Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-21 / nr. 1576

PAGINA All-A Pentru oamenii muncii din Alba Iulia se construiesc noi și confortabile blocuri de locuințe. IN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectele de legi privind dezvoltarea construcției de locuințe și administrarea fondului locativ ÎN SPIRITUL UNEI DEPLINE EGALITĂȚI ÎNTRE MEMBRII SOCIETĂȚII NOASTRE Proiectul de Lege privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași se înscrie, ca de altfel toate hotărîrile luate de partidul și statul nostru, în contextul măsurilor menite să ducă la creșterea bunăstării materiale a tuturor oamenilor muncii. Am studiat cu deosebit interes proiectele de legi supuse dezbaterii publice de Plenara C.C. al P.C.R. și mi-a reținut atenția în primul rînd grija deosebită pe care statul o poartă fiecărui cetățean oferindu-i posibilități multiple de a-și construi locuințe proprietate personală. După părerea mea, o reglementare foarte bine venită este aceea din capitolul III care se referă la închirierea locuințelor din fondul locativ de stat. Nu sunt eu în cauză, dar vreau să arăt că sunt destul de multe colege de muncă care până în momentul primirii locuinței au rămas la bunul plac al celor care închiriau locuințe la un preț de speculă, deloc convenabil pentru chiriași. Or și ei sunt oameni ai muncii și au un salar din care nu le convine să dea pe chirie o treime din el. Proiectul de lege vine cu precizări clare stabilind chiriași pentru cei care în calitate de locatari principali au dreptul să subînchirieze o parte din suprafața locativă a locuinței, dacă aceasta nu constituie suprafață disponibilă. Mai mult chiar, în articolul 19 din capitolul III se specifică clar că persoanele care se mută definitiv în altă localitate își păstrează dreptul de folosință asupra locuinței ce o dețin cel mult 6 luni de la data mutării, fără ca in această perioadă să o poată subînchiria. De asemenea, consemnez un avantaj pentru cei noi veniți intr-o localitate, absolvenți de facultăți, muncitori, tehnicieni sau alte cadre care temporar nu au asigurată locuință. Conform prevederilor legii, ei pot închiria de la proprietarii principali o locuință pînă în momentul cind își construiesc locuința proprietate personală. Consider ca o treabă foarte bine venită aceea că salariaților din unitățile socialiste de stat li se vor închiria locuințe pe baza propunerilor colectivelor de muncă în care-și desfășoară activitatea, ori de celelalte organe de conducere colectivă. Acest lucru este foarte important. Sunt oameni care lucrează în cadrul întreprinderii pe care îi cunoaștem și pentru care putem da referințe, noi sau întregul colectiv de muncă. Hereghina TOFAN, muncitoare la Fabrica „Ardeleana“ Alba Iulia O nouă expresie a echității socialiste (Urmare din pag ) vechi proiect al meu, acela de a-mi construi o locuință. Consider că este foarte bine venită reglementarea care se face tot în capitolul amintit privind faptul că acordarea creditelor pentru construirea de locuințe proprietate personală se face într-o anumită ordine, care cuprinde în primul rînd pe muncitorii calificați, în special pe cei din marile unități industriale. Și tot în sprijinul celor cu un venit mediu pe fiecare membru al familiei de pînă la 900 lei lunar, deci și în al meu, vine și articolul 8, din capitolul al II-lea, al proiectului Legii privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, în care se precizează că acești cetățeni „vor beneficia în continuare de locuințe din fondul de stat, in conformitate cu normele legale și cu plata chiriei corespunzătoare". Faptul că prin aceste proiecte de legi se prevăd unele reglementări care să asigure importante avantaje oamenilor muncii pentru a-și construi locuințe proprietate personală și mai ales, celor cu venituri mai mici, constituie încă o expresie a echității sociale, a grijii partidului și statului nostru pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale oamenilor muncii- AVIAȚIA IN SLUJBA ARHEOLOGIEI Arheologie aeriană ? Da. Avionul este pus în slujba arheologiei. Este vorba de ridicarea la altitudine pentru a parcurge timpul în sens invers. Pămîntul trebuie să fie survolat pentru a fi mai bine cunoscut. A zbura înseamnă într-adevăr să-i smulgi pămintului secretele : vestigii preistorice, vestigii din epoca galo-romanilor și din Evul Mediu. Este vorba de o întreagă artă. Terra este o mare timidă. Aviatorul trebuie să dea dovadă de prudență : la cel puțin 50 de metri înălțime, operațiunea are toate șansele să eșueze. Trebuie, de asemenea, perseverență , " trecînd " de 10-20 de ori prin același loc. E nevoie și de tactică , în ce privește ora apropierii, dimineața sau seara. Pentru că razele oblice demască relieful. Și o ridicatură ușoară, invizibilă la nivelul solului, poate să fie o incintă, o groapă funerară. Trebuie, de asemenea, să se dea dovadă de perspicacitate : dacă pămîntul se îngălbenește sau se înverzește anormal, înseamnă că ascunde ceva : în sezonul uscat, culturile sînt mai verzi acolo unde există rambleuri, mai galbene acolo unde există un vechi zid; în sfîrșit, trebuie să știi să te retragi , pentru a clasifica și analiza clișeele luate în timpul zborului, pentru ca apoi să mergi să sondezi solul acolo unde este deosebit de interesant. Se poate vedea că arheologia aeriană este radioscopia pămîntului. Bineînțeles, riscurile de a greși nu sunt total excluse , poate fi luat drept un vestigiu galo-roman ,,opera unui bombardament. Dar aceste greșeli sunt foarte rare — potrivit unui specialist, ele nu trec de 1 la sută. Pentru un arheolog formele grotelor istorice (2000 de ani î.e.n.) sau satele greco-romane pot fi recunoscute printre toate celelalte. Metoda, de altfel, este confirmată de experiența de zi cu zi țăranului : în funcție de locuri, brăzdarul plugului său se cufundă mai mult sau mai puțin în pămînt. Să o punem față in față cu știința numelor (toponimia) : „pămînturile roșii“ evocă adesea vechi, vetre de așezări. Sondajele efectuate chiar la sol mărturisesc justețea adevărurilor arheologiei aeriene. Aceasta este confruntată mai mult cu obstacolele de ordin natural. Anumite locuri nu sunt favorabile unei astfel de analize — nisipul, fiindcă nivelează argila, pentru că izolează pădurile, fiindcă ascund mlaștinile, fiindcă bruiază localitățile, pentru că acoperă. Mai rămîne, totuși, destulă muncă de făcut pentru arheologii aerieni care survolează Europa. Un început s-a făcut, și s-ar putea spune cu rezultate bune, înainte de termen — cauză a întregului popor. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Teleobiectiv. 20.25 Telecinemateca. Ciclul Ingrid Bergman. Vă place Brahms ? 22,20 24 de ore — România în lume. 23.00 Stadion. mmm Ik t___________ 9.00 Curs de limbă engleză. 9,30 Micii meșteri mari. 10.00 Telex. 10,05 Ancheta TV (reluare). Conviețuire. 10,45 Film serial. Pe urmele lui Capița. Episodul Viu — producție a televiziunii iugoslave. 11,45 La ordinea zilei. Azi, județul Constanța (reluare). 12.00 Revista literar-artistică TV (reluare). 13.00 Telejurnal. 15.55 Fotbal . Rapid București — Leeds United, meci retur in sferturile de finală ale „Cupei Cupelor“. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. 17.45 Curs de limbă germană. Secția a 45-a (reluare). 18.15 Telex. 18.20 Semnificații. Manifestul Comunist — operă de căpătîi a marxismului. 18.45 în dezbaterea publică . Proiectul legii privind dezvoltarea construcției de locuințe, vîlvarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă, proprietate personală. Proiectul legii privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturior proprietar și cireaș. ’9.00 Timp dintre și anotimp în agricultură. 19.?00 — 1001 de seri. 19.34 Telejurnal — cincinalul iis =. s Is*Ns l ALBA IULIA: Frumos, onest (Mnigrant în Australia (,„Columna“); Colega mea vrăjitoare („23 August"); SEBEȘ: Erupția („Sebeșul") ; Poloneza de Oghinsk („Progresul") ; CUGIR : încrederea (..7 Noiembrie“); Marea hoinăreală („Muncitoresc"); ROȘIA MONTANA : Așteptarea ; ABRUD: Jocul de-a moartea; CIMPENI : Bănțișoare verzi;LATNA : Dispariția lui Timo; OCNA MUREȘ: Ancheta de la hotel „Excelsior“ ; BLAJ : Dacă e marți, e Belgia i AIUD : Zestrea ; TER Ș : Duelul straniu, \ UNIREA IZVORUL NESECAT AL INIȚIATIVEI COLECTIVE (Urmare din pag. I) dă destul de grea. Pe ce v-ați bizuit înainte de a lua această hotărîre ? — îl întrebăm pe inițiatorul acestei lăudabile acțiuni — șoferul Cristea.— Ne cunoaștem fiecare de mai mulți ani și nici unul din noi nu-i din acei care să dea înapoi la greu. Lucrăm cite 16-18 ore pe zi cind este nevoie și nimeni nu se plînge că este obosit. Ne-au mai venit în ajutor două autobasculante de capacitate mare, dar vor pleca în curînd. Așa că tot noi cinci suntem, cum se spune, baza. — Am stat de vorbă cu contabilul șef și ne-a spus că vă opuneți cu tot dinadinsul ca mașina pe care lucrați să plece în reparație. Nu credeți că vă asumați un risc prea mare insistînd să faceți unele mici reparații și să lucrați în continuare cu ea? — Pentru mine mașina este ca un membru de familie. Autobasculanta pe care lucrez acum am luat-o nouă. I-am făcut rodajul, am întreținut-o și exploatat-o cu multă grijă. Și cunosc prea bine starea tehnică și de aceea cred că nu e necesar ca întreprinderea să plătească, așa, de dragul unor normative, 70 000 lei, fără nici un rost. Dacă nu vă credeți întrebați-l și pe tovarășul Stanciu, este șeful atelierului de întreținere auto. Continuăm firul acestui itinerariu inedit. Cei dispuși să înfrunte eventualele consecințe ale nerespectării unor normative depășite sunt oameni obișnuiți și n-au luat această inițiativă drept o aventură nesăbuită. „Ne-am gîndit că trebuie să cărăm insula în depozit pînă nu ne-o ia apa înainte...” La atelierul de întreținere auto, o încăpere modestă ce servește și ca vestiar mecanicilor, stăm de vorbă cu comunistul Nicolae Stanciu. — Ni s-a spus că mecanicii auto găsesc antidotul pentru orice defecțiune tehnică. — Sunt rare cazurile mașină este imobilizată cind o mult de o zi-două pentru mai reparații. Stăm și peste program de multe ori. Șoferii s-au angajat să efectueze 12-14 curse pe zi. Și ne simțim datori să-i sprijinim cu tot ce ne stă în putință. — Cum vă explicați refuzul lui Cristea de a trimite mașina în reparație capitală, deși a depășit norma prescrisă cu 40 000 km ? — Il cunosc bine pe Cristea și nu o face din interes. Așa de mult ține la mașină de parcă ar face parte din el. Este o părticică din viața lui. Iată de ce îi dau dreptate și îl aprob atunci cind spune că mașina pe care lucrează mai poate aduce încă multe servicii întreprinderii. Nu uitați că astfel economisim 70 000 lei asigurăm aprovizionarea ritmisică cu balasta întreprinderii. Eu mai am un motiv ce mă face să susțin punctul de vedere al lui Cristea. Autobasculanta pe care o vedeți aici — 31-AB- 1079 — a venit recent din reparație căpitală și a căzut la prima cursă. Acum trebuie să vedem noi ce defecțiune are. Astfel de necazuri am mai avut și cu alte mașini întoarse din reparații de la Cîmpulung. Nu știu ce fel de oameni lucrează acolo. Dar mă gîndesc , oriunde ai lucra nu trebuie să-și fie rușine de munca ta, să poți să spui oricind cu mîndrie și răspundere că lucrul acesta e făcut bine. Fără acest sentiment al datoriei nu vei reuși să faci o treabă bună niciodată. Scuzați-mă o clipă. Căline, poți să-i dai drumul. Totul este în ordine!... ...Trosnind din toate articulațiile, sub povara celor 12 tone încărcătură, autobasculanta condusă de comunistul Liviu Cristea sosește în depozit. In cei peste cinci ani de cind este angajatul întreprinderii aiudene, Cristea a înțeles să-și facă datoria ca un adevărat comunist. Dacă faptele lui se încorporează ca o părticică aparte în efortul întregului colectiv de devansare a cincinalului, felul său de a fi și acționa merită cu prisosință stima și prețuirea noastră a tuturor. Funeraliile scriitorului Demostene Botez In Capitală au avut loc marți: funeraliile scriitorului Demostene Botez, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, director al revistei „Viața Românească”, reprezentant eminent al literelor românești, creator al unei opere valoroase in domeniul poeziei, prozei și publicisticii. In jurul catafalcului, aflat la Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu”, erau depuse coroane de flori din partea Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, Biroului Marii Adunări Naționale, Academiei Republicii Socialiste România, Uniunii Scriitorilor și altor uniuni de creație, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, unor reviste și publicații,instituții cu caracter literar și științific. In cursul dimineții, au adus defunctului un ultim omagiu academicieni, scriitori, personalități ale vieții noastre literare, ziariști, studenți, numeroși bucureșteni. La adunarea de doliu a luat cuvântul acad Alexandru Phillippide, membru al Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România, președintele Secției de literatură și artă a Academiei, care a spus, printre altele: Deplîngem aici plecarea pentru totdeauna dintre noi a unui scriitor care, timp de peste 50 de ani, a luat parte la dezvoltarea literaturii române contemporane. In poezia lui Demostene Botez, de la volumul „Floarea pămintului“ din 1920 pină la „Oglinzi“ din 1963, calitatea dominantă este o adîncă sinceritate a simțirii, exprimată cu o seriozitate profundă. In versurile lui am aflat întotdeauna acea prețioasă însușire a seriozității față de sine însuși, față de cititori și față de poezie. El a slujit poezia cu devotament, cu credință, cu statornică dragoste și cu un mare talent. Rezultatele acestei rare reuniuni de calități, ce strălucesc în versurile sale, ii asigură un loc de frunte bine însemnat printre contemporanii săi. Au mai luat cuvîntul Ion Dodu Bălan, vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Radu Boureanu, membru al Uniunii Scriitorilor, în numele întregii bresle, al conducerii Uniunii Scriitorilor și al redacției revistei „Viața Românească”, criticul literar Valeriu Râpeanu, directorul Editurii „Mihail Eminescu” și scriitorul Mircea Radu Iacoban, directorul Editurii „Junimea“. A fost intonată apoi „Internaționala". După încheierea adunării de doliu, cortegiul funerar s-a îndreptat către Cimitirul Bellu, unde a avut loc înhumarea. In fața mormîntului, a adus un ultim omagiu defunctului ing. Octav Luchian, din partea foștilor elevi ai Liceului internat „Costache Negruzzi“ din Iași. (Agerpres) MIERCURI, 21 MARTIE 1973 >/?/ ! /://*/;! ! i k ® DUMINICA, 18 MARTIE, > 5 comisia orășenească de pre- * I venire a incendiilor a organiizat, în cadrul acțiunilor prileljuite de „Săptămina preveni S *rii incendiilor", un control la Ș I casele cetățenilor din Ocna și Mureș și din localitățile apar ^eținătoare- Membrii formațiilor N * civile de pompieri au fost însoțiți și de pionierii din SJ cercul „Prietenii pompierilor", î din Ocna Mureș. S J La căminele culturale din ÎUioara de Jos și Cisteiul de S J Mureș au fost prezentate expuneri privind măsurile ce kj J trebuie luate pentru prevenirrea incendiilor în anotimpul și de primăvară. (Corespondent:I kE. ONIGA, de la subredacția 3 |Ocna Mureș). 1 • MEMBRI AI COMISIEI SORĂȘENEȘTI de prevenire al I incendiilor și ai formațiilor 3 S civile de pompieri din Zlatnik au organizat controale in S Zlatna, Feneș și Izvorul Ambopolului. La Liceul „Horea" a fost prezentată părinților oe I expunere privind consecințele nesupravegherii jocului k I copiilor cu diferite surse * S de joc. (Corespondent: N. w I BUMBAC, de la subredacția J S Zlatna). 3 5 • RECENT A AVUT LOc. ^ 1 LA ALBA IULIA, festivitatea înmînării de insigne și brevete unui număr de 25 tineri cîștigători ai concursului SS „Floarea de colț", organizată de Biroul de turism pentru S f tineret. Câștigătorii sînt membri ai cercurilor de turism ale SI organizațiilor U T.C. de la ța Fabrica de încălțăminte „Arndeleana" și Atelierele centrale Alba Iulia, care au îndeplinit normele prevăzute în * y regulamentul concursului I • ZILELE TRECUTE s-au re întors dintr-o excursie turistică, organizată prin Agenția k județeană a B.T.T., 80 tineri * I muncitori fruntași de la Fa Fabrica de porțelan-menaj Alba II Iulia și Uzina mecanică J ^ Cugir. Ei au vizitat locuri piltorești și obiective turistice SS din Tîrgu Mureș, Sovata,I Gheorghieni, Izvorul Mureșul S lui, Sfîntu Gheorghe, Brașov,I Făgăraș și Sibiu. SC LA ȘCOALA GENERALA S DIN PETREȘTI, în scopul I orientării profesionale a ele s Svilor, a avut loc reticent o întâlnire a celor d y trei clase a VIII-a cu I tovarășul inginer Nicolae Izvvoreanu, care a vorbit celor de prezenți despre perspectivele JS de dezvoltare a Fabricii de ki hîrtie din Petrești. In cadrul' întîlnirii au luat cuvîntul, ei elevii Elisabeta Dican, Viorica * ' Jorj, Calin Hanu, Ion Hene- | Igar, Vasile Darlea, Sorin Rusu ' ' și Viorica Piitea. ^ • VREME RELATIV CAL 3 I DUROASA, cu cerul variabil, J ' temporar acoperit. Vor cădea la precipitații slabe sub formă J * de averse de ploaie. Vîntul k k va sufla slab pînă la potrivit J 'din direcția nord-vest. Tem ? Speraturile vor fi cuprinse : I ' minimele între 0 și minus 5 N k grade, iar maximele între 51 J și 8 grade, ^ I 33333333333 ß3333333333333 33333333333 3333933333333333c*c#(^#c*c#c*c*c*c*c< j Cînd asistența tehnică este neglijată producția scade (Urmare din pag. 1)ea fabricii „Refractara" că acest mod de a urgenta punerea în funcțiune a unui utilaj de bază este cea mai bună rezolvare ? Nu s-ar putea, totuși, printr-o mai bună organizare și o repartizare judicioasă a forței de muncă din compartimentul mecanicului șef, să se lucreze și aici în trei schimburi ? In secția a II-a întîlnim și alte aspecte negative. Este vorba de o serie de stagnări a utilajelor, generate de defecțiuni mecanice sau de neasigurarea, unei aprovizionări ritmice cu materiale- Ne surprinde că, în timp ce pulsul producției este scăzut, în secție nu se află nici un maistru. Unde sînt aceștia? Însoțiți de către tovarășul Marcel Năsulea, ofițer de serviciu, îi găsim pe maiștrii Nicolae Damian și Valer Picoș în birou rezolvîndu-și unele probleme. — Sînteți mulțumiți de ritmul producției ? — ii întrebăm. — Da. Pină în prezent toate merg bine„. La începutul schimbului am avut un deranjament la un granulator, dar acum acesta funcționează. Nu putem înțelege cum acești maiștri se pot declara mulțumiți cind în secție activitatea productivă este frînată de un complex de deficiențe, multe dintre ele puțind fi remediate chiar de către ei„. Vizităm o altă secție: secția I — preparare. Aici, din cinci mori funcționează doar 4. In schimb, la granulare, toate cele șase granulatoare funcționează din plin. Maistrul principal Gheorghe Brustur și maistrul Alexandru Radu erau la posturi, urmăreau parametrii de funcționare a mașinilor, buna desfășurare a producției. Și aici, surprizele neplăcute își fac simțită prezența. Pe galeria 4 și la cota silozurilor, de exemplu, unde urmărirea funcționării utilajelor pe timp de noapte este o cerință imperioasă, nu arde nici un bec, muncitorii orbecăiesc prin întuneric, folosindu-se de chibrite și brichete. — Ce să facem ? — se justifică maiștrii. Noi cerem mereu becuri dar contabilitatea nu ne aprobă... Oare cei de la contabilitate, care lucreaiză numai ziua, cite becuri au în birou ? Schimbul III a preluat ștafeta. Deficiențele schimbului II sînt predate... din mers- Sperăm că acestea vor fi în curînd remediate de către inginerul cariei acordă asistență tehnică în schimbul III. Dar, din nou surprindere. Nici în acest schimb, în fabrică nu este prezent nici un inginer "Aflăm că, așa cum ne-au spus muncitorii din secția a II-a, la începutul raidului, toți cei 38 ingineri din fabrică sunt mobilizați să lucreze numai în schimbul I. Locul inginerului este suplinit de către un maistru sau un tehnician care lucrează 16 ore. Considerați acest sistem de a asigura asistența tehnică, bun, tovarăși din conducerea fabricii ? Faptele constatate dovedesc că procedeul nu este cel mai fericit, producția în schimburile II și III reclamă prezența unor cadre cu înaltă calificare. Cind o veti asigura ? FABRICA DE PORȚELAN-MENAJ. Spre deosebire de prima unitate aici situația este mult mai bună. Asistența tehnică in schimbul II este asigurată cu competență de inginerul Viorel Opriș. II găsim în secția strungărie ajutînd pe mecanicul Florea Sever să înlăture operativ o defecțiune ivită la o mașină de fasonat farfurioare de cafea. In secția strungărie, ca și la secțiile mori sau ardere, care lucrează cu foc continuu, activitatea se desfășoară normal. Este ora 22,30. Dacă nu cu mult timp în urmă, la această oră marea majoritate a mașinilor erau oprite, muncitorii pregătindu-se pentru ieșirea din schimb, acum predarea și preluarea schimbului de la ora 23 se face din mers, lingă mașină, nu se mai irosesc minutele prețioase. In secțiile vizitate sesizăm interesul pentru bunul mers al producției, pentru folosirea utilajelor la parametrii maximali. Un fapt ni se pare, de asemenea, deosebit, în schimbul II nu s-a înregistrat nici o întîrziere sau absență nemotivată. Și la „Porțelanul“, cu toate aspectele bine întîlnite, am reținut cîteva deficiențe care limitează realizările colectivului. Una dintre acestea este sistemul de pontaj greoi care constă în aplicarea unei ștampile pe fișa salariatului, sistem ce determină muncitorii să-și piardă multe minute la poartă pentru a-și viza fișa. Lipsa unor ceasuri de pontaj sau deutilizarea altor sisteme, conduce la preluarea lucrului cu întîrziere. Loc pentru mai bine am întâlnit și în utilizarea unor mașini de fasonat. Un exemplu. Două mașini de fasonat cești au funcționat neritmic deoarece nu a fost asigurat necesarul de torți. Muncitoarea Silvia Roșu ne-a spus ca a lucrat doar jumătate din cele 8 ore. In timp ce muncitoarea făcea „toaleta" mașinii, așteptînd să primească aceste repere, brigadierul Florian Olălău, care avea datoria să coordoneze și să intervină pentru reglementarea situației, era angajat, pe o banchetă, într-o discuție interminabilă cu încă trei muncitori din compartimentul mecanic-șef. Acestea sînt, pe scurt, din constatările făcute în cîteva cele două unități albaiuliene, privind asigurarea asistenței tehnice în schimburile II și III. Așteptăm din partea comitetelor de partid și a conducerilor tehnice să analizeze această stare de fapt și să întreprindă măsuri operative și eficiente pentru ca și în schimburile II și III pulsul producției să fie ritmic, sarcinile de plan să fie îndeplinite la nivelul maximal de către toate formațiile de lucru și toți muncitorii. i Poniatoarea : — Aveți puțintică răbdare, tovarăși! Dumneavoastră sunteți o sută, iar eu una singură. Muncitorii între ei: Tot in căutarea vreunui inginer ?