Unirea, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)
1972-09-27 / nr. 1428
i I ANUL V, NR. 1428 MIERCURI, 27 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI MMM și uram RECOLTEI - LUCRĂRI mini CE TReBUIE EFECTUATE INDIFERENT DE STAREA TIMPULUI C.A.P.Mihalț. Aspect de la recoltarea și sortarea ardeilor grași de pe ultimele suprafețe cu această cultură. Mari cantități de legume și fructe preluate din C.A.P. Măsurile luate în ultimele zile de către organele și organizațiile de partid, consiliile popilare și organele agricole au dus la intensificarea recoltării legumelor și fructelor în marea majoritate a C.A.P.-urilor din județ. In primele 25 zile din septembrie, I.J.P.V.L.F., a preluat din cooperativele agricole de producție, pe baza contractelor încheiate, 1670 tone de ardei, ceapă uscată, varză, tomate, vinete, 826 tone cartofi de toamnă și 46 tone de fructe. Printre cooperativele care au acordat o importantă deosebită recoltării și livrării legumelor și fructelor în această perioadă se numără cele din Sinmiclăuș, Micești, Alba Iulia, Cunța, Răhău, Ciumbrud, Noșlac, Mirăslău, Șotia. RECOLTAREA CULTURILOR CU TOATE MIJLOACELE . Obiectivul nr. 1 al calendarului agricol din campanie, recoltarea urgentă a culturilor aflate în cîmp concentrează, în aceste zile strădaniile tuturor lucrătorilor de pe ogoare pentru efectuarea exemplară a acestei acțiuni. TINERI ȘI VÎRSTNICI — ACEEAȘI DORINȚÄ: TERMINAREA GRABNICĂ A RECOLTĂRILOR! In Tabla Sîntimbrului întîlnim cele două brigăzi, 3 și 4 ale C. A. P. Garda de Jos mobilizate la strîngerea sfeclei de zahăr. Sînt prezenți în cîmp zeci de cooperatori în sprijinul lora au venit alți membri căai familiilor lor care, de fapt, pentru a fi prezenți în cîmp au renunțat la o parte din timpul lor liber. Francisc Tibori, muncitor la Complexul C.F.R. Teiuș-Coșlariu, a fost în noaptea precedentă în tură. Cu toate acestea, primele ceasuri ae dimineții îl găsesc în cîmp alături de alți consăteni, membri cooperatori aflați la recoltatul sfeclei. Intîlnim oameni de diferite vîrste. Tineri și vîrstnici se află laolaltă avînd aceeași dorință , aceea de a recolta cît mai grabnic întreaga suprafață de sfeclă. Notăm cîteva din numele celor ale căror fapte sînt, în aceste zile, adevărate exemple de hărnicie și răspundere pentru soarta recoltei de pe Margareta Polgar, Nelu cîmp. Crișan, Ana Bocsi, Nicolae Szilaghi, Maria Beldean, Ileana Păcurar, Mărioara Crișan, Ana Kutscher. Datorită lor și altora la fel de vrednici lucrările de sezon merg bine. Brigada a IV-a a încheiat recoltatul cartofilor de pe suprafețele ce i-au revenit înregistrînd o depășire a prevederilor planului cu aproape 5 140 kg. încheierea ia timp a acestei acțiuni a permis concentrarea tuturor forțelor în direcția recoltării sfeclei. IN CAMPANIE. NU EXISTA LUCRĂRI DE MICA IMPORTANTA! La intrarea în comuna Mihalț, pe tarlaua Peste ape, patru mecanizatori ai secției care deservește cooperativa executau recoltarea porumbului shot insămînțat în vară. Intr-adevăr, la acest capitol cooperativa înregistrează un cîștig valoros obținut prin valorificarea imediată a unui teren rămas liber după recoltat. Evidențiind acest aspect — care pentru cooperativă însumează aproape 300 tone de furaje suculente de bună calitate cîștigate în plus — nu putem trece peste un amănunt, acela al modului în care se efectua transportul silozului recoltat. In două remorci, lipsite de înălțătoare, porumbul siloz recoltat, în drumul său spre locurile de depozitare era cîte puțin dijmuit și risipit pe drum. Celălalt aspect vizează nefolosirea la capacitatea remorcilor respective amănunt peste care tovarășii de la secția de mecanizare au trecut cu o nepermisă ușurință. Se creează, astfel, consumuri suplimentare de combustibil, se fac drumuri inutile. Nu sînt neglijate aici celelalte lucrări specifice, nici acestei campanii. Pe cele 294 ha pregătite, a început semănatul griului, lucrare executată de 4 dintre cei mai experimentați mecanizatori ai secției : Ștefan Potopea, Petru Hațegan, Mihăilă Hațegan și Simion Hațegan. Il întîlnim, în cîmp, pe tovarășul Ioan Nicoară, secretarul comitetului comunal de partid, împreună fadem bilanțul acestei zile. Se desprind, cu acest prilej și cîteva neajunsuri a căror înlăturare se impune fără nici amînare. Recoltatul sfeclei de zahăr e mult rămas în urmă. Pînă la 25 septembrie nu se recoltase încă nimic. Cu un an în urmă, tot la Mihalț erau pregătite pentru livrare aproape 125 tone de sfeclă de zahăr. Există serioase rămîneri în urmă și în ceea ce privește recoltatul tutunului, atît la C.A.P. Mihalț, cit și la brigăzile 1 și 2 din satul Cistei ale C.A.P. Cisteiul de Tîrnave. Aceste neajunsuri vor trebui grabnic înlăturate. Cei în măsură să adopte soluțiile cele mai eficiente sînt tovarășii din comitetele de partid ale celor două cooperative, membrii consiliilor de conducere. Ace Horea SANDU ( Vinfirmare în para 11 a IMPERATIVUL LUCRULUI ÎN CÎMP La IAS. lunca Mureș: 1123 tone furaje peste prevederi Comuniștii, ceilalți lucrători din cadrul I. A. S. Lunca Mureș au dovedit, în această perioadă, o susținută preocupare pentru asigurarea unor importante cantități de furaje necesare hranei efectivelor de animale de la complexul de vaci din cadrul întreprinderii. Preocuparea lor se materializează, după cum ne-a informat tovarășul Petrache Teodorescu, directorul I.A.S. Lunca Mureș, în 7175 tone de porumb siloz (cu 613 tone peste prevederi), catitate care a fost însilozată în întregime. Acesteia i s-au adăugat însemnate cantități de ierburi și leguminoase, fapt care a făcut ca pînă la această dat să fie însilozate in total peste 8 585 tone de siloz, cu aproape 1 123 tone peste prevederi. Să nu pierdem în cîteva zile ce-am cultivat un an întreg! COOPERATORI CARE SE SCOALĂ DE DIMINEAȚA... Concomitent cu desfășurarea lucrărilor de pregătire a terenului și însămînțat, cooperatorii de la C.A.P. Mihalt sînt mobilizați în număr mare la recoltarea culturilor de toamnă. In dimineața zilei de 25 septembrie, la ferma legumicolă a cooperativei întîlnim două echipe la strînsul ardeilor grași și gogoșarilor. Recolta este foarte bogată, ne informează inginera Loreta Diculescu, atingînd în unele locuri peste 8 000 kg la hectar. Sînt prezente la datorie, ca de altfel întotdeauna cînd e nevoie, cooperatoarele din echipa lui Floarea Bandoi, Anuța Breaz, Maria Beldean, Carolina Panța, Maria Păcurar, Maria Crișan, Silvia Ordean și altele. Tot de aici au plecat, în aceeași dimineață, spre depozitele și magazinele centrelor de legume și fructe, două camioane cu varză de toamnă. Dacă ne ajută și timpul, astăzi, ne spunea Floarea Bandor, terminăm recoltatul ardeilor. Ne așteaptă alte, lucrări la fel de urgente și necesare ca strînsul cartofilor, al sfeclei de zahăr și la toate trebuie să participăm, să ducem la bun sfîrșit munca începută în primăvară“. In timpul “petrecut în mijlocul cooperatorilor din C.A.P. Mihalț, ne edificăm asupra operativității cu care cooperatorii rezolvă problemele recoltării, larga lor participare la această muncă. Imediat se adună alte cîteva cooperatoare, care, urmînd indicațiile inginerei, pornesc spre un alt loc al fermei, acolo unde ele vor începe recoltarea fasolei. ...?l ALȚII CER PINI LA PRINZ ABIA SE SPALĂ" Nu aceeași animație, ce caracteriza munca țăranilor din Mihalț, o întîlnim la cooperatori C. A. P. Cistei. In drum, cînd soarele urcase ... trei sulițe pe cer, îl zărim pe inginerul șef Mircea Ciucalău. Abia se urcase în șaretă, urmînd să facă „un teren“ pe la punctele de lucru în cîmp. Il însoțim și ne dăm seama că nu prea avem unde ne opri. La grădină, șase cooperatoare în repaus. Strînseseră, cîteva zeci de kilograme de gogoșari din cele peste 4 000 care se mai aflau pe vregi. — Cînd terminați, în aglomerarea de lucrări din această perioa Ileana DINICA (Continuare in pae. a Il-a) \ »iSÄ, Președintele Consiliului de Stat, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a primit delegația guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerțului, industriei și transporturilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei in Marea Britanie, și Adolphus B. Tolbert, vicepreședinte al Societății „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegației guvernamentale economice din Republica Liberia, care face o vizită în țara noastră. La primire a participat Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegației a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut și își exprimă speranța că între Liberia și România se vor dezvolta legături de colaborare și cooperare fructuoase. Mulțumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis, la rîndul său, șefului statului liberian cordiale urări de sănătate și fericire, relevind dorința României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două țări pe baza egalității în drepturi și avantajului reciproc. In cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborării dintre cele două țări, subliniindu-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relațiilor economice, tehnico-științifice și culturale, în interesul celor două popoare, al înțelegerii și cooperării internaționale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieții internaționale, îndeosebi cu privire la situația politică din Africa și Europa. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Conferința organizației județene a Crucii Roșii Duminică, 24 septembrie a.c., a avut loc în municipiul Alba Iulia Conferința organizației județene a Crucii Roșii care a analizat activitatea desfășurată de aceasta, de la constituirea ei pînă în prezent. De asemenea, conferința a ales membrii Comisiei județene a Crucii Roșii, precum și delegații ei la lucrările Congresului Național al Societății Crucii Roșii din țara noastră. La lucrările conferinței au participat tovarășii Băiuț Sîrbu, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. și Mihăilă Drăghici, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Tot cu acest prilej au fost înminate, pentru o activitate prestigioasă în domeniul educației sanitare a maselor, medalii și distincții unor membri ai organizației județene a Crucii Roșii. 30 kilometri drumuri auto forestiere In focul viu al entuziastei întreceri socialiste ce se desfășoară [ in cinstea aniversării Republicii, rezultate de seamă , au obținut și constructorii de drumuri auto forestiere din județul Alba. Din bilanțul încheiat recent reiese că pe perioada care a trecut din acest an constructorii amintiți au executat numai pentru Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului din Sebeș 30 kilometri de drumuri auto forestiere. Construcția și darea în exploatare a acestor drumuri le va permite forestierilor din Sebeș să deschidă noi bazine de masă lemnoasă, să extindă metodele de fasonare a lemnului de mare productivitate, cum ar fi fasonarea in trunchiuri lungi a lemnului de brad și în catarge a lemnului de foioase, metode ce vor asigura realizarea unui însemnat spor de producție. „SEBEȘUL“ Sebeș PLANUL LA EXPORT A FOST DEPĂȘIT Textilistele de la Fabrica „Sebeșul“ din Sebeș se preocupă intens de realizarea unor ciorapi de calitate superioară, la nivelul ridicat al exigențelor beneficiarilor străini. Ca dovadă, ciorapii ce se produc aici sunt tot mai mult solicitați de firme străine din țări ca Franța, Austria, R.D. Germană, Libia, Olanda, Belgia și altele. în perioada ce a trecut din acest an, depășirea planului la export se ridică la 77 000 lei valută, iar până la finele primelor trei trimestre va ajunge la 80 000 lei valută. Există create condiții optime pentru a se obține în continuare noi realizări de prestigiu. i3S39S383S3 SS88S98SS9ÍS89SS S38SSSSS3SS ■ !.*'► m -m JS' • '-■l1r '' "' > " '" “ '-■"' ' ' v'-'U' Ancheta economica l«Ați EMEIÎUi Cif \m\lMk ÜIOilCflifA Ciüillüf J MATÍRII PRIME Cll \% liHiPBiiliAÉ:?Í Cil REBUTURILE SINI „INERENTE", ECONOMIIIE DE MATERII PRIME DEVIN IMPOSIBILE! I Intr-o anchetă publicată cu aproximativ patru luni și jumătate în urmă, analizam activitatea desfășurată de colectivul Complexului de exploatare și prelucrare a lemnului Cîmpeni, pe linia reducerii consumului specific de materii prime. Arătam atunci că, investigațiile întreprinse, discuțiile purtate cu diferite cadre de conducere, ne-au condus la ideea că la C.E.P.L. Cîmpeni nu au fost depuse suficiente eforturi pentru închiderea tuturor canalelor prin care se scurgea, fără folos, masa lemnoasă, concluzionam, astfel, la un moment dat: „La C.E.P.L. Cîmpeni se lucrează puțin și scump". Și cînd făceam această afirmație, ne refeream atît la faptul că fabrica de mobilă intîrzia cam de prea multă vreme să lucreze la parametrii proiectați, cît și la depășirile considerabile ale normelor de consum, la o parte din materiile prime. Care este situația încadrării în normele de consum în momentul de față, ce s-a inițiat în perioada care a trecut, concret și eficient, pentru recuperarea depășirilor, dacă au fost depistate și valorificate noi rezerve în acest sens?, iată întrebările la care ne-am propus să răspundem într-o recentă investigație întreprinsă la C.E.P.S. Cîmpeni. De la bun început, trebuie să subliniem seriozitatea cu care comitetul de partid, comitetul oamenilor muncii de la această unitate au primit criticile obiective aduse, atitudinea intransigentă față de deficiențele semnalate de ziarul nostru și dorința lor fermă de a le înlătura. Ca urmare, în numai patru luni (de la sfîrșitul lunii aprilie pînă la finele lunii august), depășirile la cheresteaua de fag au fost diminuate cu 20 mc, la P.A.L. recuperate în întregime, respectiv 986 mp, crescînd apreciabil economiile la buștenii de fag și cheresteaua de rășinoase. Cu toate rezultatele bune obținute, nu putem spune că la C.E.P.S. Cîmpeni s-a făcut totul în vederea gospodăririi cît mai judicioase masei lemnoase, că au fost căutaate, găsite și valorificate toate posibilitățile virtuale pe linia reducerii consumului specific. De aceeași părere a fost și tovarășul ing. Vasile Petrușel, directorul complexului, care ne-a spus: —In perioada care a trecut de la apariția articolului, pe tema reducerii consumului specific de materii prime, colectivul nostru a depus eforturi considerabile pentru raționalizarea consumului de masă lemnoasă. Iar rezultatele nu au întîrziat să se arate. Putem afirma că în momentul de față ne încadrăm, cu excepția furnirului, în normele de consum admise la toate materiile prime pe care le utilizăm. Ba mai mult, am reușit să recuperăm unele depășiri înregistrate în primele patru luni ale anului. Se poate face însă mai mult, altfel spus, e loc pentru mai bine... Fără îndoială că, la C.E.P.L. Cîmpeni se putea face mai mult, mai cu seamă că depășirile la consumul de cherestea de fag, cu toată diminuarea, se mențin încă la 60 mc, iar la buștenii de rășinoase și furnir se ridică la cantități apreciabile, de 20 mc și, respectiv, de 8 171 mp. Solicităm explicația acestor depășiri tovarășului ing. Dumitru Gheorghiu, șeful serviciului tehnic-producție. —După cum sînteți informați, cu toate strădaniile noastre, nu am putut recupera cu nimic depășirile la buștenii de rășinoase și furnir. De asemenea, suntem încă încărcați cu depășiri serioa- Augustin PRESECAN (Continuare in pag. a II-a)