Unirea, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)

1972-10-14 / nr. 1443

PAGINA A­ll-A isi\ *s Lr RASPIRATORI față de tiki, oblicați față DE VIITOR! Aidoma celor mai multe colective de muncă și la noi, în sec­ția construcții metalice a întreprinderii metalurgice din Aiud ,prezența tinerilor muncitori, tehnicieni sau ingineri deschide un capitol esențial în munca politico-educativă a organizației de partid și a propriei lor organizații de tineret. Adaptarea și integrarea celor tineri în clima­tul de muncă și disciplină profesională, se știe, nu e un lucru ușor chiar atunci cînd majoritatea lor sînt deja calificați într-o meserie. De aceea, nouă, meseriașilor mai vechi, care muncim împreună cu ei nu ne este indiferentă comportarea lor, evoluția pe care trebuie s-o înregistreze aceasta. De felul cum muncesc ei depind rezultate­le întregului colectiv din care fac parte. In cei 20 de ani de cînd lu­crez ca muncitor, m-am convins de acest lucru, de obligația pe care o avem fiecare în parte față de educarea tinerilor ce sînt alături de noi. Și rezultatele educării de­pind de cele mai mult ori de știin­ța și consecvența, de principiali­tatea cu care ne ocupăm de ea noi, cei vîrstnici. Ce aș reproșa eu, sub aspect educativ, tinerilor care vin în colectivul nostru și fără să greșesc este, că celor mai mulți le lip­sește nu cunoașterea meseriei ci datoria liber consimțită de a și-o face, acolo unde au fost trimiși să muncească, sau unde ei au hotărît să se angajeze. Repet și apreciez că tinerii muncitori de azi, indiferent de specialitatea calificării, sînt mult mai buni decît am fost eu sau alții de seama mea, la vîrsta lor. Dar, în același timp, unora le este greu, li se pare o corvoadă să muncească. De altfel, ziarele și tele­viziunea aduc destule cazuri de acest fel, la rampa opiniei publice, spre judecare și influențare, căutînd cauzele sau vinovații pentru existența lor. Eu și colegii de muncă nu ne ocupăm niciodată cu­ stabilirea pro­porțiilor de vină, în timp, și pe elemente. Ne ocupăm de omul, de tînărul de-acum, cu care avem unele greutăți mai mari sau mai mici. Muncitorii comuniști din secție au transformat radical conduita unor tineri, organizația de partid ne-a dat sarcina de a ne ocupa de cite unul sau doi tineri. Cum? Spunîndu-le ce fac bine și fac rău, dîndu-le sau oferindu-le sprijinul în anumite situații cînd ei îl cereau asistîndu-i la viața de organizație a tineretului, fiind mereu pe lîngă ei, încercînd să vedem ce au bun în caracter, ce au rău, pentru a ști unde să-i corectăm. Ni se pare că mai toți tinerii sînt receptivi și capabili de a se e­­duca. Nu toți dintre cei mai vîrstnici știu însă să lucreze cu ei. Și cînd nu reușesc, declară pe unul sau altul incorigibil. Nu știu, că, poate, chiar ei l-au făcut refractar... Și în legătură cu asta mă gîn­­desc la un aspect, m-am întrebat de multe ori, de ce se precipită directorul ,inginerul șef, sau oricine din conducerea întreprinderilor noastre, cînd vine un cadru nou, tînăr angajat, inginer, de pildă. Și auzi, sincer frământați : „vai, să-i dăm cutare, să-i facem rost de cu­tare, că, dacă nu, ăsta pleacă!“. Dar de ce să plece?! El să fie mîndru că are o calificare, să fie mîndru să arate că o merită și că o cunoaște, să stea să muncească, deoarece munca este condiția ori­cărui bun pe care-1 stăpînești, de care te folosești și nu invers ! Să nu-i ajutăm pe tineri să facă din asigurarea unui anumit nivel de confort, condiția exercitării obli­gației lor de a munci ! Și aș mai sublinia în încheie­re, atenția cu care noi comuniștii, trebuie să ne interesăm de viața de organizație U.T.C., de rolul ei educativ asupra tinerilor. Am asistat de multe ori la ședințele lor, și, nu o dată, adunările tinerilor, în loc să aibă un caracter de lu­cru, să dezbată probleme serioase, se refereau la unele pretenții, de parcă toată lumea era datoare să le dea tot ce doresc, fără ca ei să miște măcar un deget pentru aceasta. E datoria noastră să-i învățăm, să-i ajutăm să se dezbare de acest fel de a gîndi, de a face din toate adunările lor de organizație școli de educație comunistă, așa cum ne indică partidul. Și nu numai în adunări, dar, ori de cîte ori se manifestă vreun aspect negativ în viața lor să se ia pe loc atitudine, să nu se aștepte o ocazie festivă pentru discutarea cazului. Comisi­ile de disciplină, la noi se întrunesc ori de cîte ori este necesar ga­zeta satirică este și ea folosită în combaterea atitudinilor negative. Prin toate formele muncii de educație și propagandă, prin priceperea și experiența pe care am acumulat-o noi cei mai vîrstnici, comuniștii, sîntem datori față de tineri și educația lor, pentru că sîntem răs­punzători față de viitor. Pavel KRIZBAI, sudor, șef de echipă la I.M. Aiud ^y IN SPIRITUL AMPLULUI PROGRAM DE EDUCAȚIE SOCIALISTA A MASELOR • La Baia de Arieș a a­­vut loc zilele acestea o con­sultație pe tema : „Dezvolta­rea mineritului în perioada actuală și in perspectivă in cadrul județului și al locali­tății noastre”. Această situ­ație a fost susținută cân­de tovarășul Sever Jurj, ingi­ner șef al întreprinderii mi­niere, printr-o expunere bo­gat ilustrată cu hărți, grafi­ce, planșe, menite a scoate în evidență realizările obți­nute de oamenii muncii din INFORMAȚII CULTURALE Baia de Arieș și din celelal­te centre miniere din cadrul județului nostru. Această ma­nifestare s-a bucurat de mult interes din partea minerilor, inginerilor și tehnicienilor ca­re au participat. 9 Ieri, 13 octombrie a.c., la întreprinderea de prefa­bricate din beton din Aiud a avut loc o masă rotundă cu tema : „Dezvoltarea eco­­nomico-socială a Aiudului în perspectiva Conferinței Na­ționale a partidului*, la care a participat tovarășul Ion Petea, directorul întreprinde­rii.­­ Tot la Aiud, zilele tre­cute, în cadrul ciclului Sta­tul agronomului, tovarășa ing. Maria Rusu a prezentat, în fața cooperatorilor de la C.A.P. Aiud I, o expunere pe tema : „Lucrările agricole de toamnă*, răspunzind astfel la principalele probleme din ac­tuala campanie, discutînd despre ceea ce trebuie fă­cut pentru ca lucrările de toamnă să fie efectuate la timp și în bune condițiuni. CORESPONDENȚII NE INFORMEAZĂ DESPRE: 1 începerea lucrării de construire a locuin­țelor pentru specia­liștii din mediul rural Respectîndu-se indicațiile date de conducerea partidului și­­ statu­lui nostru, de a se crea condiții bune de locuit pentru specialiștii ce lucrează și vor lucra în me­diul rural, în Teiuș a început lu­crarea de construire a apartamen­telor destinate lor. Noua construcție va fi înălțată pe strada Horia, din Teiuș, la ea lucrînd salariați ai I.J.C.M. Alba, Vasile STREMȚAN, Teiuș Sesizări făcute de echipele de control obștesc, cărora nu li se dă curs Anul acesta, în Petrești, func­ționează patru echipe de control obștesc, față de două cîte erau în 1971, asta și datorită măririi nu­mărului unităților cooperației de consum, al secțiilor de prestări servicii din localitate. Membrii a­­cestor echipe își fac datoria cu conștiinciozitate dar, din păcate, sesizărilor lor nu li se dă curs. In urmă cu două luni, una dintre e­­chipe a cerut să se monteze la băcănia nr. 2, un ventilator, ne­cesar­ în această unitate, deoarece spațiul este foarte mic. S-a răs­puns că va fi montat, ba chiar s-a fixat și termenul, dar unitatea a rămas tot fără ventilator. Altă e­­chipă a propus ca perdelele de la dispensarul medical să fie înlo­cuite fiindcă erau rupte. Deși au trecut multe săptămîni de la data efectuării controlului, nu s-a în­treprins nimic. Tot atunci s-a ce­rut conducerii spitalului din Sebeș să nu mai organizeze ședințe cu cadrele medicale, în timpul programului, fiindcă de multe ori, cetățenii din Petrești nu găsesc la dispensar decît pe sora de cari­tate. Dar nici această propunere n-a fost luată în considerare. In unele locuri lipsește registrul în care echipele de control obștesc își trec observațiile: la atelierul de coafură, la sifonărie etc. Res­ponsabilii acestor unități spun că registrele s-au pierdut și atunci sugestiile, sesizările sunt scrise pe foi care nu ajung la destinație. Nu înseamnă asta o desconsidera­re a activității echipelor de con­trol obștesc? De ce nu este res­pectată o obligație ce a fost im­pusă prin lege? Dumitru CRINTEA. Petrești O interesantă expo­ziție de artă plastică la Baia de Arieș în sala clubului muncitoresc „Minerul“, din Baia de Arieș, a fost deschisă pînă nu de mult, din inițiativa comitetului sindical, al Exploatării miniere din locali­tate, o interesantă expoziție de artă plastică, cu lucrări aparținînd lui Vasile Gaidoș, din orașul Boc­șa, județul Caraș-Severin. Cele peste patruzeci de lucrări execu­tate în pastel, acuarelă și în ulei, reprezintă aspecte de pe Valea A­­rieșului, Valea Mureșului, din Maramureș, Deva, Sibiu etc. Lu­crările s-au bucurat de aprecierea vizitatorilor, așa după cum re­iese și din cele notate în cartea de impresii de către localnici: Ioan CRIȘAN, Baia de Arieș Noi sporuri de producție Colectivul de la U.M.M.N. Zlatna a obținut rezultate remar­cabile în activitatea productivă. Planul producției globale pe nouă luni a fost depășit cu peste 18,5 milioane lei, valoarea producției marfă a fost depășită pînă la 1 octombrie cu peste 18,9 milioane lei, productivitatea muncii a cres­cut cu 6,5 la sută. S-au realizat beneficii peste plan în valoare de peste 2,55 milioane lei și 1,5 mi­lioane lei economii la prețul de cost. La aceste frumoase realizări o contribuție de seamă a adus-o și­ colectivul secției metalurgice care la începutul anului și-a luat angajamentul să dea peste­ plan 50 tone produse, iar în urma che­mării lansate de organizația de partid a municipiului București și-a suplimentat angajamentul de a da 200 tone, din care­ s-au rea­lizat pînă la finele lunii trecute 175 tone produse, astfel ca marele eveniment — aniversarea Repu­blicii — să ne găsească cu an­gajamentul îndeplinit și chiar de­pășit. Se cuvine să menționăm apor­tul însemnat adus de întreg co­lectivul la reducerea pierderilor de metal în zgurile de haldă prin adaus la șarje a sulfatului de cal­ciu printr-o încărcare rațională a agregatelor, cit și printr-o unifor­mizare a șarjei de topire. Printre cei ce au obținut rezultate bune se numără echipele conduse de Nistor Petru, Haneș Serafim, Ha­­neș Fica Ioan, Tur loan, BENDEA maistru la U.M.M.N. Zlatna Au văzut, au semnat, dar nu s-a făcut nimic! In numărul 1385 din 5 august 1972 al ziarului nostru a fost publicat articolul „Pentru în­lăturarea deficiențelor au fost stabilite măsuri. Vom reveni pentru a vedea eficiența“, în care se consemnau consta­tările făcute de echipele de control obștesc cu prilejul rai­durilor efectuate în Aiud. Con­form promisiunii am revenit la Aiud pentru a vedea eficien­ța activității desfășurată de echipele de control obștesc, precum și măsurile luate. In articolul de care vorbeam erau semnalate neregulile sur­prinse de echipele de control obștesc la magazinul alimentar din gară și microraion, nere­guli legate de aranjarea neco­respunzătoare a mărfurilor în rafturi, de curățenia care lăsa de dorit și de lipsa unor sor­timente des solicitate de că­tre cumpărători. Deși a trecut un timp destul de lung de la apariția articolului respectiv, nu putem informa cititorii des­pre măsurile luate pentru re­medierea lipsurilor semnalate la unele unități deoarece aces­tea nu au mai fost vizitate de membrii echipelor de control obștesc din orașul Aiud. Une­le deficiențe constatate cu pri­lejul controlului anterior mai persistă și acum. Pe piața ță­rănească se mai întîlnesc vîn­­zările la grămadă sau legătură și practicarea comerțului de către persoane fără autorizație de vînzare. De aici o serie în­treagă de neajunsuri. Produse­le sunt vindute de către pro­ducătorii individuali necîntări­te și la un preț piperat. Și la chioșcurile C.S.F. pe la care au trecut din nou componenții e­­chipelor de control obștesc s-a întîlnit aceeași situație. Și a­­cum lipseau unele produse ca : varză, vinete, struguri, cartofi, comenzi repetate, dar neonora­te din lipsa mijloacelor de transport. Dacă nu putem vorbi mai mult despre felul s-a urmărit înlăturarea în care defi­ciențelor semnalate anterior nu l_ , din vina noastră ci a fo­rurilor competente care se o­­cupă de îndrumarea și activita­tea echipelor de control obștesc. Nu este suficient nu­mai un control și semnalarea unor lipsuri și nereguli, ci tre­buie urmărite și mo­dul în care se ține cont de indicațiile primite, da­că sunt sau nu aplicate. Dacă nu s-a mai trecut recent pe la toate unitățile vizitate cu două luni în urmă, o notă bună to­tuși pentru echipele de con­trol obștesc din Aiud este lăr­girea rețelei unităților vizita­te de atunci încoace, semna­larea unor noi nereguli întîl­­nite. La magazinele de încăl­țăminte, la cel de textile și con­fecții bărbătești lipseau o serie de articole și produse de lar­gă utilitate, ca de exemplu în­călțăminte pentru toamnă și iarnă, teniși și bascheți pentru elevi, stofe de pardesiu pentru bărbați și femei, pînzeturi pen­tru lenjerie de pat, cămăși al­bastre pentru uniformele șco­lare ș.a. Cu toată eficiența și compe­tența cu care activează echipe­le de control obștesc din Aiud, lucrurile nu se vor îndrepta dacă propunerile și sugestiile făcute rămîn doar pe hîrtie. Este cazul băcăniei din str. Ion Creangă, nr. 8. La un con­trol efectuat aici s-au dat u­­nele indicații ca: repararea unui cîntar defect, parchetarea sau punerea unui linoleum pe jos pentru a putea fi întreți­nută curățenia, depozitarea ambalajelor într-un loc cores­punzător, nu în stradă, și al­tele. Propunerile și indicațiile date în registrul de inspecție și control nu au fost analiza­te și rezolvate. In registru s-a scris simplu : „văzut“ și s-a semnat fără a se concretiza măsurile luate pentru îndrep­tarea lucrurilor. La un nou control efectuat la numai cîtva timp sînt semnalate aceleași nereguli. Cu „văzut“ sau „luat la cu­noștință“ și a semnal nu facem nimic, deficiențele semnalate trebuiesc rezolvate. Ceea ce ar trebui reținut este faptul că a sosit timpul ca toate unită­țile vizitate să răspundă con­cret prin înlăturarea lipsurilor semnalate, iar cooperația de consum locală să rețină și ea că nu este suficientă numai stabilirea unor măsuri, ci tre­buie să urmărească și respec­tarea și aplicarea lor. Corina C. ^ UNIREA Is*sIsIs*sIsIyIsSIINIsSIs *> IsINIsIss Is IIs»s SIMBATA, 14 OCTOMBRIE 1972 Tendința de însușire a muncii colective este incompatibilă cu etica și echitatea socialistă Tribunalul județean din Alba Iulia. Răsfoim un dosar voluminos plin de chitanțe, adeverințe, do­vezi etc. Cazul care a stîrnit a­­ceastă muncă a început în urmă cu cîtva timp, cînd Inspectoratul județean de miliție a sesizat co­misiei de cercetare a bunurilor ce au fost dobîndite în mod ili­cit de pe lîngă judecătoria din Alba Iulia, huzurul și risipa unei­­familii. Este vorba de familia Iosif Radu, domiciliată în orașul Blaj, strada Clujului, nr. 18. Fa­milie destul de numeroasă, alcă­tuită din soț, soție și patru copii. Soția, neangajată în cîmpul mun­cii, soțul de profesie măcelar, șef al abatorului din Blaj, au început de la un timp să ducă o viată prea plină de huzur, petreceri etc., care a început să devină bătătoa­re la ochi pentru vecini, pentru cetățenii orașului și, în cele din urmă, pentru Inspectoratul ju­dețean de miliție. Cum era și nor­mal, de altfel, Inspectoratul de miliție a sesizat administrația fi­nanciară de faptul că bunurile „a­­gonisite" de soții Radu depășesc cu mult ca valoare veniturile lici­te ale familiei. Cercetările au în­ceput. La dosar s-au strîns, filă cu actele existente la dosar rezultă că în perioada 1969-1971, în cali­tate de șef al abatorului din Blaj, abuzînd de funcția pe care o avea și-a procurat produsele alimentare necesare, atît pentru familie cit și pentru întreținerea animalelor din gospodăria sa personală, de la abator,"fără să plătească valoarea acestora, astfel că, deși singurul salariat din familie (abia din 1969 a început să lucreze și fiul vitreg, Sichet Constantin), a obținut o serie de bunuri cu proveniență ilicită. Cu deșeurile fierte, sustra­se de la abator creștea și hrănea animale care erau apoi vîndute. Nimeni nu avea nimic cu crește­rea și vinderea animalelor, dar nu din produsele sau deșeurile a­­batorului, iar dacă sunt „achizi­ționate“, ele trebuie și plătite (pentru neplata lor a început procesul de urmărire penală). In­si­stanța de judecată a dispus se­sizarea administrației financiare filă, toate probele necesare. Din pentru stabilirea și urmărirea im­­pozitului de 80 la sută privind suma de 182 861 lei, cu drept de recurs în 15 zile. Cum legea îi dădea acest drept, împricinatul, pe motivul că nu s-au administrat toate probele ne­cesare cauzei și că nu au fost luate în considerare cea mai mare parte a veniturilor realizate din creșterea și vînzarea animalelor (am arătat mai sus cum erau cres­cute aceste animale), a cerut re­deschiderea dosarului. Cum mo­tivele invocate s-au dovedit a fi netemeinice, decizia dată după recurs rămînînd justă, legea își va spune cuvîntul. Probele ad­ministrate la dosar arată că ve­niturile și le-a realizat prin mij­loace speculative, încâlcind nor­mele noastre de etică și echitate socialistă. In spiritul unei depline echități, prin sistemul de remunerare sta­bilit de lege s-a urmărit tocmai îmbinarea armonioasă a interese­lor personale ale fiecăruia cu in­teresele întregii societăți. Tendin­țele de știrbire a avuției colecti­ve, de însușire a muncii altora, nu pot face casă bună cu etica și echitatea socialistă. C. CARASCA fabrica de hirtie Petrești. Imagine surprinsă la mașina de fabricație. V.ViVWAWiW.V VWWVVVVV%W.VyWUVAVVyV?WVWVVWtf/2mVVVWVWVWUVVWMAW? ALBA IULIA: Dacă e marți, e Belgia („Columna") Tintin și Templul Soarelui („23 August“); SEBEȘ : Săptămîna nebunilor („Progresul“) Balada epocii de piatră („Sebeșul“); CUGIR: Bă­ieți buni, băieți răi („7 Noiem­brie“) Incidentul („Muncitoresc“); AIUD : Silvia; BLAJ : Intrusa OCNA MUREȘ: Dă-i înainte cow-boy; ZLATNA: Marele pre­miu, seriile I și II ; TEIUȘ : Fa­­bio magicianul; CIMPENI: După vulpe; ABRUD: Haiducii; ROȘIA MONTANA: Oliver. luare). 10,00 De vorbă cu gospodinele. 10.15 Comentariu la 40 de steme (re­luare) —­ județul Bihor. 10.35 Teleen­­ciclopedia (reluare). 11,20 Drumuri In istorie (reluare). 11,35 „Atentie pes­cari“ — emisiune de divertisment (re­luare). 12,15 Telejurnal. 12,30 Finala ,.Cupei Davis“ la tenis de cîmp — România-S.U.A. — partida de dublu. 16,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune în lim­ba­­ germană. 18,15 Ritm, tinerețe, dans. 19,00 Arta plastică. 19,15 Publici­tate. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 Tele­jurnal — în cinstea aniversării Repu­blicii — cronica marii întreceri. 20,00 Avanpremieră. 20,05 Teleenciclopedia. 20,50 Film serial: ’’Mannix“. Fata din tablou. 21,40 Vitamina D... divertis­ment. Emisiune muzical-umoristică: 22,35 Telejurnal: 22,50 Săptămîna spor­tivă. LOTO din 13 octombrie 1972 Extragerea I-a: 13, 25, 78, 69, 11, 87, 3, 81,75 . Fond de premii: 426 901 lei. Extragerea a II-a: 68, 85, 58, 64, 33, 51, 22, 9,00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 Teatru scurt. Prezintă Teatrul mu­nicipal ’’Maria Filotti“ din Brăila. — Jucătorii de cărți de N. V. Gogol­­ze-Fond de premii : 493’ 590 lei. Cercetarea aplicativă la nivelul cerințelor La Stațiunea experimentală viticolă Blaj, printre măsurile intreprinse de consiliul știin­țific, pentru devansarea cinci­nalului se numără și scurtarea ciclului de experimentare 7 experiențe de la 5 ani la la ani, ceea ce înseamnă nu nu­­­mai o economie de 11 000 d­e cercetare ci și posibilitatea de a aplica mai rapid în practică rezultatele cercetărilor res­pective. Tovarășul dr. ing. Marin Toader, secretarul știin­țific al stațiunii, ne-a informat, de asemenea, că au fost ob­ținute, prin selecție clonală, două noi soiuri de port-altoi, precum și o serie de cloni va­loroși ce interesează atît zona de influență a stațiunii cu­ alte zone viticole din țară. To­ti todată, pentru verificarea re­zultatelor cercetărilor științi­fice s-a înființat o fermă-pilot la I.A.S. Jidvei, SS8SS8SS3 ssssssss^sssssssisísssssssssssseseesssssss TELEVIZIUNEA PE O SĂPTĂMlNĂ DUMINICĂ 8,15 Deschiderea emisiunii. Gimnas­tica pentru toti. 8,30 Cravatele roșii. 10.00 Viata satului — In jurul orei 11,30­ Finala Cupei Davis. Tenis de cîmp România — S.U.A. Ultimele două meciuri de simplu. In continua­re emisiunea 360 de grade. 18,10 Re­trospectivă Walt Disney. 19,00 Vetre folclorice ,„In cîmpul piinii“. Cîntece, dansuri și­ vechi obiceiuri surprinse într-o zi de sărbătoare în comuna Vinerea, județul Alba. 19,20 1001 de seri. Prințesa de mac. (I). 19,30 Te­lejurnal. 20,00 Comentariu la 40 de steme. Județul Bistrița-Năsăud. 20,20 Film artistic : După Vulpe. Produc­ție italo-americană, cu Peter Sellers, Victor Mature. 22.00 ,,De șapte ori Anca Agemolu !“" 22,20 Telejurnal. 22,35 Duminica sportivă. LUNI 17,30 Deschiderea emisiunii. Curs de limba franceză. Secția a 24-a (reluare). 18,00 Căminul. 18,40 Scena. Emisiune de actualitate și critică teatrală. 19,00 Săptămîna în imagini. 19,20 1001 de seri. Prințesa de mac. (II). 19,30 Tele­jurnal — In cinstea aniversării Re­publicii — Cronica marii întreceri. 20.00 Reflector. 20,15 Festivalul muzi­cii ostășești. Selectiuni din finala con­cursului de cîntece patriotice. Trans­misiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii. 21,15 Roman foile­ton : Elizabeth (I): 22,00 Finala cam­pionatului european de baschet fe­minin (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Varna. 22,35 24 de ore. Contraste în lumea capitalului. MARȚI 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 Teleșcoală — Televiziune școlară integrată. Geografia României (anul IV liceu). Munții Apuseni. 9,30 Limba română (clasa a viI-a). Probleme de ortoepie, ortografie și punctuație. 10,00 Curs de limba engleză. (Secția a 24-a). 10,30 Căminul (reluare). 11,10 Selecțiuni din emisiunea „Promenada duminicală“. 12,05 Roman foileton — Contele de Monte Cristo. Reluarea părții a IlI-a. 12,55 Telejurnal. 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amia­ză. Curs de limba rusă. (Secția a 23-a. reluare). 18,00 Cum vorbim. 18,20 Barzi și rapsozi : Gheorghe Turoi fluieraș, cimpoier și cîntăreț din co­muna Valul lui Traian — Constanța. 18,30 Publicitate. 18,40 Steaua polară. Emisiune de orientare școlară și pro­fesională. A fi ... otelar. 19,00 Caleido­scop cultural-artistic. 19,20 lo­l de seri. Prințesa de mac (III). 19,30 Telejurnal. — In cinstea aniversării Republicii — Cro­nica marii întreceri. 20,00 Comentariu la 40 de steme, județul Botoșani. 20 20 Seară de teatru : întoarcerea tatălui risipitor de I.D. Sîrbu. 22,30 24 de ore. MIERCURI 9,00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 Bucureștiul necunoscut (reluare). 9,25 Prietenii lui Așchiuță — emisiune pentru preșcolari : „Traista cu po­vești“. 9,50 Publicitate. 10,00 Curs de limba franceză. Secția a 25-a. 10,30 Comentariu la 40 de steme. Județul Bistrița-Năsăud. (reluare). 10,50 Tele­­cinemateca pentru copii . Colț Alb (reluare). 12.20 Universitatea TV­ (re­luare). 12,55 Telejurnal. 17,30 Deschi­derea emisiunii de după-amiază. Curs de limba germană. Secția a 23-a (re­luare). 18.00 Studioul artistului ama­tor. 18,15 Semnificații — Informarea maselor și rolul social al opiniei pu­blice. 18,35 Tragerea Pronoexpres. 18,45 Muzică. 19 00 Timp și anotimp în agricultură. 19,20 1001 de seri. Prin­țesa de mac (IV). 19,30 Telejurnal. — In cinstea aniversării Republicii. — Cronica marii întreceri. 20,00 Tele­obiectiv. 20,20 Telecinemateca . Legen­da îndrăgostiților. 22,10 Teleglob. Ima­gini din Ungaria. 22,30 24 de ore. JOI 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 România în lume (reluare). 9.35 O viată pentru o idee : Robert Koch (reluare). 10,00 Curs de limba rusă. Secția a 24-a. 10,30 Micii meșteri mari. 10,50 Teleobiectiv (reluare). 11,10 Te­lecinemateca . Legenda îndrăgostiților (reluare): 13,00 Telejurnal. Teleșcoală. 16,00 Geografia României (anul IV li­ceu) Munții Apuseni (reluare). 16,30 Filozofie și socialism științific. Con­ferința Națională a P.C.R. din 19-21 iulie 1972. 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Revis­ta literară TV. Romanul actual și a­­devărul epocii. 19,20 1001 de seri. Prințesa de mac (V). 19,30 Telejurnal. —■ In cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri. 20,00 Comen­tariu la 40 de steme județul Brașov 20,20 Aplauze pentru români. 20,40 Pagini de umor . Aventuri în epoca de piatră. 21,30 Tinerii despre ei în­șiși. 22,15 Recital Ruxandra Ghiață. 22,30 24 de ore. VINERI 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Teleenciclopedia (reluare). 9,50 Muzică populară. Formații folclorice din județul Brăila. 10,00 Curs de lim­ba germană. Secția a 25-a. 10,30 Co­mentariu la 40 de steme. Județul Bo­toșani (reluare). 10,50 Revista literară TV­ (reluare). 11,20 Teatru scurt pre­zintă . .. Teatrul Matei Millo din Ti­mișoara (reluare). 12,10 Teleglob (re­luare). 12,30 Muzică distractivă. 12,50 Telejurnal. Teleșcoală. 16,00 Fi­zică (in ajutorul candidaților la exa­menele de admitere în învățămîntul postliceal și superior). Legile meca­nicii. 16,30 Literatura română. Mitul în folclorul românesc. 17,30 Deschide­rea emisiunii de după-amiază. Curs de limba engleză. Lecția a 24-a (re­luare). 18,00 Atenție la... neatenție. Jurnal de protecția muncii. 18,25 Tra­gerea Loto. 18,35 Istoria și opera. Pa­gini din operele .,Pană Lesnea Ru­­salim“ de Paul Constantinescu și ,,A­­lexandru Lăpușneanu“ de Alexandru Zirra, în interpretarea ansamblului Operei Române din Cluj. 18,50 Tirgul international București *72. Transmi­siune directă. 19,20 1001 de seri. Prin­țesa de mac (VI). 19,30 Telejurnal — In cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri. 20.00 Reflector. 20.15 Film artistic : Robikins. O pro­ducție a studiourilor engleze. 21.40 U­­niversitatea TV. 22.20 Muzică ușoară. 22.30 24 de ore. Din țările socialiste. SIMBATA 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Portativ 72 (reluare). 9,35 Cunoaș­teți legile ? 9,50 De vorbă cu gospo­dinele. 10.05 Universitatea TV­ (relua­re). 10,45 Aplauze pentru români (re­luare). ..Nuntașii Bihorului“ la Agri­­gento. 11,00 Comentariu la 40 de ste­me (reluare). Județul Brașov. 11.20 Capodopere ale muzicii universale (reluare). „Anotimpurile“ — patru con­certe pentru vioară și orchestră de Antonio Vivaldi. 12.05 Biblioteca pen­tru toți (reluare). 12.50 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după­­amiază. Emisiune în limba germană. 18,15 Ritm, tinerețe, dans. 19.00 Me­dalion. Cincinat Pavelescu. 19,15 Pu­blicitate. 19,20 1001 de seri. Prințesa de mac (VII). 19,30 Telejurnal — In cinstea aniversării Republicii — Cro­nica marii întreceri. 20.00 Recital de autor : Radu Boureanu. 20,10 Tele­enciclopedia. 20,55 Film serial : nix: Recuperarea. 21,45 Vedete Man­­ale muzicii ușoare. 22,30 Tele­jurnal. 22,45 Săptămîna spor­tivă. Concurs international de pati­naj artistic pentru copii și juniori, înregistrare de la Patinoarul „23 Au­gust“.

Next