Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)
1973-03-28 / nr. 1582
PAGINA A II-A UNIREA UN EVENIMENT REMARCABIL ÎN EVOLUȚIA MIȘCĂRII MUNCITOREȘTI DIN ȚARA NOASTRĂ La sfârșitul lunii martie. Întregul nostru popor aniversează un eveniment de o semnificație istorică deosebită : crearea, în urmă cu 80 de ani, a Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România. Relevarea principalelor probleme ale mișcării muncitorești și revoluționare din România, care au precedat acest fapt de adîncă rezonanță istorică, se impune cu atît mai mult, cu cit crearea acestui partid reprezintă unul dintre evenimentele marcante din istoria mișcării muncitorești și revoluționare din patria noastră. Răspunzînd unor necesități vitale legate de evoluția ascendentă a societății românești de la jumătatea secolului trecut, primele asociații și societăți muncitorești, ca și primele acțiuni proletare, își au începutul în deceniile al cincilea și al șaselea. Ele au avut un caracter de întrajutorare tovărășească, erau încercări firești, pentru această fază de început a mișcării muncitorești, de ameliorare a efectelor exploatării capitaliste, prin strîngerea de fonduri, prin cotizații și donații. Este tipică în acest sens activitatea desfășurată de către tipografii din Brașov, Timișoara și București: în deceniile șapte, opt și nouă ale secolului trecut, mișcarea muncitorească face un important salt calitativ, trecînd de la societăți cu caracter mutualist la asociații profesionale de clasă, germeni ai mișcării noastre sindicale. Generoasele idei ale socialismului utopic și-au aflat și în România numeroși simpatizanți, cum au fost : Teodor Diamant, Ion Eliade Rădulescu, Bolyai Farkaș ș.a., care au cunoscut și prețuit operele socialiștilor utopici francezi Saint Simon, Owen și Fourier. Este demnă de relevat, în acest sens, încercarea lui Teodor Diamant (elev al lui Fourier), care în 1835 a creat la Scăieni, județul Prahova, un modelul fourierist falanster după —de făurire a unor celule încercare socialeconomice pe baze utopice, ca replică la adresa racilelor capitalismului. Deși socialiștii utopici din tara noastră n-au militat de pe pozițiile proletariatului, ideile lor au avut pentru acea vreme o semnificație deosebită. In a doua jumătate a secolului trecut, elementele muncitorești înaintate și intelectualii democrați au manifestat un viu interes față de ideile marxiste și față de mișcarea muncitorească internațională, cu care au întreținut strînse legături.Unii dintre tinerii noștri intelectuali au participat chiar la activitatea Internationalei I — prima organizație internațională a proletariatului, creată și condusă de Marx și Engels. Socialiștii de pe teritoriul patriei noastre au desfășurat o largă activitate de răspîndire a marxismului, creînd cercuri socialiste la București, Iași, Timișoara, Arad, Ploiești, Galați și în centre. Ideile întemeietorilor alte socialismului științific au fertilizat gîndirea democratică și progresistă românească. Procesul revoluționar de orientare socialiste spre marxism a mișcării s-a desfășurat într-un ritm rapid. De la scrisorile lui Nicolae Codreanu, la studiile lui C. Dobrogeanu Gherea, I. Nădejde și alții, apărute separat sau in diferite publicații ca „Revista socială", „Contemporanul", „Critica socială“, „Munca“ etc., s-au făcut tot atîtea încercări de a studia condițiile din țara noastră în lumina marxismului, de a găsi modalități concrete de înlăturare a obstacolelor din calea progresului social, de a stabili obiectivele și tactica de luptă ale clasei muncitoare din România. C. Dobrogeanu Gherea s-a dovedit, prin prodigioasa sa activitate, unul dintre cei mai fervenți propagatori ai marxismului. Printre lucrările originale concepute în spirit marxist de către Gherea se numără : „Ce vor socialiștii români?", „Karl Marx și economiștii noștri" , „Anarhia cugetării", „Concepția materialistă a istoriei", „Robia și socialismul“ etc. Gherea reliefa în lucrările și articolele sale diferența radicală dintre socialismul utopic și cel științific, faptul că acesta din urmă este un important instrument de investigație și de înțelegere a realităților, de transformare revoluționară a societății. In literatura socialistă din țara noastră, tot Gherea este cel care evidențiază rolul istoric al proletariatului de a lichida pe cale revoluționară modul de producție capitalist și a instaura societatea socialistă, eliberîndu-se pe sine și întreaga societate de sub exploatarea capitalistă. Ideea instaurării dictaturii proletariatului după cucerirea puterii politice, este cu limpezime formulată în lucrarea „Ce vor socialiștii români?“. Tot aici, autorul, făcînd o cuprinzătoare analiză marxistă a societății românești, subliniază necesitatea propagării, în rîndurile muncitorilor, a ideii creării unui partid care să fie numai al lor. Elaborarea unui program care să se bazeze pe învățătura marxistă a fost, însă, meritul mișcării muncitorești. Acest fapt l-a recunoscut însuși Engels, care, la iunie 1888, într-o scrisoare adresată lui Ion Nădejde, directorul revistei „Contemporanul”, aprecia : „Cu mare plăcere am văzut că socialiștii din România primesc, în programul lor, principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna într-un mănunchi dle luptători mai pe toți socialiștii din Europa și America — e vorba de teoria prietenului meu, răposatul Kurl Marx". Apariția în multe localități din țară a cercurilor muncitorești ca prime organizații politice ale clasei muncitoare din România transformarea lor în cluburi muncicitorești în 1890, a însemnat, de fapt, începutul procesului de unire a socialismului științific cu mișcarea muncitorească și transformarea clasei muncitoare dintr-o „clasă în sine" într-o „clasă pentru sine". Ridicarea gradului de conștiință a clasei muncitoare din România se datorește și dezvoltării rapide a capitalismului în țara noastră în a doua jumătate a secolului trecut și mai cu seamă în ultimele lui decenii. Cîteva exemple sînt concludente, credem, din acest punct de vedere. La sfîrșitul secolului existau peste 789 de întreprinderi cu peste 75 lucrători fiecare (419 în România, 379 în Transilvania). O dezvoltare mai rapidă au cunoscut industria extractivă, a transporturilor și șantierelor navale. In cadrul acestor ramuri se concentrează puternice detașamente ale proletariatului românesc, creîndu-se condiții tot mai bune pentru desfășurarea mișcării muncitorești, ca urmare a procesului de concentrare a producției și deci, și a proletariatului. In acest context, la începutul ultimului deceniu al secolului trecut, evoluția mișcării muncitorești de la noi reclama unirea tuturor organizațiilor politice ale clasei muncitoare într-un partid politic unic muncitoresc. Presa progresistă a vremii evidenția necesitatea alcătuirii unui partid al celor săraci, dar mulți. Acestor necesități le-a răspuns constituirea, în martie 1893, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. La 31 martie 1893, 54 de delegați din București, Iași, Ploiești, Galați etc., au hotărît crearea P.S.D.M.R., eveniment primit cu un deosebit entuziasm de către muncitorii din întreaga țară, cit și de către serie de organizații revoluționare diîi 1 numeroase țări ale lumii. Telegramele sosite cu această ocazie din partea organizațiilor, socialiste din Rusia, Franța, Italia, Belgia, Spania, Austria, Bulgaria, ș.a., sunt un minunat exemplu de solidaritate internaționalistă a muncitorilor în lupta împotriva dușmanului comun. Deși are unele limite, programul partidului nou creat impresionează prin caracterul revoluționar al prevederilor sale fundamentale. Se sublinia în prima sa parte că dezvoltarea orînduirii capitaliste a pregătit condițiile necesare pentru înlocuirea ei cu orînduirea socialistă și că proletariatul are rolul istoric de a lichida capitalismul. O astfel de grandioasă operă istorică putea fi îndeplinită cu condiția ca clasa muncitoare să fie organizată și să se conducă în lupta sa după principiile socialismului științific. Este evidențiată în continuare și necesitatea trecerii mijloacelor de producție din mina exploatatorilor în proprietatea întregului popor. A doua parte a programului cuprinde revendicări cu caracter larg democrațic, votul universal, egal și direct pentru toți cetățenii de la 20 de ani în sus, fără deosebire de sex, religie și rasă, egalitatea juridică și politică a femeii cu bărbatul, învățământul gratuit, obligatoriu și integral pentru toți copiii și laicizarea lui, garantarea dreptului la întrunire, asociere, greve, impozitul progresiv asupra veniturilor etc. Pentru îmbunătățirea situației clasei muncitoare se cerea ziua de muncă de 8 ore, interzicerea angajării în fabrici a copiilor sub 14 ani, repausul duminical etc. Avînd la bază acest revoluționar program, P.S.D.M.R. a desfășurat o amplă și fructuoasă activitate, făcîndu-și tot mai mult simțită prezența pe toate planurile vieții sociale. Crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România cu opt decenii în urmă, a constituit un moment crucial din viata mișcării noastre muncitorești. Acest eveniment avea să-și găsească continuare, în procesul de clarificare, maturizare și călire ideologică ce avea să ducă, în mai 1921, la crearea Partidului Comunist Român. Acum la aniversarea memorabilului eveniment petrecut în urmă cu 80 de ani, ne gîndim cu mîndrie la drumul glorios, dar neînchipuit de greu străbătut de către clasa noastră muncitoare, sub conducerea partidului său. Continuator nemijlocit al mișcării socialiste și muncitorești din România, Partidul Comunist Român a preluat cu discernămînt experiența și învățămintele vremilor trecute, vremi de vicisitudini, strădanii și jertfe pentru libertatea și neatârnarea patriei, făurirea statului național unitar și accelerarea progresului social. Ceea ce determină autoritatea și prestigiul de care se bucură astăzi partidul nostru pe plan intern și extern este politica sa înțeleaptă, expresie a năzuințelor și intereselor fundamentale ale poporului. Răspunzînd acestor interese, politica partidului nostru răspunde implicit intereselor socialismului și progresului în lume. Din perspectiva anilor luminoși ai socialismului, evenimentul petrecut acum 80 de ani se înscrie cu pregnanță în istoria mișcării muncitorești și revoluționare din patria noastră ca o pagină glorioasă pe care o cinstește întregul nostru popor, angajat în măreața operă de făurire a societății cialiste multilateral dezvoltate șiîn România. Const. TOMOZEI 80 DE ANI DE LA CREAREA P.S.D.M.R. 00000001$)00000000000000000000006JSS 616 €* ru ANGAJAMINTE FOffllE ȘI PMIILIN, ISIANIILE NU VOII PUTEA FI RECUPERATE! (Urmate din pag. 1) socoteală și penalizările bancare ce se vor aplica pentru depășirea duratelor normate de staționare. Sunt de părere că actuala stare de fapt de pe șantierul nostru își are explicația în lipsa de răspundere a celor din conducerea lotului, fapt care a generat indisciplină pe șantier, manifestată în absențe nemotivate, nefolosirea timpului de lucru și a utilajelor". Tovarășul Gheorghe Sătmăreanu, secretarul comitetului de partid de la U.M.M.N. Zlatna, evidenția la fel indisciplina și dezorganizarea care domnesc pe șantier. „Ne întrebăm în mod firesc, de ce se plîng muncitorii că n-au front de lucru? Răspunsul nu este greu de găsit; dezorganizarea care domnește pe șantier ! Poate cei din conducerea T.C.I. Cluj și-au făcut o practică din a neglija obiectivele pe care nu le consideră așa de importante? ! Pentru ilustra maniera în care se lucreaază de către conducerea acestui șantier, mai vreau să spun că la lucrarea de aducțiune a apei industriale de la baraj, s-au făcut o serie de lucrări, desfundîndu-se unele străzi ale orașului nostru încă din vara anului trecut. Acestea au rămas tot așa, închizând multor cetățeni calea de acces spre locuințe, îngreunîndu-se circulația, fără a mai vorbi de aspectul orașului”. Despre situația cu totul necorespunzătoare de pe acest șantier, ne-a vorbit și tovarășul Gheorghe Gavriluțiu, secretar al Comitetului orășenesc de partid „Carențele manifestate în Zlatnatatea constructorilor de pe activișantierul de extindere de la U.M.M.N. Zlatna se datoresc și faptului că munca de educare politico-ideologică nu se desfășoară aici sub nici o formă. Indisciplina, dezorganizarea, dezinteresul manifestat în folosirea utilajelor și a fondului de timp, n-au dat pînă acum de gîndit conducerii lotului și nici forului său superior T. C. I. Cluj. Numai astfel se explică faptul că oamenii părăsesc locul de muncă cînd vor, iar navetiștii pleacă sîmbăta pe la ora 10 și jumătate acasă, iar lunea, ajung cu cîteva ore întîrziere. La acestea se adaugă lipsa unui grafic de eșalonare a lucrărilor, a unor cadre , ingineri, tehnicieni și maiștri care să coordoneze munca pe șantier. Ar fi inutil, cred, să mai vorbesc și despre aprovizionarea defectuoasă a șantierului cu agregate, carburanți și lubrifianți. Se înțelege de la sine că toate aceste minusuri au generat actuala situație necorespunzătoare. In ce mă privește, sunt convins că crearea aici a unei organizații de partid puternice, ar însemna un reviriment al activității pe șantier și înlăturarea aspectelor negative semnalate". Solicitat să explice stadiul necorespunzător al lucrărilor de construcții pe șantierul uzinei zlătnene și a măsurilor ce se întreprind pentru recuperarea restanțelor, tovarășul inginer șef al T.C.I. Cluj — șantierul Alba, Mircea Rusan, era de părere că rămînerea în urmă a lucrărilor se datoresc lipsei acute a forței de muncă calificate, ca și cum această problemă ar trebui rezolvată de altcineva și nu de cei care încalcă în mod arbitrar prevederile unui contract. Despre modul cum sunt folosite utilajele, despre indisciplina de pe șantier, despre lipsa de organizare și despre controlul inexistent al conducerii șantierului asupra lotului din Zlatna, interlocutorul nostru a preferat să nu spună nici o vorbă. Față de stadiul actual al lucrărilor de investiții — o rămînere în urmă de circa 40 de zile — ritmul de 8-9 la sută normal, ar trebui să se dubleze pentru scurtarea duratei de recuperare a restanțelor la lucrările fizice. Folosirea cu cea mai mare eficiență a mașinilor și utilajelor, a fondului de timp, îmbunătățirea aprovizionării cu materiile prime necesare, asigurarea forței de muncă calificată și suficientă, sunt probleme ce trebuie să stea permanent în atenția conducerilor lotului și șantierului. Considerăm că și conducerea T.C.I. Cluj are obligația de a controla cu mai mult simț de răspundere șantierele din subordine, de a lua măsuri hotărîte pentru curmarea actelor de indisciplină, împotriva celor ce nu se achită de sarcinile stabilite în graficele de execuție. MICA PUBLICITATE Vind casă nouă, ocupabilă imediat. Informații: Alba Iulia, Livezilor nr. 30. C.I.L. SEBEȘ, JUDEȚUL ALBA, ANGAJEAZA. — lăcătuși. — instalatori. — sudori. — muncitori necalificați. Doritorii se vor adresa la C.I.L. Sebeș, telefon 483, interior 108. Pe șantierul de locuințe din Sebeș au început lucrările la un nou bloc. Victor Popa — Lunca Mureșului. Concomitent cu scrisoarea dv. de mulțumire am primit și răspunsul Laboratorului pentru protecția plantelor din Aiud, prin care ni se face cunoscut că ați procurat îngrășămintele chimice. Mai trimiteți-ne vești din activitatea cetățenilor comunei. P G.— Poiana Ampoiului. Alocația de stat pentru copii se acordă în condițiile prevăzute în Decretul nr. 285/1960, familiilor cu copii, dacă unul sau ambii părinți fac parte din categoriile menționate în articolul 1 din decret, la literele a, b, c, d, e, f. Oficiul de asistență socială din Sebeș ne-a comunicat că aliniatul al patrulea, din articolul 2, prevede că pentru stabilirea drepturilor de alocație se iau în considerare toți copiii beneficiarului, exclusiv cei ce se încadrează în prevederile articolului 7 din prezentul decret, în vîrstă de pînă la 18 ani împliniți, însă alocația se plătește numai pentru copiii în vîstră de pînă la 16 ani împliniți. Pentru copiii care au contractat o invaliditate de gradul I sau II înainte de împlinirea acestei vîrste, alocația se plătește pe toată durata invalidității lor, numai pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani. Maria Băcăințan — Vințu de Jos. Regretăm că ați fost omisă din enumerarea făcută în respectiva informație. Noi, amm publicat informația așa cum am primit-o de la corespondentul nostru. Nu punem la îndoială meritele dv. și am fi bucuroși dacă ne-ați scrie, în continuare, informîndune asupra modului în care se muncește în C.A.P., în comună asupra acțiunilor întreprinse de cetățenii din Vințu de Jos. Unui grup de muncitori din Cugir. S-a constatat că persoana reclamată de dv. avea don de cumpărare. Unui cetățean din Aiud. Firma a fost schimbată imediat după ce am înaintat forurilor în drept sesizarea dr. Floarea Mihăescu — Vințu de Jos. După cum am fost informați, ați primit cartea de muncă. Grigore Bîrsan — Cugir- V.M. Cugir ne-a răspuns că va fi analizată cererea dv. și soluționată în limita posibilităților. Unui grup de cetățeni din Baia de Arieș. Direcția județeană de poștă și telecomunicații a cercetat sesizarea dv. și ne-a comunicat că o parte din almanahuri a fost repartizată difuzorilor voluntari și procentuali de la Exploatarea minieră. „Pe viitor, se arată în adresa trimisă nouă, se vor comanda cantități sporite din aceste publicații, astfel ca să fie satisfăcute cerințele cititorilor". I. Codreanu — Baia de Arieș. Autobuzul defect a fost retras din circulație. Ioan Pîrvu — Cugir. Ni s-a comunicat că vi se va acorda o nouă gradație, începînd cu 1 decembrie 1973. Anonim — Alba Iulia. Ne-ați scris că primiți ca avans din salariu o sumă prea mică în raport cu salariul de bază. I J.C.M. Alba ne-a răspuns la aceasta, următoarele: „Muncitorii încă drați pe șantierele noastre primesc ca avans benzinal 80 la sută din orele efectiv lucrate, în perioada de la 1 la 15 a fiecărei luni, ceea ce înseamnă 40 la sută din salariul tarifar lunar. De la acest calcul nu se fac abateri decât în sensul rotunjirii sumei cuvenite cu circa 10 lei în plus sau în minus. Anonim — Bucium. Scrisoarea dv. referitoare la activitatea agentului fiscal a fost cercetată de organele Consiliului popular județean, ea dovedindu-se nereală. Iuliana Miga — Lancrăm. Ați fost îndrumată să depuneți o cerere la comitetul oamenilor muncii de la Fabrica „Sebeșul" din Sebeș, cerere care va fi discutată și supusă aprobării. Ioan Gherman — Ocna Mureș. Cooperativa meșteșugărească „Mureșul" din Alba Iulia v-a Înapoiat banii la data de 24 februarie cu recipisa nr. 8 806/1973. Maria Rotaru — Șibot. Marfa cerută de dv. este repartizată de I.J.E.COOP, în funcție de cantitățile existente în depozit. Unor locatari de pe str. Cloșca din Alba Iulia. Consiliul popular Alba Iulia ne-a comunicat că nu există nici o diferență, in privința calculului regiei între asociațiile de locatarii C T. 1 și C.T. 2. Unor cetățeni din Poiana Vadului și locuitorilor din Oarda de Jos (Alba Iulia). Suntem informați că cererilor civ. li s-au dat curs: Ioan Dej — Cugir, Anica Iepure — Ciumbrud, Anghel Nicula — Galda de Jos, Cornel Moiseș — Mediaș, Vasile Beldean — Geoagiu de Sus. Ați primit acasă, în urma intervențiilor noastre, răspunsurile solicitate. CUM SE DESFĂȘOARĂ ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID ? FRECVENȚĂ BUNĂ ȘI DEZBATERI EFICIENTE In cursurile învățămîntului de partid cu program de sat continuă să se desfășoare convorbirile finale, prilej de amplă dezbatere și însușire, prin prisma activității cursanților la locurile lor de muncă, a conținutului documentelor Conferinței Naționalile a partidului, ale plenarelor C.C. X al P.C.R. din noiembrie 1972 și T februarie-martie 1973, și Conferinței organizației județene de partid. Pregătite temeinic de către organizațiile de partid, activitățile din cadrul cursurilor înregistrează în perioada convorbirii lor finale, atît sub aspectul frecvenței, al înscrierii la discuții cît și al influențării oamenilor în veiiderea participării active și masi- de la efectuarea lucrărilor agricolele curente, rezultate bune, dezbbaterile dovedindu-se a fi eficiente și pline de învățăminte practice pentru activitatea de viitor a cursanților. Bunăoară, la convorbirile finale desfășurate, la ambele teme puse în dezbatere, în 14 cursuri organizate la, C.A.P. Ciumbrud și I.A.S. Aiud, s-a înregistrat o frecvență de peste 90 la sută. Se evidențiază, în mod deosebit, preocuparea pe această linie a organizațiilor de bază nr. 2 de la C.A.P. Ciumbrud (propagandist Vasile Chiorean) și nr. 1 de la I.A.S. (propagandist Nicolae ■+■ Bărbulea). Dar, pe lîngă frecvența bună, în aceste organizații de partid a existat, în cadrul cursurilor, și o participare activă la IX dezbateri, dovada unei bune pre- IXgătiri a cursanților cărora li s-au pus din timp la dispoziție, pentru studiul individual, un material bi-bliografic bogat și selectat. La brigada nr. 1 a C.A.P. Ciumbrud, de pildă, au participat la dezbaterea temei: „Importanța și semnificația aplicării în viață a hotăririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., cu privire la îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii in agricultură precum și a măsurilor stabilite de prima Conferință județeană a secretarilor comitetelor de partid și primarilor de la comune", un număr de 18 cursanți. Ei La C.A.P. Ciumbrud și I.A.S. Aiud, în cadrul convorbirilor finale s-au referit în cadrul dezbaterilor la modalitățile concrete de sporire a producțiilor, de rentabilizare a activității tuturor sectoarelor de activitate din unitate, subliniind necesitatea aplicării și generalizării acordului global. De asemenea, cursanții Pamfil Iepure, Iosif Iepure, Paulina Grozav și Maria Bakk au combătut manifestările de indisciplină în respectarea programului de furajare de la ferma zootehnică, au propus inițierea unor acțiuni politico-educative cu caracter permanent pentru lucrătorii fermei zootehnice. La brigada a doua Sînrrai a C.A.P. Ciumbrud, cursanții Dionisie CvSriv, Augustin Lazăr, Teodor Burlea, Árpád Nagy, Teodor Lazăr și alții au relevat, prin exemple concrete, avantajele organizării retribuției în sistemul acordului global. Dezbateri eficiente au avut loc și la cursul de economia I.A.S. de la ferma pomicolă a I.A.S. Aiud unde au luat cuvîntul 14 cursanți. Aici, un accent deosebit s-a pus la dezbateri, îndeosebi de către muncitorii Ioan Ștefan și Gheorghe Suciu, precum și de către tehnicienii Constantin Popa și Oliviu Feneșan, pe necesitatea de a se acționa mai operativ și a se iniția acțiuni de către organizația de partid și conducerea întreprinderii, pentru extinderea mecanizării unor lucrări, obținerea de material săditor de cea mai bună calitate și reducerea cheltuielilor de producție. Tot la I.A.S. Aiud, dar la organizația de bază de la ferma vegetală (propagandist Alexadru Toanițescu) participanții la dezbateri, între care mecanizatorii Florea Sabin și Mihai Bocșa, au subliniat rolul pe care exemplul personal al comuniștilor îl are în antrenarea tuturor mecanizatorilor la întreținerea mașinilor și executarea, la timp și de calitate, a lucrărilor. Evident însă că în sprijinul intensificării participării cooperatorilor și mecanizatorilor la buna desfășurare a lucrărilor din campania agricolă de primăvară, la educarea lor îa acest spirit, vom continua să organizăm și alte acțiuni politico- educative, această activitate continuînd și după încheierea cursurilor învățămîntului de partid cu program de sat de pe raza orașului Aiud. Alexandru CRIȘAN, directorul Cabinetului orășenesc de partid Aiud MIERCURI, 28 MARTIE 1973 DIVERSEI ..110 COMITETUL U.T.C. de g IU Întreprinderea metalurgică « 2 din Aiud, a organizat recent, o 3 ^ largă acțiune de muncă patri-? gotică la care au participat pes? alte 200 de tineri din secțiile me| ^ canică, întreținere și construct ^ ții metalice. In sectoarele pro-^ a ductive, tinerii au eliberat, span ghiile de deșeuri, iar în depoz ^ițele unității au fost stivuite ^ imaterialele de lucru. La sfîrși^ £ tul acțiunii, tinerii au încărcați în vagoane peste 800 tone^ ^ span, care a fost trimis Com- ? ^binatului siderurgic din Hune? Z doara. í y ? ? ? 0 COMITETUL U.T.C. DE? ? LA LICEUL AGRICOL DIN ? ? CIUMBRUD a organizat ieri, ? ?27 martie a.c., o excursie în? £ sprijinul orientării profesionalle a elevilor. Au participat 401 ? dintre cei mai merituoși uteji ?ciști, fruntași la învățăturră și în activitatea practică. Ei? ? au vizitat, prin intermediul A- ? Agenției județene a B.T.T., nn-? ?stituții de cultură și unități e- ? ?conomice din Alba Iulia, Cím-? ?pia Turzii și Tîrgu Mureș. 10 ELEVII LICEULUI DIN? ?JIDVEI au participat, în zile? ? le de 24 și 26 martie, în cadrul ? ? practicii productive, la acțiu ? ?nea de întreținere a pășunilor? ?din cadrul comunei și au ajutat la înălțarea construcției a-? ? nui bloc de locuințe. In cadrul ? facestei acțiuni a fost efectuat^ «un însemnat număr de ore de? £ muncă patriotică. Elevii li ? ?ceului s-au angajat să sprijine ? ? în continuare pe cei vîrstnici ? ? în acțiunile ce le vor între ? ? prinde. (Corespondent: Sever? ^ Moldovan). ? 0 ÎN COMUNA FArAU, a ? fost organizată, în ziua de 25 ? ? martie, o amplă acțiune de cu? ^rățare și fertilizare a pășunilor,? ? precum și de efectuare a unor canale pentru desecări. La a 1 ^ceasta acțiune au luat parte? ^ peste 290 de cetățeni din satele ? ? comunei. Ei au curățat 128 ha? ? pășune, fertilizat 46 ha și au ? ? desecat 30 ha de teren agri ? ? col. Dintre participanții la a-? ? ceasta acțiune amintim pe loan? ? Lupean, loan Gherasim, Teo^ ?dor Haiduc, Iuliu Chirilă, Ghe- ^ prăsim Chioreanu, Andrei Sze? ? kely, Ștefan Rus, Pavel Ta*? ? mași, Dezideriu Balta, Nicanor ? Groza ș.a. (Corespondent:? ? loan Acsi). 0 PENTRU FIII LOCUITOR ? AI LOR DIN GURA AMPOIȚEI, ? așezare aparținînd satului An ^ ■poița (comuna Meteș), au început, în urmă cu două zile, ? ? lucrările de construcție a unui ? ? nou local de școală. Prin grija? ? Comitetului comunal de partid, ? ?a Consiliului popular comunal, ? ? au fost asigurate din timp toatte materialele necesare, activitatatea cetățenilor din toată a-1 a ceastă perioadă fiind în așa Ia fel organizată și coordonată. !; ^ incit la 15 septembrie, localul ? ^să poată fi dat în folosință. ^ ^ (Marius Sânzuiană, secretarul ^ ? Consiliului popular al comunei ? ( Meteș). 32a ? O CONCURSUL ZONAL ? ^ al formațiilor muzical-core ? ? grafice care a avut loc ieri? ? în comunele Săsciori și Blan ? ? diana a prilejuit ? formațiilor din Șugag, întîlnirea ? Vințu ? ? de Jos, Daia, Săsciori, Blan ? ? diana și Vinerea, formații ? ^ între care s-a dat bătălia ^ £ pentru cîștigarea locurilor 3 ? fruntașe. S-au evidențiat în ? j mod deosebit grupul @ și formația de fluierași vocali din ? ? Șugag, fluierașii din Inuri ? ^comuna Vințu de Jos, grupurile ? ? vocale din Daia, Săsciori și ? € Vinerea, formația de călușari,? ? taraful și soliștii vocali din ? ?Blandiana. 39 ^ I 0 DE LA GRUPUL JUDEI ? TCAN DE POMPIERI am fost ? informați despre cîteva ii ? ? cendii care au avut loc recent ^ pe raza județului nostru. ? Locuința cetățeanului Gheororghe Pașca din Pianul de Jos,^ i din cauza unui scurtcircuit la ^ ?instalația electrică, s-a aprins,^ iar în orașul Zlatna, la Ioan ^ ^ Oprea, din cauza focului cu ij ^ chibrite a copiilor rămași^ ^fără supraveghere, s-au aprins^ i grajdul și șura. á ? Í ? 0 VREMEA SE MENȚINE? £ FRUMOASA și călduroasă, cu i ^ cerul variabil. Vîntul va sufla ^ ^slab pînă la potrivit, din direct^ ^tia sud și sud-est. Temperatu^ 0 zile minime vor coborî pînă la ^ 2 minus 2 grade, iar cele maxime vor urca la 20 grade. .wwwwwwwwwwswwwwwwwwwwwwvll I 9.00 Curs de limba engleză. Secția a 46-a. 9.30 De la Alfa la Omega. 10.00 Telex. 10.05 Prim-plan (reluare). 10.35 Cîntece și jocuri din Oaș (reluare). 10.45 Film serial. Pe urmele lui Capița. Episodul IX. 11.45 La ordinea zilei (reluare). Azi, județul Mehedinți. 12.00 Revista literar-artistică TV. (reluare). 13,00 Telejurnal. 15,00 Hochei pe gheață. România — Elveția. (Campionatul mondial — grupa B). Transmisiune directă de la Graz. 17,30 Curs de limba germană. Secția a 46-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 Tragerea Pronoexpres. 18,15 Dialog, înnoiri ale artei, înnoiri ale esteticii. 18,40 Barzi și Rapsozi. 18,55 Timp și anotimp în agricultură. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul sâptămînii. 20,05 Drumuri în istorie. O aniversare glorioasă. 20,23 Telecinemateca. Ciclul Ingrid Bergman. Vizita. Cu: Ingrid Bergman, Anthony Quinn, Paolo Stopa. 22:05 — 24 de ore. România în lume. 22:45 Fotbal: Austria — Olanda.