Unirea, mai 1973 (Anul 6, nr. 1611-1637)
1973-05-29 / nr. 1635
ANUL VI, NR. 16351 MARȚI, 29 MAI 19731 4 PAGINI, 30 BANII la cinstaa măreței sărbători a eliberării antrisi IUM rmp u J țle IFI = j1 J LA ÎNTREPRINDEREA DE HÎRTIE PEETREȘTI PRODUCII^ FĂRĂ A FI EPUIZATE, INSĂ. TOATE RESURSELE Bilanțul încheiat după patru luni de activitate de către colectivul de muncă al întreprinderii de hirtie din Petrești evidențiază faptul că sporul de producție în valoare de peste 535 000 lei s-a obținut aici pe seama creșterii productivității muncii.Pe salariat, producția suplimentară a atins in această perioadă o valoare de 531 lei, influențind depășirea indicatorului de productivitate cu aproape 2 la sută. Sunt cifre care atestă preocuparea comitetului de partid, a conducerii tehnice pentru continua îmbunătățire a eficienței economice în lumina sarcinilor trasate de către Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. Pe scurt, iată cîteva dintre aceste preocupări conjugate, care au acționat pozitiv asupra productivității muncii. Constatăm că staționările neprogramate pe trimestrul I din acest an au fost reduse aproape complet. E o dovadă elocventă a faptului că s-a acționat eficace în acest sens, asigurîndu-se o aprovizionare corespunzătoare cu materii prime și materiale, cu piese de schimb. In prezent exsistă însă și unele greutăți în compartimentul aprovizionării, greutăți generate de către cel mai apropiat furnizor de materii prime — I.F.E.T. Sebeș. Pînă la ora actuală, I.F.E.T. Sebeș nu și-a onorat ritmic contractul încheiat, livrînd întreprinderii cantități mai mici de bușteni rășinoase pentru pastă mecanică. Calculate, orele de întrerupere în procesul tehnologic din lipsă de materii prime, rezultă că s-a pierdut o producție de 220 tone pastă, cantitate ce echivalează cu producția a 24 de zile. Modul în care înțelege furnizorul să se achite de sarcinile contractuale pare de neînțeles. Nu-i mai adevărat că nici conducerea puțin fabricii de hîrtie nu insistă îndeajuns pentru ca întreaga cantitate de bușteni prevăzută, să fie îndreptată spre procesul tehnologic în mod ritmic și nu în salturi cum se obișnuiește. Recuperarea producției restante de pastă mecanică ridică probleme deosebite secției de — Nu aș vrea să fiu fabricațieînțeles greșit, ne spune șeful secției fabricație-confecții, ing. Nicolae Izvoranu, dar nu văd cum am putea să recuperăm pînă la sfîrșitul anului pierderile de pastă din cele patru luni și jumătate dacă nu vom primii la timp restanțele de bușteni. Lipsa de răspundere a furnizorului ne periclitează îndeplinirea indicatorului de productivitate. Un alt furnizor de materiale, care ne dă destulă bătaie de cap, este Uzina de pîslă din București. De aici noi primim o însemnată cantitate de postavuri uscătoare din lînă, pentru mașinile de fabricat hîrtie. Calitatea acestora este necorespunzătoare. Utilizabile cel mult 50 la sută din cantitatea primită, înlocuirea lor afectează nu numai prețul de cost al produsului ci și productivitatea muncii. Oare pentru acești furnizori, nu este valabilă legea contractelor economice? Staționarea utilajelor pentru producerea pastei mecanice, independent de voința colectivului de la fabrica de hîrtie, greu în balanța realizării atîrnă productivității muncii. Chiar dacă la principalele mașini de fabricație, în urma unor măsuri aplicate, indicii intensivi și extensivi au fost substanțial îmbunătățiți. Legat de aceasta se cuvine să arătăm că la o seamă de mașini au fost aduse îmbunătățiri funcționale. Una dintre acestea este mașina de liniat hîrtie care a fost supusă, recent, reparațiilor capitale. Prin modificarea sistemelor de derulare în condițiile sporirii productivității muncii, procentul de rebut a scăzut cu 9 la sută, iar prețul de cost pe tona de hîrtie a scăzut cu 373 tei. Asemenea exemple, unde gîndirea tehnică a fost bine valorificată, mai există în întreprindere. Demn , de consemnat este faptul că prin acțiunea de autoutilaje, o mare parte din piesele de schimb se execută acum în atelierul mecanic al întreprinderii, asigurîndu-se buna funcționare a mașinilor. Doi dintre strungarii care lucrau ca lăcătuși au fost repartizați din nou la strunguri, asigurîndu-se aici funcționarea în trei schimburi. Cu eficiență a acționat comitetul de partid și conducerea V. GORONEA (Continuare în pag. a II-a) , înlăturarea stațonărilor neprogramate la utilaje © îmbunătățirea Iinciior intensivi și extensivi de utilizare a unor mașini • Ridicarea calificării profesionale a muncitorilor și maiștrilor o Asigurarea asistenței tehnice calificate pe schimburi In PREZENTA TOMI jsuii in im ceaușescb A Afli LOC SMMMMIAILA DICORARII MINISTRULUI AFACERILOR IMNM AL IMMAMH Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Continuare in pag a IV-al CUVINTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără , dar în acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegalitate, cînd a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional, se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în ce mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 26 și 29 iunie 1973. IN PAGINA A IV-A : Comunicat Comun cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. INSTRUIREA PROPAGANDIȘTILOR DE LA STUDIUL IDEOLOGIC AL CADRELOR DIDACTICE Duminică, 27 mai a.c., în centrele Alba Iulia, Câmpeni, Aiud, Blaj și Sebeș a avut loc instruirea propagandiștilor de la studiul ideologic al cadrelor didactice, în vederea pregătirii temeinice și a desfășurării cu eficiență sporită a dezbaterilor de sinteză. Programul de instruire a cuprins expuneri pe tema : „Unele probleme reieșite din cuvintările tovarășului Nicolae Ceaușescu la Blaj și Iași cu prilejul manifestărilor dedicate Împlinirii a 125 de ani de la revoluția burghezo-democratică de la 1848”, precum și o instruire metodică legată de organizarea și desfășurarea dezbaterilor finale. In încheierea programului de instruire au luat cuvîntul tovarășii: Băiuț Sirbu, secretar al Comitetului județean de partid, la Alba Iulia; Ioan Stoica, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean — la Cîmpeni, loan Pipoș,membru al biroului Comitetului județean de partid, șeful secției organizatorice — la Aiud; loan Moceanu, membru al biroului Comitetului județean de partid, șeful secției propagandă — la Blaj; Arcadie Ardeleanu, membru al Comitetului județean de biroului partid președintele Colegiului județean de partid — la Sebeș. Vorbitorii s-au referit, în cuvîntul lor, la necesitatea asigurării unui bogat conținut de idei dezbaterilor finale, subliniind sarcinile actuale ce stau in fața comuniștilor, a organelor și organizațiilor de partid din școlile județului, în vederea închiderii în bune condițiuni a anului școlar, a pregătirii examenelor și concursurilor de admitere precum și a organizării temeinice a vacanței de vară și a acțiunilor de muncă patriotică inițiate în această perioadă. JOOUA CĂI CE DUC Ș i LA SPORIREA AlvUȚIEI OBȘTEȘTI:. Pornind de la faptul că fondul funciar este, prin natura sa, limitat, că, spre deosebire de celelalte mijloace de producție nu poate fi reprodus este cert că una din cele mai importante direcții în care trebuie să acționeze spiritul gospodăresc al celor ce lucrează în agricultură, al celor care, prin specificul activității lor, folosesc temporar diferite terenuri fertile, este folosirea integrală a pămîntului, conservarea lui. Grija pe care partidul și statul nostru o acordă fondului funciar este concretizată printr-un act normativ, Legea nr. 12/1968, privind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole. Și totuși, această problemă — despre care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.G.R., spunea la Conferința pe țară a secretarilor de partid și primarilor din comune, că ,trebuie să înțelegem că apărarea fondului funciar constituie o obligație de prim ordin, aș putea spune, o problemă națională* — prezintă încă unele aspecte negative ce aduc prejudicii producției agricole. Cazuri de încălcare a prevederilor legii amintite, de diminuare a producțiilor, ca urmare a folosirii abuzive a unor terenuri agricole în alte scopuri, de degradare a acestora au existat, și din păcate, continuă să existe, și in județul Alba. Nu o dată, ziarul nostru a luat poziție fată de aceste abateri. Suntem nevoiți să revenim asupra acestor cazuri încă nesoluționate, să atragem atenția asupra unor noi tendințe de înstrăinare și degradare a terenurilor agricole. Vom aborda în aceste rînduri doar cîteva din multitudinea de probleme ce își cer o grabnică rezolvare și anume, cele legate de folosirea abuzivă a unor terenuri proprietate C.A.P. de către o serie de întreprinderi de transporturi, construcții etc., de degradările provocate, de exploatarea, fără nici un menajament, a carierelor de nisip și pietriș. Unul din cazurile cele mai grave le-am constatat în perimetrul C.A.P. Crăciunelul de Jos. Cu ani în urmă, Fabrica pentru materiale de construcții Sîntimbru a deschis aici — fără nici o autorizație — o carieră pentru exploatarea nisipului, degradînd peste 6 ha teren arabil de cea mai bună calitate. După îndelungi demersuri făcute de organele locale de partid și de stat, cariera a fost închisă în toamna anului 1971. Conform legilor în vigoare, conducerea fabricii trebuia să ia măsuri pentru eliberarea terenului și redarea lui în circuitul agricol. Totul a rămas însă, în faza promisiunilor. Și acum tarlaua respectivă, de pe care altădată se obțineau producții de 5—6000 kg porumb boabe la hectar, este plină de gropi, de mormane de balast etc. Conducerii fabricii i s-au aplicat amenzi, s-au intentat acțiuni judecătorești. . . Se poartă in continuare tratative, dar terenul cu pricina, care este cuprins în planul de producție al C.A.P. și care trebuie să aducă venituri, lamine în aceeași deplorabilă situație. Ba mai mult, fabrica din Sîntimbru a deschis o nouă carieră, tot fără a poseda vreo autorizație, afectînd alte 4 ha teren arabil, proprietate a aceleiași cooperative. Consideră oare conducerea fabricii că respectarea legii este benevolă, că fondul — această bogăție a țării funciar — poate fi diminuat cu bună știință? Se pare că o astfel de optică este proprie și altor conducători de unități cum sunt cei ai șantierelor din Cugir, ale Trustului de construcții Brașov și respectiv, I.S.P.S. Deva, care continuă să depoziteze, la voia întîmplării, produse de balastieră pe terenul agricol al C.A.P. Balomir, distrugînd alte suprafețe prin crearea de drumuri de acces, cu toate că au fost avertizați și chiar sancționați pentru aceasta. Vinovată de abateri de la normativele în vigoare se face și conducerea I.J.C.M. Alba. Astfel, deși această întreprindere exploatează de aproape 4 ani balastiera de la Drîmbar, afectînd peste 5 ha teren agricol proprietate C.A.P., nu sau luat măsuri pentru asigurarea documentației necesare în același timp, pe nedrept se trasează noi și noi drumuri mai bune și mai scurte, degradîndu-se mereu alte suprafețe de teren. Același lucru se poate spune și despre balastiera de la Gura Arieșului, exploatată de Șantierul de căi ferate Cluj. O altă cauză care aduce prejudicii producției agricole este nerespectarea redării în circuitul agricol a unor terenuri aflate temporar în folosința unor întreprinderi industriale. Astfel, întîrzie redarea terenurilor afectate pentru organizarea șantierelor Uzina de utilaje Alba Iulia, Fabrica „Porțelanul" ș.a. C.E.I.L. Sebeș nu numai că nu a predat terenul respectiv, dar folosește abuziv și alte suprafețe ale C.A.P. Sebeș pentru depozitarea deșeurilor de fabricație. Șirul exemplelor de scoaterea unor terenuri (e adevărat, mai mici) din circuitul agricol ar putea continua. Deși la prima vedere aceste pagube nu ar fi importante, însumînd suprafețele afectate se ajunge la cîteva sute de hectare de pe care s-ar putea recolta cel puțin 1 000—1 500 tone porumb. Or, fiecare palmă de teren agricol trebuie să producă, să aducă venituri cooperativelor agricole, economiei naționale. Se cere deci, ca în cel mai scurt timp, unitățile vizate să întocmească documentațiile necesare pentru scoaterea legală din circuitul agricol (în cazuri justificate) sau pentru redarea acelor terenuri ce se folosesc în mod abuziv. Totodată, va trebui să sporească vigilenta proprietarilor de drept ai acestor terenuri pentru prevenirea de daune ce pot fi aduse fondului funciar. Delu BOGDAN ATRAGEREA IN CIRCUITUL AGRICOL A TUTUROR TERENURILOR, EXPLOATAREA LOR INTENSIVĂ CU CE DREPT RISIPIȚI FONDUL FUNCIAR? UNII SE APROPIE DE SFIRȘIT CU PLANTATUL TUTUNULUI, ALȚII NICI NU L-AU ÎNCEPUT 7 1 Ceea ce-i diferențiază pe fruntași de codași este modul de organizare a muncii A mai demonstra importanța pe care o reprezintă plantele tehnice în structura economică a cooperativelor agricole de producție este, credem, inutil. Conducerile unităților, țăranii cooperatori cunosc, din experiența anilor trecuți, cit se pierde sau cit se cîștigă prin respectarea sau nerespectarea epocii optime de plantare sau însămînțare a acestor culturi. Dar, de la a cunoaște și pînă la a transpune în practică regulile agrotehnice este, pentru unii, o cale cam lungă. Un exemplu concludent de tărăgănare a acestor lucrări îl întîlnim la plantatul tutunului în cîmp. Ceea ce s-a făcut pînă ieri, 28 mai, este foarte puțin. Cu mici excepții, putem spune că acțiunea de plantat a fost lăsată pe un plan secundar, că în unele C.A.P. ea n-a fost organizată încă. Cităm aici cazurile de la Cilnic, Răhău, Deal, Doșlat, unde plantele se ofilesc încă în răsadnițe. .Vorbeam de excepții, în înțelesul pozitiv al cuvîntului. Aici se înscriu cooperativele agricole din Cisteiul de Tîrnave, Tău, Ciuguzel, Cetatea de Baltă, Beța, Galda de Jos, Mihalț, Noșlac și Ohaba, care au ajuns cu lucrarea respectivă la peste jumătate din suprafața planificată sau chiar se apropie de sfîrșit. Faptul că țăranilor cooperatori, conducerilor din aceste unități nu le este indiferent ce cantitate de tutun se obține la hectar și care este calitatea produselor, e demonstrat prin preocuparea ce se acordă organizării muncii. Stimulați de acordul global, sute de cetățeni au ieșit zilnic în cîmp, la plantat, făcînd din timpul ploios, favorabil unei astfel de lucrări, un aliat prețios în munca lor. După cum se vede, fruntașii n-au nevoie de justificări, ei fac totul la momentul potrivit, și treburile ,merg bine. La condiții asemănătoare rezultatele sunt însă diferite: tnainte de căderea ploilor, codașii puneau rămînerile în urmă la plantat pe seama lipsei umidității din sol, iar acum, după ploi — susțin că nu se poate lucra, terenul fiind prea moale. Astfel încearcă s-o „scalde“ conducerile C.A.P. Fărău, Găbud, Totoi, Tătîrlaua, Roșia de Secaș, Henig, Șilea, Săliștea, Tărtăria unde realizările sunt cu mult sub posibilități. Vinovați de această stare de lucru nu se fac numai președinții, inginerii sau șefii de brigadă. O parte de răspundere revine comitetelor comunale de partid, consiliilor populare care n-au sprijinit în suficientă măsură activitatea unităților de producție în această problemă. Cum pot fi mulțumiți tovarășii din comuna Fărău cu cele 19 ha tutun plantate din suprafața de 100 ha? Din cifrele furnizate de întreprinderea de cultura și fermentarea tutunului Ocna Mureș, reiese că ajutorul acordat de către consiliile populare în mobilizarea oamenilor la lucru se rezumă, din păcate, doar la unitățile cooperatiste situate în localitățile de centru, celelalte fiind neglijate. Așa se explică de ce la Noșlac s-au plantat cu tutun 25 din cele 35 ha prevăzute, iar la Găbud numai din cele 30 ha, la Cetatea de Baltă lucrarea e destul de avansată, iar la Tătîrlaua sînt serioase restante. Și exemplele ar putea continua. , Ce trebuie întreprins pentru impulsionarea acestei acțiuni? Mai întîi, o mai bună organizare ar*uncH pe filiera — pregătirea terenului, asigurarea și transportul răsadurilor în cîmp, plantat, — o largă mobilizare a forțelor existente, folosirea din plin a fiecărei zile prielnice. Numai așa pot fi recuperate restanțele, numai așa se pot crea condițiile necesare realizării sarcinilor de plan pe anul în curs. Gh. BERCEA /