Unirea, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1484-1510)

1972-12-07 / nr. 1489

I ANUL V, NR 1489 JOI, 7 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI | - IN INTIMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII I ț^"^XXXX\XV^X*XXV\X\XXXXV»XXXXXXN\XXXV\XXSXXXX\X\NX\X\XX\XXX\XXXXXNXX\XXX\\XXXXXXXX\XXX\XXXXXXXX\XXX\XXXXXX\XXXXXVvNXXNXXXNX\XXXXVNXN\XXXXV»iii» I­I Prin depășirea producțiilor și reducerea cheltuielilor neeconomicoase I.A.S. JIDVEI VA ÎNCHEIA ANUL 1972 CU UN BENEFICIU DE APROAPE 4 000 000 LEI ^ Vorbind despre activitatea comuniștilor, a în­­­­tregului colectiv de lucrători din I.A.S. Jidvei ^ desfășurată în anul 1972, aceasta s-ar putea re­­f­­im­a la cîteva date suficient de semnificative. ^ Planul de beneficii va fi depășit, conform celor­­ mai reale previziuni, cu aproape 4 000 000 lei,­­ ceea ce denotă o armonizare perfectă a efica­­c­ității economice, a raportului dintre cheltuieli­­­­le materiale și veniturile realizate. Și asta nu­­ numai la nivelul întreprinderii, ci în toate sec­­­­toarele de producție, în fiecare fermă. Comuniș­­­­tii s-au situat mereu în fruntea tuturor acțiunilor , au avut valoroase inițiative,n-au rămas nici o­­ clipă, indiferenți în privința modului cum se gos­­­­podăresc fondurile bănești și bunurile materia­­­­le, cum se îndeplinesc sarcinile de plan. Acțio­­­­nînd cu fermitate pe linia încadrării în consumu­­­­rile specifice și a reducerii acestora, conduce­­­­rea întreprinderii, la indicația comitetului de­­ partid, a urmărit ca fiecare produs să fie rea­­l­izat cu cheltuieli cit mai mici. S-au făcut, economii de 921 000 lei la lucrări servicii pres­tate de terț, la reparații la mașini și utilaje, la consumuri de materiale. N-am putea încheia acest capitol fără să amin­tim preocuparea constantă a șefilor de fermă pentru realizarea și depășirea producțiilor plani­ficate. Din multele exemple ce ne-au fost furni­zate, vom reda doar cîteva. Ferma pomicolă nr. 18. Șona, condusă de Ibok­a Török, a realizat o cantitate totală de fructe de 924 tone față de 655 tone câ­ era prevăzut, depășind producția medie planificată cu 27 kg fructe pe pom. De a­­semenea, fermele viticole conduse de Viorel Crețu și Constantin Mielea, au obținut impor­tante depășiri la producția de struguri la hectar, iar în sectorul vegetal producțiile medii reali­zate sunt cu mult superioare celor planificate. Nu Ioan POTERA, secretarul Comitetului de partid de la I.A.S. Jidvei (Continuare în pag. a IlI-a) I .ÄXxxxxxxxx'exxxxxxxxxxxxxxxxxwxvxvxxxxvxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxv».xxxxxxxxxxxxxxxxxxNxxxxxxxxxxxxxxxxxx f Cu planul anual îndeplinit Știrile care sosesc în ulti­mul timp la redacție ne pre­zintă însemnate fapte din ma­rea întrecere premergătoare sfertului de veac pe care îl împlinește Republica» noi co­lective de oameni ai muncii raportînd cu satisfacție reali­zarea integrală a sarcinilor de plan pe anul in curs. Alătu­­rîndu-se acestor unități, co­lectivul întreprinderii de con­strucții căi ferate Cluj a reu­șit să obțină un prestigios suc­ces, îndeplinind cu 33 de zi­le mai devreme volumul de lucrări de construcții-montaj aferent obiectivelor ce se exe­cută în zona județului Alba. Concentrîndu-și cu precăde­re eforturile în vederea scur­tării duratelor de execuție, prin extinderea mecanizării și in­dustrializării lucrărilor, s-au atins stadii fizice superioare prin punerea în funcțiune cu 33 de zile înainte de termen a tronsonului de cale ferată dublă Lancrăm-Vințu de Jos, pe o lungime de 4,8 km. De a­­semenea, s-a scurtat cu 15 zile predarea tronsonului Sîntim­­bru-Barabant, pe o lungime de 4,4 km. Prin aceasta se du­blează capacitatea de transport feroviar și se evită strangulări­le, asigurîndu-se un maximum de randament și siguranță a circulației. Ca urmare a acestor rezulta­te deosebite, colectivul I.C.C.F. Cluj are posibilitatea ca pînă la finele anului să depășească cu peste 4 500 000 lei sarcinile de plan în cadrul lucrărilor de construcții-montaj, creîndu-se premise certe pentru aborda­rea lucrărilor prevăzute în a­­nu­­l 1973 cu un potențial spo­rit. ________________ 4 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE PUBLICISTUL ITALIAN VALERIO PELLIZZARI In ziua de 6 decembrie, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului nist Român, președintele­­ Comit­Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit pe pu­blicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială,­ au participat tovarășii Cornel Bur­tică, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.G. al P.G.R., și Constantin Mi­tea, consilier al președintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L'Europeo". „COMORILE In municipiul Alba Iulia a avut loc o întilnire cu tovarășul Dio­­nisie Heljoni, prim-secretar al Comitetului­­ județean Alba al U.T.C., la care au participat peste 200 de tineri. In cadrul acestei întilniri tovarășul D. Heljoni a prezentat expunerea „Tineretul — participant întitulată­ activ la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate". Expu­nerea a fost urmată de un frumos program artistic susținut de for­mația artistică a elevilor din mu­nicipiu, program care a cuprins: cîntece populare, recitări de poezii patriotice, grupul vocal etc. In cadrul festivalului cultural­­artistic „Comorile Albei" în mu­nicipiul Alba Iulia a fost invi­tat tovarășul Leonard Mehedinți, redactor la Agerpres. La Liceul economic reprezentantul Ager­­­­pres s-a întîlnit cu activul U.T.C. din școală, iar după-masa în sala Clubului tineretului din oraș a avut loc o întilnire cu tineretul din municipiu, în cadrul căreia tovarășul Leonard Mehedinți le-a vorbit despre „Politica externă a României — politica păcii și prie­teniei între popoare", după care, a răspuns întrebărilor pe care tinerii i le-au adresat. ★ O* la sala clubului sindicatelor, în cadrul manifestărilor artistice ce se desfășoară cultural, sub semnul festivalului „Comorii­ Albei", a fost expusă o interesan­tă cronică economică privind „Dezvoltarea mineritului socialismului la I.M. Baia în anii de Arieș și perspectivele de viitor in lumina documentelor ființei Naționale a P.C.R.". Confe­Au participat la această manifestare tovarășii Sabin Pandora de la Con­siliul județean al sindicatelor: Vasile Gîrlan, ing. șef la I.M. Baia de Arieș, ing. loan Soia, șe­ful E.M. Zlatna, Aurel Sîntim­­breanu, inginer șef la E.M. Ro­șia Montană. A urmat, apoi, un bogat și in­teresant program artistic. COMORILE ALBEI • IN ORAȘELE ALBA IULIA ȘI BLAJ se află în stadiul fi­nal de execuție două mari și moderne complexe de deser­vire, unde se va realiza o ga­mă variată de servicii și pres­tații pentru populație. In ca­drul acestor complexe vor funcționa mai multe secții, specializate în executarea a­­numitor lucrări, fiecare secție urmînd să fie înzestrată cu mașini, instalații și mobilier adecvat. • PESTE 120 DE TINERI MUNCITORI de la Fabrica de porțelan și Atelierele centrale din Alba Iulia vor pleca sîm­­bătă, 9 decembrie, în excursii cu caracter de schimb de ex­periență și documentare, prin intermediul agenției județene a Biroului de turism pentru tineret. Ei vor vizita între­prinderi similare din Sighișoa­ra, Brașov și Sibiu, admirînd totodată, frumusețile naturale, monumentele istorice, obiecti­vele social-culturale­ din aces­te localități. • FRUMUSEȚEA COVOA­­RELOR EXECUTATE de către cooperatoarele din C.A.P. Ce­tatea de Baltă este binecu­noscută și apreciată atît în județul nostru cit și în afara lui. După cum ne-a informat tovarășul Petru Toma, direc­tor al Agrocoop Alba, numai în județul nostru, prin inter­mediul magazinelor proprii din Aiud, Alba Iulia și Cugir, valoarea covoarelor vîndute pînă la această dată se ridica la aproape 50 000 lei. Cereri similare au fost onorate și în județele Arad și Bihor.­­ UN ACCIDENT DE CIR­CULAȚIE cu urmări grave a avut loc recent pe raza mu­nicipiului. Conducătorul auto, Gheorghe Dăian, de profesie contabil șef la I.A.S. Albă, po­sesor al autoturismului Dacia­ 1300 cu numărul I­ AB-2720 după ce a consumat o canti­tate apreciabilă de alcool a intrat cu mașina într-un stîlp de pe marginea șoselei. Pe lin­gă avarierea gravă a autotu­rismului, în timpul accidentu­lui o bucată de sticlă din par­brizul care s-a spart l-a sărit in ochi unei persoane care se afla în mașină. CUM ÎNCHEIAȚI ANUL 1972 7 CE MĂSURI AȚI LUAT PENTRU RITMICITATEA PRODUCȚIEI IN IRIS f AUTODEPAȘIRE IN ÎNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ cuvântul de ordine al metalurgiștilor aiudeni Pe măsură ce ne apropiem de finele anului — dată marcată de sărbătoarea celei de a 25-a ani­versări a proclamării Republicii — nu toate unitățile economice din județul Alba există o preo­cupare tot mai mare pentru ob­ținerea unor remarcabile succese. Paralel eforturile colectivelor de muncă din industria județu­lui nostru sînt îndreptate înspre pregătirea temeinică a producției pe anul 1973 — an hotărîtor în îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen. Din de a afla cum vor încheia dorința me­­talurgiștii aiudeni anul 1972 și în ce stadiu se află pregătirea producției viitoare, am avut o convorbire cu inginerul Nicolae David, inginer șef adjunct la în­treprinderea metalurgică Aiud. Pentru început interlocutorul nostru ne-a declarat: — Cu toate greutățile întîm­­pinate în acest an prin punerea cu întîrziere a unor obiective cuprinse în planul de investiții, colectivul întreprinderii noastre. Îndrumat de către organele și organizațiile de partid, s-a stră­duit să învingă toate impedimen­tele, să sporească producția și­ să îmbunătățească substanțial ca­­­­litatea acesteia. Animați de do­rința de a întîmpina cea de a 25-a aniversare a proclamării Republicii și conferința nației județene de partid organi­ca re­zultate tot mai bune, metalur­­giștii aiudeni au trecut cu mult entuziasm la descoperirea și va­lorificarea la un nivel superior a unor rezerve interne eficiente. Amintesc dintre acestea nătățirea coeficientului de îmbu­utili­zare a schimburilor, amenajarea unei hale, pentru modelărie, creș­terea indicilor de utilizare a ma­șinilor și utilajelor, sprijinul dat monteorilor pentru terminarea în devans a montajului unor utila­je de bază. In acest an a intrat in funcțiune o turnătorie de oțel cu o capacitate de 1000 tone oțel lichid, au intrat partial în exploa­tare halele de prelucrări meca­nice și utilaj siderurgic, un nou atelier de modelărie. Pentru de­servirea acestor noi capacități am pregătit din timp cadrele ne­cesare. Astfel, pe lângă­rarea muncitorilor calificați asigu­prin­d școala profesională și a maiștri­lor prin școala de maiștri, au fost organizate cursuri de și de ridicarea calificării calificate profe­sionale fără scoatere din produc­ție. Absolvenții acestor cursuri și muncitorii nou angajați au fost puși să lucreze pe lângă munci­tori cu o bogată experiență. Am reușit astfel să preluăm din mers fără ștafeta la noile capacități, să se resimtă în producție. — Ce ne puteți spune despre eficiența acestor măsuri? — Din prima zi a acestui an și pînă în prezent sarcinile de plan la toți indicatorii și toate sortimentele au fost îndeplinite in mod ritmic. Aproape în fieca­re lună întreprinderea noastră a înregistrat însemnate depășiri. Pe anul acesta estimăm o depă­șire a planului producției glo­bale cu 5 000 000 lei, producției marfă cu 4 000 000 lei, producției marfă vîndută și încasată cu peste 4 000 000 lei. Aproape în­tregul spor de producție va fi realizat prin creșterea produc­tivității muncii pînă la finele a­­­­­nului cu 1 440 lei, pe salariat. Demn de menționat este faptul că la aproape toate sortimentele ne vom închide cu un bilanț po­zitiv: la oțel electric prevederile vor fi depășite cu 250 tone, iar valoarea mașinilor și utilajelor pentru industria metalurgică ce le vom realiza în afara prevede­rilor va fi de peste 6 000 000 lei. — Cu cut vor spori sarcinile la principalii indicatori în 1973, față de anul în curs? — Sarcinile pentru 1973 sunt importante și deosebit de mobi­lizatoare. Cu prilejul vizitei de lucru întreprinsă în județul Alba și în întreprinderea noastră, to­varășul. Nicolae Ceaușescu a re­comandat comuniștilor, întregului nostru colectiv să ne întecim e­­forturile pentru a realiza în 1975 o producție mult sporită. Secre­tarul general al partidului ne-a dat în acest sens indicații deo­sebit de prețioase. In principal ele se rezumă la creșterea capa­cității turnătoriei de oțel la 30 000 tone/ an în 1975 și la 50 000 tone/ an în 1977, a turnătoriei de fontă Interviu consemnat de Lazăr DEMETER (Continuare în pag. a III-a) • LA PRODUCȚIA GLOBALĂ SE ESTIMEAZĂ PENTRU ACEST AN O DEPĂȘIRE DE 5 000 000 LEI. • VALOAREA PRODUCȚIEI MARFA FABRICATĂ CE SE PRELIMINA A FI REALIZA­TA SUPLIMENTAR PE 1972 VA FI DE 4 000 000 LEI. • FATA DE ANUL CURENT PREVEDERILE LA PRODUCȚIA GLOBALĂ VOR CREȘ­TE CU 50 LA SUTA ÎN 1973. •­­ • PRODUCȚIA VIITOARE ESTE TEMEINIC PREGĂTITA. DIN PRIMA ZI A ANULUI 1973 SE ESTIMEAZĂ POSIBILITATEA OBȚINERII UNOR PRESTIGIOASE SUCCESE. 0 cerință actuală a comerțului din zona Munților Apuseni: MINIMU ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII I APROVIZIONARE In baza indicațiilor Comitetului județean de biroului partid și a Hotărîrii sesiunii Consiliului popular județean din 23 septem­brie a.c., un colectiv de lucrători și specialiști din domeniul co­merțului a întreprins o amplă a­­naliză a modului­ cum se organi­zează și desfășoară activitatea de aprovizionare a populației din zona Munților Apuseni. In urma acestui studiu s-au putut des­prinde o serie de concluzii, prin­tre care aceea că organele și or­ganizațiile de partid, comitetele executive ale consiliilor popu­lare și­­ organele comerciale lo­­­­cale au manifestat interes și preocupare pentru crearea bazei materiale necesare organizării unui comerț civilizat, asigurarea și gospodărirea judicioasă a fon­dului de marfă, ridicarea califi­cării profesionale a lucratorilor din comerț, educarea acestora în spiritul principiilor eticii și echi­tății socialiste. Acest lucru­­ a făcut ca volumul fondului de marfă pus la dispoziția popula­ției din zona Apusenilor să crească de la 244 000 000 in 1971 la 260 000 000 lei în 1972. Conco­­mitent cu creșterea volumului desfacerii, s-a îmbunătățit subs­tanțial și structura fondului de marfă, în principal la cele cu consum de masă, ceea ce a per­mis o satisfacere a cerințelor cît mai aproape de solicitări ș­i de puterea de cumpărare a diferite­­­­i lor categorii de cetățeni. Cum scopul analizei a fost ace­ I­ta de a descoperi cauzele care­­ fac ca în activitatea comercială­­ din zona amintită să mai existe­­ deficiente în aprovizionare și­­ desfacere, ne vom opri mai mult­­ asupra acestora din urmă. Daca­­ în acest an s-a reușit să se asi­­­­gure un fond de marfă mult mai­­ sporit față de anii precedenți, , unele comitete executive ale­­ consiliilor populare orășenești și­­ comunale și conduceri ale coope­­ră nativelor de consum nu au asi­­­­gurat o desfacere ritmică a aces­­­­tuia, mai mult, nu s-au preocu­­­­pat pentru gospodărirea și între­­­­ținerea lui, repartizarea judicioa­­s­­ă pe fiecare unitate. Multe ca­­­­zuri de goluri în aprovizionarea­­ populației s-au datorat modului­­ defectuos în care depozitele co­­ji operativei integrate din­­ peni, a Centrului de legume Cam­­­ fructe și secției locale a Intre- di I­prinderii județene de industria­lizare a cărnii, au organizat ac­­tivitatea de formare a stocurilor, de onorare a notelor de coman­dă, de transport care să permită livrarea mărfurilor la date stabi­lite, în structura și cantitățile so­licitate. Necunoașterea dinamicii cererii de consum a populației, reurmărirea îndeaproape a me­canismului aprovizionării, a evi­denței stocurilor existente, de către conducerile cooperativelor de consum, de către consiliile populare locale, confirmă lipsa de intervenție la timp în pre­venirea golurilor în aproviziona­rea ritmică a unităților cu amă­nuntul. Aceste carențe sunt cu atît mai grave, cu cât în marea majoritate a cazurilor, produsele care lipseau în magazine existau în depozitele cu ridicata. Se constată că problema apro­vizionării se lasă numai pe sea­ma gestionarilor, care fie că nu­ se pricep, fie că nu depun destul interes în alcătuirea notelor de comandă. Așa de pildă, notele de comandă întocmite de gestio­narii magazinelor din Baia de Arieș, Avram Iancu, Scărișoara, Sălciua, Gîrda și Vadul Moților cuprind de regulă un număr res­­trîns de articole, îndeosebi ali­mentare de strictă necesitate. Din controalele efectuate, rezul­tă că la magazinele alimentare din Cîmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Avram Iancu, Sălciua, Ermin TURCU, Inspectoratul comercial de județean Gheorghe JURCA (Continuare în pag. a lîl-a) stat Produsele executate la I.M. Aiud se bucură de unanime aprecieri din partea beneficiarilor. Vă prezentăm în clișeul nostru pe maistrul principal Vasile Ionaș, șefii de echipă Alexandru Stîncel și Nicolae Boboilă verificînd un nou produs înainte de­ a fi livrat. 1

Next