Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-28 / nr. 1582

PAGINA A II-A UNIREA UN EVENIMENT REMARCABIL ÎN EVOLUȚIA MIȘCĂRII MUNCITOREȘTI DIN ȚARA NOASTRĂ La sfârșitul lunii martie. Între­gul nostru popor aniversează un eveniment de o semnificație isto­rică deosebită : crearea, în urmă cu 80 de ani, a Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România. Relevarea principalelor probleme ale mișcării muncitorești și revoluționare din România, ca­re au precedat acest fapt de­ adîn­­că rezonanță istorică, se impune cu atît mai mult, cu cit crearea acestui partid reprezintă unul din­tre evenimentele marcante din is­toria mișcării muncitorești și re­voluționare din patria noastră. Răspunzînd unor necesități vita­le legate de evoluția ascendentă a societății românești de la jumă­tatea secolului trecut, primele a­­sociații și societăți muncitorești, ca și primele acțiuni proletare, își au începutul în deceniile al cin­cilea și al șaselea. Ele au avut un caracter de întrajutorare tovără­șească, erau încercări firești, pen­tru această fază de început a miș­cării muncitorești, de ameliorare a efectelor exploatării capitaliste, prin strîngerea de fonduri, prin cotizații și donații. Este tipică în acest sens activitatea desfășurată de către tipografii din Brașov, Ti­mișoara și București: în deceniile șapte, opt și nouă ale secolului trecut, mișcarea muncitorească face un important salt calitativ, trecînd de la societăți cu caracter mutualist la asociații profesionale de clasă, germeni ai mișcării noas­tre sindicale. Generoasele idei ale socialismu­lui utopic și-au aflat și în Româ­nia numeroși simpatizanți, cum au fost : Teodor Diamant, Ion E­­liade Rădulescu, Bolyai Farkaș ș.a., care au cunoscut și prețuit operele socialiștilor utopici fran­cezi Saint Simon, Owen și Fou­rier. Este demnă de relevat, în acest sens, încercarea lui Teodor Diamant (elev al lui Fourier), care în 1835 a creat la Scăieni, jude­țul Prahova, un modelul fourierist falanster după —­­de făurire a unor celule încercare social­­economice pe baze utopice, ca replică la adresa racilelor capita­­­lismului. Deși socialiștii utopici din tara noastră n-au militat de pe pozițiile proletariatului, ideile lor au avut pentru acea vreme o semnificație deosebită. In a doua jumătate a secolului trecut, ele­mentele muncitorești înaintate și intelectualii democrați au mani­festat un viu interes față de ideile marxiste și față de mișcarea mun­citorească internațională, cu care au întreținut strînse legături.­­U­nii dintre tinerii noștri intelectuali au participat chiar la activitatea Internationalei I — prima orga­nizație internațională a proletaria­tului, creată și condusă de Marx și Engels. Socialiștii de pe terito­riul patriei noastre au desfășurat o largă activitate de răspîndire a marxismului, creînd cercuri socia­liste la București, Iași, Timișoara, Arad, Ploiești, Galați și în centre. Ideile întemeietorilor alte so­cialismului științific au fertilizat gîndirea democratică și progre­sistă românească. Procesul revo­luționar de orientare socialiste spre marxism a mișcării s-a des­fășurat­ într-un ritm rapid. De la scrisorile lui Nicolae Codreanu, la studiile lui C. Dobrogeanu Gherea, I. Nădejde și alții, apărute sepa­rat sau in diferite publicații ca „Revista socială", „Contempora­nul", „Critica socială“, „Munca“ etc., s-au făcut tot atîtea încercări de a studia condițiile din țara noastră în lumina marxismului, de a găsi modalități concrete de înlăturare a obstacolelor din calea progresului social, de a stabili o­­biectivele și tactica de luptă ale clasei muncitoare din România. C. Dobrogeanu Gherea s-a dove­dit, prin prodigioasa sa activitate, unul dintre cei mai fervenți pro­pagatori ai marxismului. Printre lucrările originale concepute în spirit marxist de către Gherea se numără : „Ce vor socialiștii ro­mâni?", „Karl Marx și economiștii noștri" , „Anarhia cugetării", „Con­cepția materialistă a istoriei", „Ro­bia și socialismul“ etc. Gherea reliefa în lucrările și articolele sale diferența radicală dintre so­cialismul utopic și cel științific, faptul că acesta din urmă este un important instrument de investiga­ție și de înțelegere a realităților, de transformare revoluționară a societății. In literatura socialistă din țara noastră, tot Gherea este cel care evidențiază rolul istoric al proletariatului de a lichida pe cale revoluționară modul de pro­ducție capitalist și a instaura so­cietatea socialistă, eliberîndu-se pe sine și întreaga societate de sub exploatarea capitalistă. Ideea instaurării dictaturii proletariatu­lui după cucerirea puterii politice, este cu limpezime formulată în lucrarea „Ce vor socialiștii ro­mâni?“. Tot aici, autorul, făcînd o cuprinzătoare analiză marxistă a societății românești, subliniază necesitatea propagării, în rîndu­­rile muncitorilor, a ideii creării unui partid care să fie numai al lor. Elaborarea unui program care să se bazeze pe învățătura mar­­xistă a fost, însă, meritul mișcării muncitorești. Acest­­ fapt l-a recu­noscut însuși Engels, care, la iunie 1888, într-o scrisoare adre­­­sată lui Ion Nădejde, directorul revistei „Contemporanul”, apre­cia : „Cu mare plăcere am văzut că socialiștii din România pri­mesc, în programul lor, principi­ile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna într-un mănunchi dle luptători mai pe toți socialiștii din Europa și America — e vorba de teoria prietenului meu, răpo­satul Kurl Marx". Apariția în multe localități din țară a cercurilor muncitorești ca prime organizații politice ale cla­sei muncitoare din România transformarea lor în cluburi mun­ci­citorești în 1890, a însemnat, de fapt, începutul procesului de uni­re a socialismului științific cu mișcarea muncitorească și trans­formarea clasei muncitoare dintr-o „clasă în sine" într-o „clasă pen­tru sine". Ridicarea gradului de conștiință a clasei muncitoare din România se datorește și dezvol­tării rapide a capitalismului în țara noastră în a doua jumătate a secolului trecut și mai cu seamă în ultimele lui decenii. Cîteva exemple sînt concludente, credem, din acest punct de vedere. La sfîrșitul secolului existau peste 789 de întreprinderi cu peste 75 lucrători fiecare (419 în România, 379 în Transilvania). O dezvolta­re mai rapidă au cunoscut indus­tria extractivă, a transporturilor și șantierelor navale. In cadrul acestor ramuri se concentrează puternice detașamente ale prole­tariatului românesc, creîndu-se condiții tot mai bune pentru des­fășurarea mișcării muncitorești, ca urmare a procesului de con­centrare a producției și deci, și a proletariatului. In acest context, la începutul ultimului deceniu al secolului trecut, evoluția mișcării muncitorești de la noi reclama u­­nirea tuturor organizațiilor poli­tice ale clasei muncitoare într-un partid politic unic muncitoresc. Presa progresistă a vremii eviden­ția necesitatea alcătuirii unui partid al celor săraci, dar mulți. Acestor necesități le-a răspuns constituirea, în martie 1893, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. La 31 martie 1893, 54 de delegați din București, Iași, Ploiești, Galați etc., au hotărît crearea P.S.D.M.R., e­­veniment primit cu un deosebit entuziasm de către muncitorii din întreaga țară, cit și de către serie de organizații revoluționa­­­re diîi 1 numeroa­se­­ țări ale lumii. Telegramele sosite cu această o­­cazie din partea organizațiilor, so­cialiste din Rusia, Franța, Italia, Belgia, Spania, Austria, Bulgaria, ș.a., sunt un minunat exemplu de solidaritate internaționalistă a muncitorilor în lupta împotriva dușmanului comun. Deși are unele limite, programul partidului nou creat impresionea­ză prin caracterul revoluționar al prevederilor sale fundamentale. Se sublinia în prima sa parte că dezvoltarea orînduirii capitaliste a pregătit condițiile necesare pen­tru înlocuirea ei cu orînduirea so­cialistă și că proletariatul are ro­lul istoric de a lichida capitalis­mul. O astfel de grandioasă­ operă istorică putea fi îndeplinită cu condiția ca clasa muncitoare să fie organizată și să se conducă în lupta sa după principiile socialis­mului științific. Este evidențiată în continuare și necesitatea trece­rii mijloacelor de producție din mina exploatatorilor în proprieta­tea întregului popor. A doua par­te a programului cuprinde reven­dicări cu caracter larg democra­țic,­ votul universal, egal și direct pentru toți cetățenii de la 20 de ani în sus, fără deosebire de sex, religie și rasă, egalitatea juridică și politică a femeii cu bărbatul, învățământul gratuit, obligatoriu și integral pentru toți copiii și laici­zarea lui, garantarea dreptului la întrunire, asociere, greve, impozi­tul progresiv asupra veniturilor etc. Pentru îmbunătățirea situației clasei muncitoare se cerea ziua de muncă de 8 ore, interzicerea angajării în fabrici a copiilor sub 14 ani, repausul duminical etc. Avînd la bază acest revoluțio­nar program, P.S.D.M.R. a desfă­șurat o amplă și fructuoasă acti­vitate, făcîndu-și tot mai mult sim­țită prezența pe toate planurile vieții sociale. Crearea Partidului Social-Demo­crat al Muncitorilor din România cu opt decenii în urmă, a consti­tuit un moment crucial din viata mișcării noastre muncitorești. A­­cest eveniment avea să-și găseas­că continuare, în procesul de cla­rificare, maturizare și călire ideo­logică ce avea să ducă, în mai 1921, la crearea Partidului Comu­nist Român. Acum la aniversarea memora­bilului eveniment petrecut în ur­mă cu 80 de ani, ne gîndim cu mîndrie la drumul glorios, dar ne­închipuit de greu străbătut de că­tre clasa noastră muncitoare, sub conducerea partidului său. Conti­nuator nemijlocit al mișcării socia­liste și muncitorești din România, Partidul Comunist Român a pre­luat cu discernămînt experiența și învățămintele vremilor trecute, vremi de vicisitudini, strădanii și jertfe pentru libertatea și neatâr­narea patriei, făurirea statului na­țional unitar­ și accelerarea pro­gresului social. Ceea ce determi­nă autoritatea­ și prestigiul de care se bucură astăzi partidul nostru pe plan intern și extern este po­litica sa înțeleaptă, expresie a năzuințelor și intereselor funda­mentale ale poporului. Răspun­zînd acestor interese, politica partidului nostru răspunde impli­cit intereselor socialismului și pro­gresului în lume. Din perspectiva anilor luminoși ai socialismului, evenimentul pe­trecut acum 80 de ani se înscrie cu pregnanță în istoria mișcării muncitorești și revoluționare din patria noastră ca o pagină glo­rioasă pe care o cinstește întregul nostru popor, angajat în măreața operă de făurire a societății cialiste multilateral dezvoltate și­în România. Const. TOMOZEI 80 DE ANI DE LA CREAREA P.S.D.M.R. 00000001$)00000000000000000000006JSS 616 €* ru ANGAJAMINTE FOffllE ȘI PMIILIN­, ISIANIILE NU VOII PUTEA FI RECUPERATE! (Urmate din pag. 1) socoteală și penalizările bancare ce se vor aplica pentru depășirea duratelor normate de staționare. Sunt de părere că actuala stare de fapt de pe șantierul nostru își are explicația în lipsa de răspun­dere a celor din conducerea lotu­lui, fapt care a generat indiscipli­nă pe șantier, manifestată în ab­sențe nemotivate, nefolosirea tim­pului de lucru și a utilajelor". Tovarășul Gheorghe Sătmărea­­nu, secretarul comitetului de partid de la U.M.M.N. Zlatna, eviden­ția la fel indisciplina și dezorga­nizarea care domnesc pe șantier. „Ne întrebăm în mod firesc, de ce se plîng muncitorii că n-au front de lucru? Răspunsul nu este greu de găsit; dezorganizarea ca­re domnește pe șantier ! Poate cei din conducerea T.C.I. Cluj și-au făcut o practică din a neglija o­­biectivele pe care nu le conside­ră așa de importante? ! Pentru ilustr­a maniera în care se lucrea­a­ză de către conducerea acestui șantier, mai vreau să spun că la lucrarea de aducțiune a apei in­dustriale de la baraj, s-au făcut o serie de lucrări, desfundîndu-se unele străzi ale orașului nostru încă din vara anului trecut. Aces­tea au rămas tot așa, închizând multor cetățeni calea de acces spre locuințe, îngreunîndu-se cir­culația, fără a mai vorbi de aspec­tul orașului”. Despre situația cu totul necores­punzătoare de pe acest șantier, ne-a vorbit și tovarășul Gheorghe Gavriluțiu, secretar al Comitetu­lui orășenesc de partid „Carențele manifestate în Zlatna­­tatea constructorilor de pe activi­șan­tierul de extindere de la U.M.M.N. Zlatna se datoresc și faptului că munca de educare politico-ideolo­­gică nu se desfășoară aici sub nici o formă. Indisciplina, dezor­ganizarea, dezinteresul manifestat în folosirea utilajelor și a fondu­lui de timp, n-au dat pînă acum de gîndit conducerii lotului și nici forului său superior T. C. I. Cluj. Numai astfel se explică fap­tul că oamenii părăsesc locul de muncă cînd vor, iar navetiștii pleacă sîmbăta pe la ora 10 și jumătate acasă, iar lunea, ajung cu cîteva ore întîrziere. La aces­tea se adaugă lipsa unui grafic de eșalonare a lucrărilor, a unor ca­dre , ingineri, tehnicieni și mai­ștri care să coordoneze munca pe șantier. Ar fi inutil, cred, să mai vorbesc și despre aprovizionarea defectuoasă a șantierului cu agre­gate, carburanți și lubrifianți. Se înțelege de la sine că toate a­­ceste minusuri au generat actuala situație necorespunzătoare. In ce mă privește, sunt convins că crea­rea aici a unei organizații de partid puternice, ar însemna un reviriment al activității pe șan­tier și înlăturarea aspectelor ne­gative semnalate". Solicitat să explice stadiul ne­corespunzător al lucrărilor de construcții pe șantierul uzinei zlătnene și a măsurilor ce se în­treprind pentru recuperarea res­tanțelor, tovarășul inginer șef al T.C.I. Cluj — șantierul Alba, Mircea Rusan, era de părere că rămînerea în urmă a lucrărilor se datoresc lipsei acute a forței de muncă calificate, ca și cum această problemă ar trebui rezolvată de altcineva și nu de cei care încal­că­ în mod arbitrar prevederile u­­nui contract. Despre modul cum sunt folosite utilajele, despre in­disciplina de pe șantier, despre lipsa de organizare și despre con­trolul inexistent al conducerii șantierului asupra lotului din Zlat­na, interlocutorul nostru a prefe­rat să nu spună nici o vorbă. Față de stadiul actual al lucră­rilor de investiții — o rămînere în urmă de circa 40 de zile — rit­mul de 8-9 la sută normal, ar tre­bui să se dubleze pentru scurtarea duratei de recuperare a restanțe­lor la lucrările fizice. Folosirea cu cea mai mare eficiență a ma­șinilor și utilajelor, a fondului de timp, îmbunătățirea aprovizionării cu materiile prime necesare, asi­gurarea forței de muncă califica­tă și suficientă, sunt probleme ce trebuie să stea permanent în a­­tenția conducerilor lotului și șan­tierului. Considerăm că și con­ducerea T.C.I. Cluj are obligația de a controla cu mai mult simț de răspundere șantierele din sub­ordine, de a lua măsuri hotărîte pentru curmarea actelor de indis­ciplină, împotriva celor ce nu se achită de sarcinile stabilite în graficele de execuție. MICA PUBLICITATE Vind casă nouă, ocu­pabilă imediat. Informații: Alba Iulia, Livezilor nr. 30. C.I.L. SEBEȘ, JUDEȚUL ALBA, ANGAJEAZA. — lăcătuși. — instalatori. — sudori. — muncitori necalificați. Doritorii se vor adresa la C.I.L. Sebeș, telefon 483, in­terior 108. Pe șantierul de locuințe din Sebeș au început lucrările la un nou bloc. Victor Popa — Lunca Mureșului. Concomitent cu scrisoarea dv. de mulțumire am primit și răspunsul Laboratorului pentru protecția plantelor din Ai­ud, prin care ni se face cunoscut că ați procurat îngrășămintele chimice. Mai trimiteți-ne vești din activitatea cetățenilor comu­nei. P­ G.­­— Poiana Ampoiului. Alocația de stat pentru copii se acordă în condițiile prevăzute în Decretul nr. 285/1960, fami­liilor cu co­pii, dacă unul sau ambii părinți fac parte din ca­tegoriile menționate în artico­lul 1 din decret, la literele a, b, c, d, e, f. Oficiul de asistență socială din Sebeș ne-a comunicat că aliniatul al patrulea, din articolul 2, prevede că pentru stabilirea drepturilor de alocație se iau în considerare toți copiii beneficiarului, exclusiv cei ce se încadrează în prevederile artico­lului 7 din prezentul decret, în vîrstă de pînă la 18 ani împliniți, însă alocația se plătește numai pentru copiii în vîstră de pînă la 16 ani împliniți. Pentru copiii care au contractat o invaliditate de gradul I sau II înainte de îm­plinirea acestei vîrste, alocația se plătește pe toată durata invalidității lor, numai pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani. Maria Băcăințan — Vințu de Jo­s. Regretăm că ați fost omisă din enumerarea făcută în respec­tiva informație. Noi­, amm publicat informația așa cum am primit-o de la corespondentul nostru. Nu punem la îndoială meritele dv. și am fi bucuroși dacă ne-ați scrie, în continuare, informîndu­­ne asupra modului în care se muncește în C.A.P., în comună­­ asupra acțiunilor întreprinse de cetățenii din Vințu de Jos. Unui grup de muncitori din Cugir. S-a constatat că persoana reclamată de dv. avea don de cumpărare. Unui cetățean din Aiud. Fir­ma a fost schimbată imediat du­pă ce am înaintat forurilor în dre­pt sesizarea dr. Floarea Mihăescu — Vințu de Jos. După cum am fost informați, ați primit cartea de muncă. Grigore Bîrsan — Cugir- V.M. Cugir ne-a răspuns că va fi analizată cererea dv. și soluțio­nată în limita posibilităților. Unui grup de cetățeni din Ba­ia de Arieș. Direcția județeană de poștă și telecomunicații a cer­cetat sesizarea dv. și ne-a co­municat că o parte din almana­huri a fost repartizată difuzorilor voluntari și procentuali de la Exploatarea minieră. „Pe viitor, se arată în adresa trimisă nouă, se vor comanda cantități spori­te din aceste publicații, astfel ca să fie satisfăcute cerințele citi­torilor". I. Codreanu — Baia de Arieș. Autobuzul defect a fost retras din circulație. Ioan Pîrvu — Cugir. Ni s-a co­municat că vi se va acorda o nouă gradație, începînd cu 1 de­cembrie 1973. Anonim — Alba Iulia. Ne-ați scris că primiți ca avans din sa­lariu o sumă prea mică în ra­port cu salariul de bază. I­ J.C.M. Alba ne-a răspuns la aceasta, următoarele: „Muncitorii încă drați pe șantierele noastre pri­mesc ca avans b­enzinal 80 la sută din orele efectiv lucrate, în perioada de la 1 la 15 a fiecărei luni, ceea ce înseamnă 40 la su­tă din salariul tarifar lunar. De la acest calcul nu se fac aba­teri decât în sensul rotunjirii su­mei cuvenite cu circa 10 lei în plus sau în minus­. Anonim — Bucium. Scrisoarea dv. referitoare la activitatea a­­gentului fiscal a fost cercetată de organele Consiliului popular ju­dețean, ea dovedindu-se nereală. Iuliana Miga — Lancrăm. Ați fost îndrumată să depuneți o cerere la comitetul oamenilor muncii de la Fabrica „Sebeșul" din Sebeș, cerere care va fi dis­cutată și supusă aprobării. Ioan Gherman — Ocna Mureș. Cooperativa meșteșugărească „Mureșul" din Alba Iulia v-a Îna­poiat banii la data de 24 febru­arie cu recipisa nr. 8 806/1973. Maria Rotaru — Șibot. Marfa cerută de dv. este repartizată de I.J.E.COOP, în funcție de canti­tățile existente în depozit. Unor locatari de pe str. Cloșca din Alba Iulia. Consiliul popular Alba Iulia ne-a comunicat că nu există nici o diferență, in pri­vința calculului regiei­­ între a­­sociații­le de locatarii C­ T. 1 și C.T. 2. Unor cetățeni din Poiana Va­dului și locuitorilor din Oarda de Jos (Alba Iulia). Suntem­ infor­mați că cererilor civ. li s-au dat curs: Ioan De­j — Cugir, Anica Ie­pure — Ciumbrud, Anghel Nicu­­la — Galda de Jos, Cornel Moi­­seș — Mediaș, Vasile Beldean — Geoagiu de Sus. Ați primit aca­să, în urma intervențiilor noas­tre, răspunsurile solicitate. CUM SE DESFĂȘOARĂ ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID ? FRECVENȚĂ BUNĂ ȘI DEZBATERI EFICIENTE In cursurile învățămîntului de­­ partid cu program de sat conti­­­­nuă să se desfășoare convorbiri­­­­le finale, prilej de amplă dezba­tere și însușire, prin prisma ac­­­­tivității cursanților la locurile­­ lor de muncă, a conținutului do­­­­cumentelor Conferinței Naționa­li­le a partidului, ale plenarelor C.C. X al P.C.R. din noiembrie 1972 și T februarie-martie 1973, și Confe­­­rinței organizației județene de­­ partid. Pregătite temeinic de că­­­­tre organizațiile de partid, activi­­­­tățile din cadrul cursurilor înre­­­­gistrează în perioada convorbiri­­i lor finale, atît sub aspectul frec­­­­venței, al înscrierii la discuții cît și al influențării oamenilor în ve­ii­derea participării active și masi-­­ de la efectuarea lucrărilor agrico­le­le curente, rezultate bune, dez­­b­baterile dovedind­u-­se a fi efici­ente și pline de învățăminte prac­­­­tice pentru activitatea de viitor­­ a cursanților. Bunăoară, la con­vorbirile finale desfășurate, la ambele teme puse în dezbatere, în 14 cursuri organizate la, C.A.P. Ciumbrud și I.A.S. Aiud, s-a în­registrat o frecvență de peste 90 la sută. Se evidențiază, în mod deosebit, preocuparea pe această linie a organizațiilor de bază nr. 2 de la C.A.P. Ciumbrud (propa­gandist Vasile Chiorean) și nr. 1 de la I.A.S. (propagandist Nicolae ■+■ Bărbulea). Dar, pe lîngă frecven­­­­ța bună, în aceste organizații de­­ partid a existat, în cadrul curs­u­­­­rilor, și o participare activă la IX dezbateri, dovada unei bune pre- IX­gătiri a cursanților cărora li s-a­u pus din timp la dispoziție, pentru­­ studiul individual, un material bi-­­­bliografic bogat și selectat. La­­ brigada nr. 1 a C.A.P. Ciumbrud, de pildă, au participat la dezba­terea temei: „Importanța și sem­nificația aplicării în viață a hotă­­ririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., cu privire la îmbunătățirea organiză­rii și retribuirii muncii in agri­cultură precum și a măsurilor stabilite de prima Conferință ju­dețeană a secretarilor comitetelor de partid și primarilor de la comu­ne", un număr de 18 cursanți. Ei La C.A.P. Ciumbrud și I.A.S. Aiud, în cadrul convorbirilor finale s-au referit în cadrul dezbateri­lor la modalitățile concrete de sporire a producțiilor, de renta­bilizare a activității tuturor sec­toarelor de activitate din unitate, subliniind necesitatea aplicării și generalizării acordului global. De asemenea, cursanții Pamfil Iepu­re, Iosif Iepure, Paulina Grozav și Maria Bakk au combătut ma­nifestările de indisciplină în res­pectarea programului de furajare de la ferma zootehnică, au pro­pus inițierea unor acțiuni politi­co-educative cu caracter perma­nent pentru lucrătorii fermei zo­otehnice. La brigada a doua Sîn­­rrai a C.A.P. Ciumbrud, cursanții Dionisie CvSriv, Augustin Lazăr, Teodor Burlea, Árpád Nagy, Teo­dor Lazăr și alții au relevat, prin exemple concrete, avantajele or­ganizării retribuției în sistemul acordului global. Dezbateri eficiente au avut loc și la cursul de economia I.A.S. de la ferma pomicolă a I.A.S. Aiud unde au luat cuvîntul 14 cursanți. Aici, un accent deosebit s-a pus la dezbateri, îndeosebi de către muncitorii Ioan Ștefan și Gheor­ghe Suciu, precum și de către tehnicienii Constantin Popa și Oliviu Feneșan, pe necesitatea de a se acționa mai operativ și a se iniția acțiuni de către organiza­ția de partid și conducerea în­treprinderii, pentru extinderea mecanizării unor lucrări, ob­ținerea de material sădi­­tor de cea mai bună ca­litate și reducerea cheltuielilor de producție. Tot la I.A.S. Aiud, dar la organizația de bază de la ferma vegetală (propagandist A­­lexadru Toanițescu) participanții la dezbateri, între care mecani­zatorii Florea Sabin și Mihai Boc­șa, au subliniat rolul pe care e­­xemplul personal al comuniștilor îl are în antrenarea tuturor me­canizatorilor la întreținerea ma­șinilor și executarea, la timp și de calitate, a lucrărilor. Evident însă că în sprijinul intensificării participării cooperatorilor și me­canizatorilor la buna desfășurare a lucrărilor din campania agrico­lă de primăvară, la educarea lor îa acest spirit, vom continua să organizăm și alte acțiuni politi­co- educative, această activitate continuînd și după încheierea cursurilor învățămîntului de partid cu program de sat de pe raza orașului Aiud. Alexandru CRIȘAN, directorul Cabinetului orășenesc de partid Aiud MIERCURI, 28 MARTIE 1973 DIVERSEI ..1­1­0 COMITETUL U.T.C. de g IU Întreprinderea metalurgică « 2 din Aiud, a organizat recent, o 3 ^ largă acțiune de muncă patri-? gotică la care au participat pes­? al­te 200 de tineri di­n secțiile me­| ^ canică, întreținere și construc­t ^ ții metalice. In sectoarele pro-^ a ductive, tinerii au eliberat, spa­­n ghiile de deșeuri, iar în depo­z ^­­ițele unității au fost stivuite ^ imaterialele de lucru. La sfîrși­^ £ tul acțiunii, tinerii au încărcați­­ în vagoane peste 800 tone^ ^ span, care a fost trimis Com- ? ^binatului siderurgic din Hune­? Z doara.­­ í y ? ? ? 0 COMITETUL U.T.C. DE? ? LA LICEUL AGRICOL DIN ? ? CIUMBRUD a organizat ieri, ? ?27 martie a.c., o excursie în? £ sprijinul orientării profesiona­l­­le a elevilor. Au participat 401 ? dintre cei mai merituoși ute­ji ?ciști, fruntași la învățătu­r­­ră și în activitatea practică. Ei? ? au vizitat, prin intermediul A- ? Agenției județene a B.T.T., nn-? ?­stituții de cultură și unități e- ? ?conomice din Alba Iulia, Cím-? ?pia Turzii și Tîrgu Mureș. 1­­­0 ELEVII LICEULUI DIN? ?JIDVEI au participat, în zile­? ? le de 24 și 26 martie, în cadrul ? ? practicii productive, la acțiu­ ? ?nea de întreținere a pășunilor? ?din cadrul comunei și au aju­­­­tat la înălțarea construcției a-? ? nui bloc de locuințe. In cadrul ? facestei acțiuni a fost efectuat^ «un însemnat număr de ore de? £ muncă patriotică. Elevii li­ ? ?­ceului s-au angajat să sprijine ? ? în continuare pe cei vîrstnici ? ? în acțiunile ce le vor între­ ? ? prinde. (Corespondent: Sever? ^ Moldovan). ? 0 ÎN COMUNA FArAU, a­ ? fost organizată, în ziua de 25 ? ? martie, o amplă acțiune de cu­? ^rățare și fertilizare a pășunilor,? ? precum și de efectuare a unor­­­­ canale pentru desecări. La a­ 1 ^ceasta acțiune au luat parte? ^ peste 290 de cetățeni din satele ? ? comunei. Ei au curățat 128 ha? ? pășune, fertilizat 46 ha și au ? ? desecat 30 ha de teren agri­ ? ? col. Dintre participanții la a-? ? ceasta acțiune amintim pe loan? ? Lupean, loan Gherasim, Teo­^ ?­dor Haiduc, Iuliu Chirilă, Ghe- ^ prăsim Chioreanu, Andrei Sze­? ? kely, Ștefan Rus, Pavel Ta*? ? mași, Dezideriu Bal­ta, Nicanor­­ ? Groza ș.a. (Corespondent:? ? loan Acsi).­­ 0 PENTRU FIII LOCUITO­R ? AI LOR DIN GURA AMPOIȚEI, ?­­ așezare aparținînd satului An­ ^ ■poița (comuna Meteș), au­­ început, în urmă cu două zile, ? ? lucrările de construcție a unui ? ? nou local de școală. Prin grija? ? Comitetului comunal de partid, ? ?a Consiliului popular comunal, ? ? au fost asigurate din timp toa­t­­­te materialele necesare, activi­t­atatea cetățenilor din toată a-1 a ceastă perioadă fiind în așa I­a fel organizată și coordonată. !; ^ incit la 15 septembrie, localul ? ^să poată fi dat în folosință. ^ ^ (Marius Sânzuiană, secretarul ^ ? Consiliului popular al comunei ? ( Meteș). 3­2­a ? O CONCURSUL ZONAL ? ^ al formațiilor muzical-core­ ? ? grafice care a avut loc ieri? ? în comunele Săsciori și Blan­ ? ? diana a prilejuit ? formațiilor din Șugag, întîlnirea ? Vințu ? ? de Jos, Daia, Săsciori, Blan­ ? ? diana și Vinerea, formații ? ^ între care s-a dat bătălia ^ £ pentru cîștigarea locurilor 3 ? fruntașe. S-au evidențiat în ? j mod deosebit grupul @ și formația de fluierași vocali din ? ? Șugag, fluierașii din Inuri ? ^comuna Vințu de Jos, grupurile ? ? vocale din Daia, Săsciori și ? € Vinerea, formația de călușari,? ? taraful și soliștii vocali din ? ?Blandiana. 3­9 ^ I 0 DE L­A GRUPUL JUDE­­I ? TCAN DE POMPIERI am fost­­ ? informați despre cîteva ii­ ? ? cendii care au avut loc recent­­ ^ pe raza județului nostru.­­ ? Locuința cetățeanului Gheor­­o­rghe Pașca din Pianul de Jos,^ i din cauza unui scurt­circuit la ^ ?instalația electrică, s-a aprins,^ iar în orașul Zlatna, la Ioan ^ ^ Oprea, din cauza focului cu ij ^ chibrite a copiilor rămași^ ^fără supraveghere, s-au aprins^ i grajdul și șura. á ? Í ? 0 VREMEA SE MENȚINE? £ FRUMOASA și călduroasă, cu i ^ cer­ul variabil. Vîntul va sufla ^ ^slab pînă la potrivit, din direct^ ^tia sud și sud-est. Temperatu­^ 0 zile minime vor coborî pînă la ^ 2 minus 2 grade, iar cele maxi­­­­me vor urca la 20 grade. .wwwwwwwwwwswwwwwwwwwwwwvll I 9.00 Curs de limba engleză. Secția­­ a 46­-a. 9.30 De la Alfa la Omega. 10.00 Telex. 10.05 Prim-plan (reluare). 10.35 Cîntece și jocuri din Oaș (reluare). 10.45 Film serial. Pe urmele lui Capița. Episodul IX. 11.45 La ordinea zilei (re­luare). Azi, județul Mehedinți. 12.00 Revista literar-artistică TV. (reluare). 13,00 Telejurnal. 15,00 Hochei pe gheață. România — Elveția. (Campio­natul mondial — grupa B). Transmi­siune directă de la Graz. 17,30 Curs de limba germană. Secția a 46-a (re­luare). 18,00 Telex. 18,05 Tragerea Pro­­noexpres. 18,15 Dialog, înnoiri ale ar­tei, înnoiri ale esteticii. 18,40 Barzi și Rapsozi. 18,55 Timp și anotimp în a­­gricultură. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de ter­men — cauză a întregului popor. 20,00 Cîntecul sâptămînii. 20,05 Drumuri în istorie. O aniversare glorioasă. 20,23 Telecinemateca. Ciclul Ingrid Berg­man. Vizita. Cu: Ingrid Bergman, Anthony Quinn, Paolo Stopa. 22:05 — 24 de ore. România în lume. 22:45 Fot­bal: Austria — Olanda.

Next