Unirea, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)

1972-09-27 / nr. 1428

i I ANUL V, NR. 1428 MIERCURI, 27 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI MMM și uram RECOLTEI - LUCRĂRI mini CE T­R­e­BU­IE EFECTUATE INDIFERENT DE STAREA TIMPULUI­ C.A.P.Mihalț. Aspect de la recoltarea și sortarea ardeilor grași de pe ultimele suprafețe cu această cultură. Mari cantități de legu­me și fructe preluate din C.A.P. Măsurile luate în ultimele zile de către organele și orga­nizațiile de partid, consiliile popilare și organele agricole au dus la intensificarea recoltării legumelor și fructelor în marea majoritate a C.A.P.-urilor din județ. In primele 25 zile din septembrie, I.J.P.V.L.F., a pre­luat din cooperativele agricole de producție, pe baza contrac­telor încheiate, 1­670 tone de ardei, ceapă uscată, varză, to­mate, vinete, 826 tone cartofi de toamnă și 46 tone de fructe. Printre cooperativele care au acordat o importantă deosebită recoltării și livrării legumelor și fructelor în această perioa­dă se numără cele din Sinmi­­clăuș, Micești, Alba Iulia, Cun­­ța, Răhău, Ciumbrud, Noșlac, Mirăslău, Șotia. RECOLTAREA CULTURILOR CU TOATE MIJLOACELE . Obiectivul nr. 1 al calenda­rului agricol din campanie, recoltarea urgentă a culturilor aflate în cîmp concentrează, în aceste zile strădaniile tutu­ror lucrătorilor de pe ogoare pentru efectuarea exemplară a acestei acțiuni. TINERI ȘI VÎRSTNICI — A­­CEEAȘI DORINȚÄ: TERMI­­NAREA GRABNICĂ A RE­­COLTĂRILOR! In Tabla Sîntimbrului întîl­­nim cele două brigăzi, 3 și 4 ale C. A. P. Garda de Jos mobilizate la strîngerea sfeclei de zahăr. Sînt prezenți în cîmp zeci de cooperatori în sprijinul lora au venit alți membri că­ai familiilor lor care, de fapt, pentru a fi prezenți în cîmp au renunțat la o parte din tim­pul lor liber. Francisc Tibori, muncitor la Complexul C.F.R. Teiuș-Coșlariu, a fost în noap­­tea precedentă în tură. Cu toa­te acestea, primele ceasuri a­­­e dimineții îl găsesc în cîmp alături de alți consăteni, mem­bri cooperatori aflați la re­coltatul sfeclei. Intîlnim oa­meni de diferite vîrste. Tineri și vîrstnici se află laolaltă a­­vînd aceeași dorință , aceea de a recolta cît mai grabnic în­treaga suprafață de sfeclă. No­tăm cîteva din numele celor ale căror fapte sînt, în aceste zile, adevărate exemple de hărnicie și răspundere pentru soarta recoltei de pe Margareta Polgar, Nelu cîmp. Cri­­șan, Ana Bocsi, Nicolae Szila­­ghi, Maria Beldean, Ileana Pă­curar, Mărioara Crișan, Ana Kutscher. Datorită lor și alto­ra la fel de vrednici lucrările de sezon merg bine. Brigada a IV-a a încheiat recoltatul cartofilor de pe suprafețele ce i-au revenit înregistrînd o de­pășire a prevederilor planului cu aproape 5 140 kg. încheie­rea ia timp a acestei acțiuni a permis concentrarea tuturor forțelor în direcția recoltării sfeclei. IN CAMPANIE. NU EXISTA LUCRĂRI DE MICA IM­PORTANTA! La intrarea în comuna Mi­halț, pe tarlaua Peste ape, pa­tru mecanizatori ai secției ca­re deservește cooperativa e­­xecutau recoltarea porumbului shot ins­ămînțat în vară. In­tr-adevăr, la acest capitol­ co­operativa înregistrează un cîș­­tig valoros obținut prin valo­rificarea imediată a unui teren rămas liber după recoltat. E­­­vidențiind acest aspect — ca­re pentru cooperativă însu­mează aproape 300 tone de fu­raje suculente de bună cali­tate cîștigate în plus — nu pu­tem trece peste un amănunt, acela al modului în care se efectua transportul silozului recoltat. In două remorci, lip­site de înălțătoare, porumbul siloz recoltat, în drumul său spre locurile de depozitare era cîte puțin dijmuit și risipit pe drum. Celălalt aspect vizează nefolosirea la capacitate­a re­morcilor respective amănunt peste care tovarășii de la sec­ția de mecanizare au trecut cu o nepermisă ușurință. Se cre­ează, astfel, consumuri supli­mentare de combustibil, se fac drumuri inutile. Nu sînt neglijate aici celelalte lucrări specifice, nici a­­cestei campanii. Pe cele 294 ha pregătite, a început semă­natul griului, lucrare executa­tă de 4 dintre cei mai experi­mentați mecanizatori ai secți­ei : Ștefan Potopea, Petru Ha­­țegan, Mihăilă Hațegan și Si­­mion Hațegan. Il întîlnim, în cîmp, pe tovarășul Ioan Nicoa­­ră, secretarul comitetului co­munal de partid, împreună fa­dem bilanțul acestei zile. Se desprind, cu acest prilej și cî­teva neajunsuri a căror înlă­turare se impune fără nici amînare. Recoltatul sfeclei de­­ zahăr e mult rămas în urmă. Pînă la 25 septembrie nu se recoltase încă nimic. Cu un an în urmă, tot la Mihalț erau pregătite pentru livrare aproa­pe 125 tone de sfeclă de za­hăr. Există serioase rămîneri în urmă și în ceea ce privește recoltatul tutunului, atît la C.A.P. Mihalț, cit și la brigă­zile 1 și 2 din satul Cistei ale C.A.P. Cisteiul de Tîrnave. A­­ceste neajunsuri vor trebui grabnic înlăturate. Cei în mă­sură să adopte soluțiile cele mai eficiente sînt tovarășii din comitetele de partid ale celor două cooperative, membrii consiliilor de conducere. Ace­ Horea SANDU­ ­( Vinf­irmar­e în par­a 11 a IMPERATIVUL LUCRULUI ÎN CÎMP La IAS. lunca Mureș: 1123 tone furaje peste prevederi Comuniștii, ceilalți lucrători din cadrul I. A. S. Lunca Mu­reș au dovedit, în această pe­rioadă, o susținută preocupare pentru asigurarea unor impor­tante cantități de furaje nece­sare hranei efectivelor de ani­male de la complexul de vaci din cadrul întreprinderii. Preo­cuparea lor se materializează, după cum ne-a informat tova­rășul Petrache Teodorescu, di­rectorul I.A.S. Lunca­­ Mureș, în 7175 tone­ de porumb siloz (cu 613 tone peste prevederi), ca­titate care a fost însilozată în întregime. Acesteia i s-au adăugat însemnate cantități de ierburi și leguminoase, fapt ca­re a făcut ca pînă la această dat să fie însilozate in total peste 8 585 tone de siloz, cu a­­proape 1 123 tone peste preve­deri. Să nu pierdem în cîteva zile ce-am cultivat un an întreg! COOPERATORI CARE SE SCOALĂ DE DIMINEAȚA... Concomitent cu desfășurarea lucrărilor de pregătire a terenu­lui și însămînțat, cooperatorii de la C.A.P. Mihalt sînt mobilizați în număr mare la recoltarea culturi­lor de toamnă. In dimineața zilei de 25 septembrie, la ferma legu­micolă a cooperativei întîlnim două echipe la strînsul ardeilor grași și gogoșarilor.­­ Recolta este foarte bogată, ne informează inginera Loreta Diculescu, atingînd în unele locuri peste 8 000 kg la hectar. Sînt pre­zente la datorie, ca de altfel în­totdeauna cînd e nevoie, coope­ratoarele din echipa lui Floarea Bandoi, Anuța Breaz, Maria Bel­dean, Carolina Panța, Maria Păcu­rar, Maria Crișan, Silvia Ordean și altele. Tot de aici au plecat, în aceeași dimineață, spre depozitele și ma­gazinele centrelor de legume și fructe, două camioane cu varză de toamnă. Dacă ne ajută și timpul, astăzi, ne spunea Floarea Bandor, terminăm recoltatul ar­deilor. Ne așteaptă alte, lucrări la fel de urgente și necesare ca strînsul cartofilor, al sfeclei de zahăr și la toate trebuie să parti­cipăm, să ducem la bun sfîrșit munca începută în primăvară“. In timpul “petrecut în mijlocul cooperatorilor din C.A.P. Mihalț, ne edificăm asupra operativității cu care cooperatorii rezolvă pro­blemele recoltării, larga lor parti­cipare la această muncă. Imediat se adună alte cîteva cooperatoare, care, urmînd indicațiile inginerei, pornesc spre un alt loc al fermei, acolo unde ele vor începe recol­tarea fasolei. ...?l ALȚII CE­R PINI LA PRINZ ABIA SE SPALĂ" Nu aceeași animație, ce caracte­riza munca țăranilor din Mihalț, o întîlnim la cooperatori C. A. P. Cistei. In drum, cînd soarele ur­case ... trei sulițe pe cer, îl ză­rim pe inginerul șef Mircea Ciu­­calău. Abia se urcase în șaretă, urmînd să facă „un teren“ pe la punctele de lucru în cîmp. Il în­soțim și n­e dăm seama că nu prea avem unde ne opri. La grădină, șase cooperatoare în repaus. Strîn­­seseră, cîteva zeci de kilograme de gogoșari din cele peste 4 000 care se mai aflau pe vregi. — Cînd terminați, în aglomera­rea de lucrări din această perioa­ Ileana DINICA (Continuare in pae. a Il-a) \ »iSÄ, Președintele Consiliului de Stat, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a primit delegația guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul a­­griculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerțului, industriei și transpor­turilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei in Marea Britanie, și A­­dolphus B. Tolbert, vicepreședin­te al Societății „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai de­legației guvernamentale economi­ce din Republica Liberia, care fa­ce o vizită în țara noastră. La primire a participat Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, ministrul comer­țului exterior. Cu prilejul întrevederii, con­ducătorul delegației a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut și își exprimă spe­ranța că între Liberia și România se vor dezvolta legături de cola­borare și cooperare fructuoase. Mulțumind pentru mesajul c­e i-a fost adresat, tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis, la rîndul său, șefului statului liberian cordiale urări de sănătate și fe­ricire, relevind dorința Româ­niei de a dezvolta raporturile bi­laterale dintre cele două țări pe baza egalității în drepturi și a­­vantajului reciproc. In cursul convorbirii au fost a­­bordate probleme referitoare la promovarea colaborării dintre cele două țări, subliniindu-se hotărî­­rea comună de a imprima un curs ascendent relațiilor economice, tehnico-științifice și culturale, în interesul celor două popoare, al înțelegerii și cooperării interna­ționale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieții inter­naționale, îndeosebi cu privire la situația politică din Africa și Eu­ropa. întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială. Conferința organizației județene a Crucii Roșii Duminică, 24 septembrie a.c., a avut loc în municipiul Alba Iu­lia Conferința organizației jude­țene a Crucii Roșii care a anali­zat activitatea desfășurată de a­­ceasta, de la constituirea ei pînă în prezent. De asemenea, confe­rința a ales membrii Comisiei ju­dețene a Crucii Roșii, precum și delegații ei la lucrările Congre­sului Național al Societății Crucii Roșii din țara noastră. La lucrările conferinței au par­ticipat tovarășii Băiuț Sîrbu, se­cretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. și Mihăilă Drăghici, vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean. Tot cu acest prilej au fost în­­minate, pentru o activitate pres­tigioasă în domeniul educației sa­nitare a maselor, medalii și dis­tincții unor membri ai organizați­ei județene a Crucii Roșii. 30 kilometri drumuri auto forestiere In focul viu al entuziastei întreceri socialiste ce se desfășoară [ in cinstea aniversării Republicii, rezultate de seamă , au obținut și­­ constructorii de drumuri auto forestiere din județul Alba. Din bi­lanțul încheiat recent reiese că pe perioada care a trecut din acest­­ an constructorii amintiți au executat numai pentru Unitatea de ex­­­­ploatare și industrializare a lemnului din Sebeș 30 kilometri de dru­­­­muri auto forestiere. Construcția și darea în exploatare a acestor­­ drumuri le va permite forestierilor din Sebeș să deschidă noi bazi­­­­ne de masă lemnoasă, să extindă metodele de fasonare a lemnului­­ de mare productivitate, cum ar fi fasonarea in trunchiuri lungi a­­ lemnului de brad și în catarge a lemnului de foioase, metode ce vor­­ asigura realizarea unui însemnat spor de producție. „SEBEȘUL“ Sebeș PLANUL LA EXPORT A FOST DEPĂȘIT Textilistele de la Fabrica „Sebeșul“ din Sebeș se preo­cupă intens de realizarea unor ciorapi de calitate superioară, la nivelul ridicat al exigențe­lor beneficiarilor străini. Ca dovadă, ciorapii ce se produc aici sunt tot mai mult solici­tați de firme străine din țări ca Franța, Austria, R.D. Ger­mană, Libia, Olanda, Belgia și altele. în perioada ce a trecut din acest an, depășirea planului la export se ridică la 77 000 lei valută, iar până la finele primelor trei trimestre va a­­junge la 80 000 lei valută. Există create condiții optime pentru a se obține în conti­nuare noi realizări de presti­giu. i3S39S383S3 SS88S98SS9ÍS89SS S38SSSSS3SS ■ !.*'► m -m JS' • '-■l1r '' "' > " '" “ '-■"' ' ' v'-'U' Ancheta economica l«Ați EMEIÎUi Cif \m\lMk ÜIOilCflifA Ciüillüf J MATÍRII PRIME Cll \% liHiPBiiliAÉ:?Í Cil REBUTURILE SINI „INERENTE", ECONOMIIIE DE MATERII PRIME DEVIN IMPOSIBILE! I Intr-o anchetă publicată cu aproximativ patru luni și jumătate în urmă, analizam activitatea desfășurată de colectivul Complexului de exploatare și prelucrare a lemnului Cîmpeni, pe linia reducerii consumului specific de materii prime. Arătam atunci că, investiga­țiile întreprinse, discuțiile purtate cu diferite cadre de conducere, ne-au condus la ideea că la C.E.P.L. Cîmpeni nu au fost depuse su­ficiente eforturi pentru închiderea tuturor canalelor prin care se scurgea, fără folos, masa lemnoasă, concluzionam, astfel, la un mo­ment dat: „La C.E.P.L. Cîmpeni se lucrează puțin și scump". Și cînd făceam această afirmație, ne refeream atît la faptul că fabrica de mobilă intîrzia cam de prea multă vreme să lucreze la parametrii proiectați, cît și la depășirile considerabile ale normelor de consum, la o parte din materiile prime. Care este situația încadrării în normele de consum în momentul de față, ce s-a inițiat în perioada care a trecut, concret și eficient, pentru recuperarea depășirilor, dacă au fost depistate și valorificate noi rezerve în acest sens?, iată întrebările la care ne-am propus să răspundem într-o recentă investigație întreprinsă la C.E.P.S. Cîmpeni. De la bun început, trebuie să subliniem seriozitatea cu care co­mitetul de partid, comitetul oame­nilor muncii de la această unita­te au primit criticile obiective a­­duse, atitudinea­ intransigentă față de deficiențele semnalate de zia­rul nostru și dorința lor fermă de a le înlătura. Ca urmare, în nu­mai patru luni (de la sfîrșitul lu­nii aprilie pînă la finele lunii au­gust), depășirile la cheresteaua de fag au fost diminuate cu 20 mc, la P.A.L. recuperate în întregime, respectiv 986 mp, crescînd apre­ciabil economiile la buștenii de fag și cheresteaua de rășinoase. Cu toate rezultatele bune obținu­te, nu putem spune că la C.E.P.S. Cîmpeni s-a făcut totul în vederea gospodăririi cît mai judicioase masei lemnoase, că au fost căuta­a­te, găsite și valorificate toate po­sibilitățile virtuale pe linia redu­cerii consumului specific. De ace­eași părere a fost și tovarășul ing. Vasile Petrușel, directorul complexului, care ne-a spus: —In perioada care a trecut de la apariția articolului, pe tema re­ducerii consumului specific de materii prime, colectivul nostru a depus eforturi considerabile pentru raționalizarea consumului de masă lemnoasă. Iar rezultatele nu au întîrziat să se arate. Putem afirma că în momentul de față ne încadrăm, cu excepția furnirului, în normele de consum admise la toate materiile prime pe care le utilizăm. Ba mai mult, am reușit să recuperăm unele depășiri în­registrate în primele patru luni ale anului. Se poate face însă mai mult, altfel spus, e loc pentru mai bine... Fără îndoială că, la C.E.P.L. Cîmpeni se putea face mai mult, mai cu seamă că depășirile la consumul de cherestea de fag, cu toată diminuarea, se mențin încă la 60 mc, iar la buștenii de rășinoase și furnir se ridică la cantități apreciabile, de 20 mc și, respectiv, de 8 171 mp. Solicităm explicația acestor depășiri tovară­șului ing. Dumitru Gheorghiu, șe­ful serviciului tehnic-producție. —După cum sînteți informați, cu toate strădaniile noastre, nu am putut recupera cu nimic de­pășirile la buștenii de rășinoase și furnir. De asemenea, suntem­ încă încărcați cu depășiri serioa- Augustin PRESECAN (Continuare in pag. a II-a)

Next