Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)
1973-03-23 / nr. 1578
l ANUL VI, NR. 15781 VINERI, 23 MARTIE 1973I 4 PAGINI, 30 BANI COMUNICAT IN ZIUA DE 22 MARTIE 1973 A AVUT LOC ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT, PREZIDATĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT. CONSILIUL DE STAT A DEZBĂTUT ȘI ADOPTAT DECRETUL PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURĂ PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE. ART. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, întreprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă, ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centratele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. DECRET EMSI privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct comercial și un contabil șef. întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat de un inginer șef, un director adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef. CAPITOLUL I Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive ; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) structura funcțională: a) birouri ; b) servicii. ART. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un maistru ; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier, volumul activității necesită Dacă un număr de muncitori echivalent cu patru formați de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiștri corespunzător nomativelor și cste un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cit și independent. ART. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. ART. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții la care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe Schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. ART. 8. •— Uzinele, exploatările și celelalte fabricile, unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt conduse de cîte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare a structurilor tip ; în cazul în cașire aceste unități sînt situate în alte localități decit cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. ART. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. ART. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane; în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. ART. b. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale ART. 12. — Centrala este o unitate economică, autonomă, de producție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritorială a unităților componente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și celorlalte unități din componența a sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi, în funcție de volumul, complexitatea importanța și specificul activității, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț exterior ; b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare ; c) uzine, fabrici, exploatări alte unități similare fără personabilitate juridică ; d) subunități de producție și concepție prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pet. A, lit. a, b și c ) e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B) Structura funcțională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică centralelor industriale și a celoralalte unități similare asigură îndeplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a activității întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. ART. 13. — întreprinderile de producție, transport și alte unități economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și conducerea unităților socialiste de stat , în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot înființa, în subordinea centralelor, întreprinderi, de comerț exterior. ART. 14. — Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordinea centralelor industriale , și altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. ART. 15.— Uzinele, fabricile, exploatările și alte unități economice similare fără personalitate juridică se organizează în condițiile prevăzute de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de producție, montaj, service și pentru alte activități productive, atelierele de proiectare și laboratoarele de control și cercetare, se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. ART. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. ART. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetareproiectare se poate constitui după cum urmează :- - - -a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puțin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare , în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă ; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității necesită cel puțin 80 de persoane , de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colective de proiectare ; în cadrul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă ; c) secția de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activității de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane ; în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. ART. 18. — Birourile și serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9 respectiv art. 10. ART. 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, secții sau ateliere de proiectare și de producție, unități de cercetare și alte compartimente potrivit structurilor organizatorice Aprobate , direcțiile ce se pot organiza la centralele industriale și unitățile asimilate acestora sunt Direcția tehnică și de producție și Direcția comercială ; la centralele mari și cu activitate complexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este și director general adjunct al centralei ; directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum de activitate de export-import mare care, potrivit legii, efectuează disirect operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2-3 servicii specifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de comerț exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. (Continuare in pag a IV a; CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE In temeiul articolului 64, punctul 1 din Constituție: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU 0 hotărîre a Consiliului de Miniștri Consiliul de Miniștri a aprobat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție. In vederea restrîngerii și folosirii cit , mai eficiente a terenurilor inalte, scopuri decit producția agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede sarcini, potrivit competențelor și profilului de activitate, pentru ministere și celelalte organe centrale, consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale, beneficiarii lucrărilor tiții, organizațiile de de invesproiectări, institutele de studii și cercetări, precum și pentru comisiile de sistematizare. Intre acestea se menționează obligativitatea amplasării obiectivelor de investiții în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare și a altor condiții stabilite de lege. In cazuri cu totul excepționale și bine justificate, se vor folosi terenuri improprii producției agricole, iar în lipsa acestora — slab fertile. Se recomandă comasarea și concentrarea lucrărilor de construcții toate tipurile, căutarea mijloace celor și metodelor de edificare a construcțiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spațiilor tehnologice și a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrîngerea drumurilor, platformelor și a tuturor construcțiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea șantierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse măsuri în vederea asigurării studiilor și a cercetărilor care să conducă la conservarea mediului ambiant, vegetal și animal pe terenurile folositela amplasarea obiectivelor. (Agerpres) •3333333133333333333333333333333333333 CONFERINȚA UNIUNII JUDEȚENE A COOPERATIVELOR DE CONSUM ALBA Ieri, 22 martie a.c., a avut loc in sala Casei municipale de cultură din Alba Iulia Conferința Uniunii județene a cooperativelor de consum. La lucrările conferinței au participat delegați aleși în adunările generale ale cooperativelor de consum și de credit din întregul județ, președinții acestor cooperative și alți lucrători din rețeaua cooperației de consum, care reprezintă pe cei peste 180000 de membri ai cooperației de consum din județ. Au participat, de asemenea, ca invitați, membri ai biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, secretari ai comitetelor municipal, orășenești și comunale de partid, activiști ai Comitetului județean de partid și Consiliului popular județean, conducători de unități economice și instituții, alte cadre cu munci de răspundere în sectoarele economic, social și obștesc. La lucrările conferinței au luat parte tovarășii : Sîrbu Băiuț, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., Mihăilă Drăghici, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Francisc Țapoș, membru al Biroului executiv al Centrocoop. Conferința a adoptat următoarea ordine de zi: 1) Darea de seamă a consiliului Uniunii județene a cooperativelor de consum asupra activității desfășurate în perioada martie 1970 — martie 1973, sarcinile de plan pe anul 1973 și propuneri de măsuri pentru realizarea lor, prezentată de tovarășul Valentin Guță, președintele uniunii . 2) Darea de seamă a comisiei de cenzori prezentată de Ioan Hațegan, președintele 3) Alegerea consiliului comisiei , U.J.C.C. și a comisiei de cenzori ; 4) Ratificarea modificărilor în structura organizatorică ; 5) Adoptarea hotărîrii privind măsurile pentru asigurarea realizării sarcinilor de plan pe anul 1973. După alegerea organismelor de lucru ale conferinței s-a trecut la dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi. Au luat cuvîntul pe marginea materialelor prezentate tovarășii : Ioan Popa, președintele Cooperativei de consum Jidvei ; Alexandru Stancu, președintele Cooperativei de consum Sebeș , Gheorghe Șușa, președintele Cooperativei de consum Cîmpeni ; Florica Racoviță, membră a Cooperativei școlare de pe lingă Liceul economic Alba Iulia; Hristache Capră, președintele Cooperativei de consum Alba Iulia ; loan Vonica, șef contabil la Cooperativa de consum Sebeș ; Simion Ciortea, președintele Cooperativei de consum Teiuș ; Halion Calancea, președintele Cooperativei comunale de consum Gîrbova ; Emil Băcilă, președintele Uniunii județene a cooperativelor de credit ; Ioan Rada, președintele Cooperativei de consum Aiud ; Victor Holobaț, președintele Cooperativei de consum Abrud ] Nichifor Hărmănaș, șef secție la sectorul producției I.J.E.COOP Alba. De asemenea, au luat cuvîntul tovarășii Mihăilă Drăghici și Francisc Țapoș. Luînd cuvîntul tovarășul Sîrbu Băiuț a remarcat eforturile și strădaniile pe care toți lucrătorii din rețeaua comerțului cooperatist le depun alături de ceilalți oameni ai muncii din județ pentru realizarea tuturor sarcinlor ce le revin din documentele de partid a cincinatului în 4 ani și jumătate. A reliefat, de asemenea, rezultele bune cu care cei peste 180 000 de membri cooperatori din îucet au întîmpinat Conferința U.J.C.C., spiritul combativ și responsabil în care a fost analizată și dezbătută activitatea desfășurată de organizația cooperatistă de la precedenta conferință și până în prezent. După ce s-a referit la o serie de cainm care fac ca activitatea acestei importante organizații economice a județului nostru să nu se ridice peste tot la nivelul sarcinilor încredințate, vorbitorul a indicat unele direcții asupra cărora trebuie să-și îndrepte atenția noul consiliu ales, în frunte ia biroul executiv, în activitatea de viitor. Noul organ ales, a spus vorbitorul, va trebui să îndrume și să controleze cu mai multă competență și operativitate întreaga activitate de aprovizionare și gospodărire a fondului de marfă, de realizare a planului sa desfăceau și achiziții, de ridicare continuă a calificării profesionale a lucrătorilor din teritoriu, pectiv activitatea consiliilor resde conducere ale cooperativelor de consum de la orașe și sate, să-și desfășoare întreaga activitate de conducere pe principiul muncii , și al răspunderii colective. Pe baza unor studii aprofundate, a condițiilor în care își desfășoară activitatea fiecare cooperativă din județ, vor trebui puse în valoare rezervele existente la toate organizațiile și întreprinderii uniunii, aceasta cu scopul de a ridica gradul de deservire a populației din județ. In încheiere vorbitorul și-a exprimat încrederea că lucrătorii din cooperația de consum din județ își vor mobiliza toate forțele, vor depune toată energia pentru a asigura îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul în curs și a cincinalului înainte de termen. ftoJr Conferința a ales noul consiliu de conducere al uniunii format din 95 de membri. In prima sa ședință, consiliu și-a desemnat biroul executiv compus din : Valentin Gută, președinte, Ilie Topîrceanu, vicepreședinte, Itu Petru, Iosif Niciu, Emil Lungu, Aurelia Bucur, Nechifor Hărmănaș, Gheorghe Șușa, Ioan Rada, Andrei Deli, Emil Băcilă — membri. ★ ★ Conferința a adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care este exprimat atașamentul nețărmurit al tuturor cooperatorilor din județ la politica internă și externă a partidului precum și hotărîrea lor fermă de a traduce în fapte sarcinile ce revin cooperației de consum din mărețul program adoptat de Congresul al X-lea, de Conferința Națională ale partidului din anul trecut, precum și din documentele plenarelor C.C. ale P.C.R. Aspect din timpul desfășurării Conferinței Uniunii județene a cooperativelor de consum.