Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-23 / nr. 1578

l ANUL VI, NR. 15781 VINERI, 23 MARTIE 1973I 4 PAGINI, 30 BANI COMUNICAT IN ZIUA DE 22 MARTIE 1973 A AVUT LOC ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT, PREZIDATĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT. CONSILIUL DE STAT A DEZBĂTUT ȘI ADOPTAT DE­CRETUL PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURĂ PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE. ART. 1. — Structura organizato­rică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, întreprinderilor subordonate, pre­­­cum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centra­lelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economi­ce, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de con­ducere colectivă, ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centra­tele industriale și alte unități si­milare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Con­siliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și sub­­ramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru în­treprinderi și unitățile componen­te ale centralelor, precum și pen­tru alte unități economice. D­ECRET EMSI privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct comercial și un contabil șef. întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat de un inginer șef, un di­rector adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef. CAPITOLUL I­ Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcție de volu­mul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cu­prinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte ac­tivități productive ; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără perso­nalitate juridică. B) structura funcțională: a) birouri ; b) servicii. ART. 4. — Atelierul de produc­ție, montaj, service și alte activi­tăți similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un maistru ; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, a­­probate pe ramuri, subram­uri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlo­cită a șefului de atelier, volumul activității necesită Dacă un număr de muncitori­­ echivalent cu patru formați de lucru norma­te, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate consti­tui cu un număr mai mic de maiș­tri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd­­ nemijlocit ac­tivitatea muncitorilor. In cazul unor procese de pro­ducție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se des­fășoară pe schimburi, fiecare ate­lier avînd numărul de maiștri co­respunzător nomativelor și cste un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cit și independent. ART. 5. — Atelierul de proiec­tare se poate constitui dacă vo­lumul de muncă necesită cel pu­țin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colec­tive de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de con­trol și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru deter­minarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, pro­duselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cerceta­re ; el se constituie dacă volu­mul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. ART. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte ac­tivități productive se poate orga­niza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, da­că volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții la care șefii acestora con­duc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secție se desfă­șoară pe schimburi. Ea este condu­să de un șef de secție coordona­tor și de șefi de secție pe schim­buri. Se numesc șefi de secție pe Schimb numai dacă schimbul res­pectiv lucrează cu întreaga capa­citate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și a­­tribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordo­nator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. ART. 8. •— Uzinele, exploatările și celelalte fabricile, unități similare fără personalitate juridi­că se pot înființa în mod excep­țional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Condu­cere al ministerului, pe baza a­­cordului Consiliului pentru pro­blemele organizării economico-so­­ciale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără­ personalitate juridică sunt con­duse de cîte un director sau in­giner șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunză­tor atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare a structurilor tip ; în cazul în ca­și­re aceste unități sînt situate în alte localități decit cele în ca­re își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în struc­tura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcțio­nale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. ART. 9. — Biroul este un com­partiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplini­rea unor lucrări sau activități o­­mogene care necesită o organiza­re distinctă. Biroul poate fi con­stituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr mi­nim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui,­ în mod excep­țional, birouri în cadrul unor ser­vicii cu număr mare de persoane. ART. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndepli­nirea unor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități com­plementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane; în cadrul unui serviciu cu cel pu­țin 20 persoane, dacă există o ac­tivitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. ART. b­. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale ART. 12. — Centrala este o uni­tate economică, autonomă, de pro­ducție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza cri­teriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritoria­lă a unităților componente. Cen­trala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și celorlalte unități din componența a sa. Centrala se constituie, de regu­lă, pe structura unei mari între­prinderi, în funcție de volumul, complexitatea importanța și spe­cificul activității, structura or­ganizatorică a centralelor indus­triale cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț ex­terior ; b) institute sau centre de cer­­cetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare ; c) uzine, fabrici, exploatări alte unități similare fără persona­bi­lit­ate juridică ; d) subunități de producție și concepție prevăzute pentru în­treprinderi la art. 3 pet. A, lit. a, b și c ) e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B) Structura funcțională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică centralelor industriale și a celor­a­lalte unități similare asigură în­deplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a acti­vității întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. ART. 13. — întreprinderile de producție, transport și alte uni­­tăți economice similare cu per­sonalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și con­ducerea unităților socialiste de stat , în cazuri deosebite, la cen­tralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sor­timente se pot înființa, în subor­dinea centralelor, întreprinderi, de comerț exterior. ART. 14. — Institutele și cen­trele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cerceta­re-proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordi­­nea centralelor industriale , și altor unități similare, a ministe­­­relor și celorlalte organe centra­le de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice a­­cestora, prin hotărîri ale Consiliu­lui de Miniștri. ART. 15.— Uzinele, fabricile, ex­ploatările și alte unități economi­ce similare fără personalitate ju­ridică se organizează în condiți­ile prevăzute de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de produc­ție, montaj, service și pentru alte activități productive, atelierele de proiectare și laboratoarele de control și cercetare, se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. ART. 16. — Laboratorul de cer­cetare se poate constitui dacă vo­lumul activității necesită un nu­măr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajută­tor de cercetare. ART. 17. —­ Secția de cerceta­re, de proiectare sau de cercetare­­proiectare se poate constitui du­pă cum urmează :- - - -a) secția de cercetare se consti­tuie dacă volumul de activitate necesită cel puțin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajută­tor de cercetare , în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinc­tă ; b) secția de proiectare se poa­te constitui dacă volumul activi­tății necesită cel puțin 80 de per­soane , de regulă, în cadrul sec­țiilor se organizează colective de proiectare ; în cadrul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoa­ne se pot­ constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare or­ganizatorică distinctă ; c) secția de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strîn­­să a activității de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane ; în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoa­re de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condiți­ilor de mai sus și a celor prevă­zute la art. 5 și 16. ART. 18. — Birourile și servici­ile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elemen­telor normative prevăzute­ la art. 9 respectiv art. 10. ART. 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, secții sau ateliere de proiectare și de producție, unități de cercetare și alte compartimente potrivit struc­turilor organizatorice Aprobate , direcțiile ce se pot organiza la centralele industriale și unitățile asimilate acestora sunt­­ Direcția tehnică și de producție și Direc­ția comercială ; la centralele mari și cu activitate complexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este și director general adjunct al centralei ; di­rectorul general adjunct al cen­tralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum de activitate de export-import mare care, potrivit legii, efectuează di­si­rect operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi a­­jutat de un director adjunct pen­tru export care poate avea în sub­ordine 2-3 servicii specifice. La centralele care au în subor­dine întreprinderi de comerț ex­terior, nu se mai organizează compartimente de export sau im­port. (Continuare in pag a IV a; CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D­ECRET PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE In temeiul articolului 64, punctul 1 din Constituție: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU 0 hotărîre a Consiliului de Miniștri Consiliul de Miniștri a apro­bat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de inves­tiții productive și neproductive, precum și de producție. In vederea restrîngerii și folo­sirii cit , mai eficiente a terenu­rilor in­alte, scopuri decit produc­ția agricolă, hotărîrea Consiliu­lui de Miniștri prevede sarcini, potrivit competențelor și profi­lului de activitate, pentru minis­tere și celelalte organe centrale, consiliile populare județene, mu­nicipale, orășenești și comunale, beneficiarii lucrărilor tiții, organizațiile de de inves­proiectări, institutele de studii și cercetări, precum și pentru comisiile de sistematizare. Intre acestea se menționează obligativitatea am­plasării obiectivelor de investi­ții în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sis­tematizare și a altor condiții sta­bilite de lege. In cazuri cu totul excepționale și bine justificate, se vor folosi terenuri improprii producției agricole, iar în lipsa acestora — slab fertile. Se reco­mandă comasarea și concentra­rea lucrărilor de construcții toate tipurile, căutarea mijloa­ce celor și metodelor de edificare a construcțiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spațiilor tehno­logice și a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrîngerea drumurilor, platformelor și a tuturor construcțiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de­­ organizarea șantierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse măsuri în vederea asigurării studiilor și a cercetă­rilor care să conducă la conser­varea mediului ambiant, vegetal și animal pe terenurile folosite­­la amplasarea obiectivelor. (Agerpres) •3333333133333333333333333333333333333 CONFERINȚA UNIUNII JUDEȚENE A COOPERATIVELOR DE CONSUM ALBA Ieri, 22 martie a.c., a avut loc in sala Casei municipale de cul­tură din Alba Iulia Conferința Uniunii județene a cooperativelor de consum. La lucrările conferinței au participat delegați aleși în adu­nările generale ale cooperativelor de consum și de credit din între­gul județ, președinții acestor co­operative și alți lucrători din re­țeaua cooperației de consum, care reprezintă­ pe cei peste 180000 de membri ai cooperației de consum­ din județ. Au participat, de ase­menea, ca invitați, membri ai bi­roului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, secretari ai comitetelor municipal, orășenești și comunale de partid, activiști ai Comitetului județean de partid și Consiliului popular județean, conducători de unități economice și instituții, alte cadre cu munci de răspundere în sectoa­rele economic, social și obștesc. La lucrările conferinței au luat parte tovarășii : Sîrbu Băiuț, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., Mihăilă Drăghici, vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean, Francisc Țapoș, membru al Biroului executiv al Centro­­coop. Conferința a adoptat următoarea ordine de zi: 1) Darea de seamă a consiliului Uniunii județene a cooperativelor de consum asupra activității desfășurate în perioada martie 1970 — martie 1973, sarci­nile de plan pe anul 1973 și pro­puneri de măsuri pentru realiza­rea lor, prezentată de tovarășul Valentin Guță, președintele u­­niunii . 2) Darea de seamă a co­misiei de cenzori prezentată de Ioan Hațegan, președintele 3) Alegerea consiliului comisiei , U.J.C.C. și a comisiei de cenzori ; 4) Rati­ficarea modificărilor în structura organizatorică ; 5) Adoptarea ho­­tărîrii privind măsurile pentru a­­sigurarea realizării sarcinilor de plan pe anul 1973. După alegerea organismelor de lucru ale conferinței s-a trecut la dezbaterea problemelor în­scrise pe ordinea de zi. Au luat cuvîntul pe marginea materialelor prezentate tovarășii : Ioan Popa, președintele Cooperativei de con­sum Jidvei ; Alexandru Stancu, președintele­ Cooperativei de con­sum Sebeș , Gheorghe Șușa, pre­ședintele Cooperativei de consum Cîmpeni ; Florica Racoviță, mem­bră a Cooperativei școlare de pe lingă Liceul economic Alba Iulia; Hristache Capră, președintele Co­operativei de consum Alba Iu­lia ; loan Vonica, șef contabil la Cooperativa­ de consum Sebeș ; Simion Ciortea, președintele Co­operativei de consum Teiuș ; Ha­lion Calancea, președintele Co­operativei comunale de consum Gîrbova ; Emil Băcilă, președinte­le Uniunii județene a cooperati­velor de credit ; Ioan Rada, pre­ședintele Cooperativei de con­sum Aiud ; Victor Holobaț, pre­ședintele Cooperativei de consum Abrud ] Nichifor Hărmănaș, șef secție la sectorul producție­i I.J.E.COOP Alba. De asemenea, au luat cuvîntul tovarășii Mihăilă Drăghici și Francisc Țapoș. Luînd cuvîntul tovarășul Sîrbu Băiuț a remarcat eforturile și strădaniile pe care toți lucrătorii din rețeaua comerțului cooperatist le depun alături de ceilalți oa­meni ai muncii din județ pentru realizarea tuturor sarcinlor ce le revin din documentele de partid a cincinatului în 4 ani și jumăta­te. A reliefat, de asemenea, rezul­­t­ele bune cu care cei peste 180 000 de membri cooperatori din îucet au întîmpinat Conferința U.J.C.C., spiritul combativ și res­ponsabil în care a fost analizată și dezbătută activitatea desfășu­rată de organizația cooperatistă de la precedenta conferință și până în prezent. După ce s-a referit la o serie de cainm care fac ca activitatea a­­cestei importante organizații e­­conomice a județului nostru să nu se ridice peste tot la nivelul sarcinilor încredințate, vorbitorul a indicat unele direcții asupra că­rora trebuie să-și îndrepte atenția noul consiliu ales, în frunte ia biroul executiv, în activitatea de viitor. Noul organ ales, a spus vorbitorul, va trebui să îndrume și să controleze cu mai multă com­petență și operativitate întreaga activitate de aprovizionare și gospodărire a fondului­ de marfă, de realizare a planului sa desfă­ceau și achiziții, de ridicare con­tinuă a calificării profesionale a lucrătorilor din teritoriu, pectiv activitatea consiliilor res­de conducere ale cooperativelor de consum de la orașe și sate, să-și desfășoare întreaga activitate de conducere pe principiul muncii , și al răspunderii colective. Pe baza­ unor studii aprofundate, a condi­țiilor în care își desfășoară acti­vitatea fiecare cooperativă di­n județ, vor trebui puse în valoare rezervele existente la toate or­ganizațiile și întreprinderii uniu­nii, aceasta cu scopul de a ridica gradul de deservire a populației din județ. In încheiere vorbitorul și-a ex­primat încrederea că lucrătorii din cooperația de consum din ju­deț își vor mobiliza toate forțele, vor depune toată energia pentru a asigura îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul în curs și a cincinalului înainte de termen. ftoJr Conferința a ales noul consiliu de conducere al uniunii format din 95 de membri. In prima sa ședință, consiliu și-a desemnat biroul e­­xecutiv compus din : Valentin Gută, președinte, Ilie Topîrceanu, vicepreședinte, Itu Petru, Iosif Niciu, Emil Lungu­, Aurelia Bucur, Nechifor Hărmănaș, Gheor­ghe Șușa, Ioan Rada, Andrei Deli, Emil Băcilă — membri. ★­­ ★ Conferința a adoptat o telegra­mă adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care este exprimat atașamentul nețărmurit al tuturor cooperatorilor din județ la politi­ca internă și externă a partidului precum și hotărîrea lor fermă de a traduce în fapte sarcinile ce revin cooperației de consum din mărețul program adoptat de Con­gresul al X-lea, de Conferința Națională ale partidului din anul trecut, precum și din documentele plenarelor C.C. ale P.C.R. Aspect din timpul desfășurării Conferinței Uniunii județene a cooperativelor de consum.

Next