Unirea, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1844)

1974-01-15 / nr. 1830

I ANUL VII, NR. 18301 MARTI, 15 IANUARIE 1974, 4 PAGINI, 30 BANI SUCCES DEPLIN CONFERINȚEI JUDEȚENE A SINDICATELOR! Azi, în municipiul Alba Iulia, se desfășoară lucrările conferinței pentru dare de seamă și a­­legeri a organizației județene a sindicatelor. Participanții la conferință, reprezentanți ai oame­nilor muncii români, maghiari, germani, membri ai sindicatelor din toate domeniile de activitate, sunt chemați să analizeze într-un înalt spirit de responsabilitate muncitorească, activitatea mășurată de sindicatele din județul nostru de d­in scopul realizării obiectivelor actualului cincinal, a tuturor sarcinilor ce le revin din documentele Congresului al X-lea și Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român- Făcînd bilanțul rea­lizărilor obținute în primii trei ani ai cincinalu­lui, ei trec prin filtrul exigenței critice, princi­piale, modul în care consiliul județean, organele teritoriale, sindicatele au acționat pentru exerci­tarea cu competență a rolului și atribuțiilor sta­bilite de plenara C.C. al P.C.R. din 10-11 februa­rie 1971 și Congresul Uniunii Generale a Sindi­catelor, în concordanță cu cerințele actualei etape a construcției societății socialiste în patria noastră, cînd clasa muncitoare, proprietară a mijloacelor de producție, continuă să fie princi­pala forță productivă a societății. Faptul că pe primii trei ani ai cincinalului, pe ansamblul județului, planul producției indus­triale a fost realizat cu 42 zile mai devreme, realizîndu-se un spor de 700 000 000 lei, iar export cu 45 zile mai repede, denotă, că orga­ni, nele și organizațiile sindicale, sub conducerea organizațiilor de partid, au pus în centrul preo­cupărilor lor mobilizarea maselor de oameni ai muncii la îndeplinirea planului și a angajamen­telor asumate, la realizarea înainte de termen a cincinalului — sarcinile principale ce se des­prind din documentele amintite. In felul acesta, oamenii muncii din județul nostru, membri ai sindicatelor, au adus o contribuție însemnată la edificarea amplului program de înflorire multi­laterală a patriei. In următorii ani însă, obiecti­vele prevăzute sunt mult mai mobilizatoare. In anul în curs numai, producția industrială a jude­țului va crește cu aproape 17 la sută față de 1973, productivitatea muncii cu 12 la sută, iar pianul la export cu peste 20 la sută. Sarcini sporite se prevăd, de asemenea, în agricultură și în toate domeniile de activitate. In același timp, trebuie menționat că în acest an întregul nostru popor se pregătește să cinstească cu re­zultate deosebite două evenimente importante : sărbătorirea celei de a XXX-a aniversări a eli­berării patriei și cel de al XI-lea Congres al partidului. Toate acestea solicită din partea or­ganizațiilor de sindicat, care cuprinde oameni ai muncii din toate domeniile hotărîtoare ale pro­ducției sociale, să mobilizeze măsele de salariați la descoperirea și punerea în valoare a tuturor rezervelor și posibilităților de sporire continuă a realizărilor. Avînd drept ghid prevederile docu­mentelor Plenarei comune a C.C. al P­ C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României din 27-28 noiembrie 1973, prețioasele indicații cuprinse în cuvîntarea ros­tită de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu acest prilej,­­participanții la conferință vor scoate­­ în evidență lipsurile care mai persistă la unele co­lective de muncă din județ privind formalismul in organizarea întrecerii socialiste, în folosirea capacităților de producție, a timpului de muncă, în pregătirea profesională, întărirea disciplinei, gospodărirea materiilor prime, a materialelor, energiei și combustibililor, calitatea producției, ritmicitatea îndeplinirii tuturor indicatorilor și altele care au făcut ca realizările să nu se ridice întotdeauna la nivelul posibilităților și a efortu­lui depus de partidul și statul nostru pentru continua Îmbunătățire a condițiilor de muncă și viață a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. In­ același timp vor stabili măsurile menite să conducă la înlăturarea neajunsurilor, la intensi­ficarea activității pentru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor pe anul 1974, la înfăp­tuirea înainte de termen a obiectivelor cincina­lului, pentru creșterea eficienței economice a fiecărei întreprinderi. De asemenea, vor stabili măsuri concrete pentru folosirea mai eficientă a tuturor formelor și modalităților muncii poli­tice de masă ale sindicatelor pentru întărirea ordinei și disciplinei în producție, ridicarea con­științei moral-cetățenești, promovarea cu consec­vență a principiilor eticii și echității socialiste, respectarea legislației muncii, a normelor de tehnica securității, realizarea la termen a obiec­tivelor social-culturale prevăzute în plan. O deo­sebită atenție se va acorda căilor perfecționării continue a activității organizatorice, a stilului și metodelor de muz­că în concordanță cu noile sarcini, asigurării unei largi consultări și atrage­rii maselor de oameni ai muncii la soluționarea problemelor care apar în întreprinderi și insti­tuții în amplul proces al dezvoltării economico­­sociale a județului și întregii țări. Avînd succes deplin lucrărilor conferinței, oa­menii muncii români, maghiari, germani, din ju­dețul nostru își exprimă convingerea că, prin documentele pe care le va adopta, prin întreaga desfășurare a dezbaterilor, ea va aduce o contri­buție însemnată la îmbunătățirea activității în toate domeniile de activitate, la efortul pe care cu toții îl depunem pentru înfăptuirea programu­lui de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în România și cinstirea celor două mari evenimente pe care le sărbătorim In acest an — cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al P.C.R. —­­cu succese deosebite, demne de prestigiul pe care l-am consolidat. FIECARE i­MCO MIKMIMÎ a«* — La început, ne mărturisește tovarășul ing. Simion șeful secfiei mecanică — II Stînca, de la I.M. Cugir — sarcina de a re­duce treptat greutatea mașinii de cusut ni se părea deosebit de dificilă. Era, totuși, în joc, pres­tigiul secfiei, al uzinei, ne anima dorința de a ne încadra în acțiu­­nea generală de economisire a metalului . . . Despre nopțile albe, frămîntă­­rile continui ale sale, ale între­gului corp tehnic, ale tuturor lu­crătorilor secției, în vederea gă­sirii și aplicării celor mai judi­cioase so­l­uț­i­i pentru rezolvarea problemei, inginerul nu ne-a vorbit, dintr-o modestie înnăscută parcă la fiecare salariat de la „mașini de cusut". Nici maistrul Viorel Leni, secretarul comitetu­­lui de partid din secție, nu ne-a furnizat prea multe date. Doar acum, după ce am consultat do­cumentele unor ședințe de birou și adunări generale, am discutat cu numeroși alți comuniști, sun­tem­ în măsură să pătrundem mai adînc sensul a ceea ce se poate denumi hotărîre și perseverență pentru rezolvarea acestei pro­bleme. De fapt, pe firul economiilor de metal în secția mașini de cusut am pătruns cercetînd pri­mele inițiative născute în acest colectiv în 1974. Ele constau în efectuarea unor propuneri și tre­cerea la aplicarea experimentală a lor, în vederea modificării constructive a mosorului bucșei »agulatorului pasului și a de la mașina de cusut. Ambele pro­puneri aparțin unui grup de co­muniști, între care ing. Simion Stînca, tehnicienii Florin Truță și Ion Moraru, maistrul Avram Ol­­teanu (care, de fapt, a și trecut Eugen BERGHIAN (Continuare în pag a II-a) La Uzina de utilaje din Alba Iulia a avut loc un schimb de experiență organizat de Consi­liul municipal al sindicatelor consacrat muncii politice în sprijinul economisirii de ener­gie electrică, combustibili și a creșterii indicelui de calitate a produselor fabricate. Au participat președinții responsabilii cu munca cultu­ri­­ală din comitetele sindicatelor din întreprinderile municipiu­lui, muncitori fruntași, cadre de conducere de la unele unități economice. Vizitînd unitatea gazdă, parti­cipanții au reținut începutul bun întîlnit aici pentru axarea agitației vizuale, a gazetelor de SCHIMB DE EXPERIENȚĂ perete și satirice pe problema­tica îmbunătățirii calității pro­duselor, a economisirii materi­alelor și materiilor prime, a e­­nergiei electrice, utilizării mai bune a mașinilor. Informările prezentate de că­tre gazde au reliefat principa­lele probleme care stau în a­­tenția acestui tânăr colectiv în domeniul abordat­ ei. Potrivit specificului producți­organizațiile de sindicat, sub îndrumarea organizației de partid, și-au orientat activitatea spre mobilizarea oamenilor la îndeplinirea exemplară a sarci­nilor care le revin în diferite sectoare de muncă : îmbunătă­țirea asistenței tehnice în fie­care schimb, respectarea grafi­celor de Întreținere a mașini­lor, ridicarea nivelului profe­sional al muncitorilor, crearea unei opinii de masă împotriva abaterilor de la disciplina mun­cii, a nerespectării tehnologi­ilor de fabricație. In discuții, mai mulți partici­panți au relevat unele aspecte din propria lor activitate și s-au referit la învățămintele des­prinse din schimbul de experi­ență. lunar, un Însemnat spor de producție prin INTRODUCEREA EXPLOATĂRII BUȘTENILOR CU COROANĂ Intr-un interviu acordat în toamna anului trecut, tovarășii ing. Ioan Răulea, directorul între­prinderii forestiere de exploatare și transporturi din Sebeș ne-a re­latat că fiecare decadă și lună din 1974 va fi încheiată cu un bilanț pozitiv la toți indicatorii și toate sortimentele. Pentru a vedea dacă intr-adevăr lucrurile stau așa, am reluat, la finele primei decade din acest an, discuția cu interlocuto­rul nostru. In urma investigației întreprinse se poate concluziona că forestierii din Sebeș au pășit, cum se obișnuiește să se spună, cu dreptul in noul an. Dovadă că planul de producție al primei deca­de a fost îndeplinit în proporție de 101 la sută, în afara prevederi­lor s-au produs 308 mc cherestea de rășinoase, 791 mc bușteni, 276 mc lemn de celuloză și alte sorti­mente. — Lemnul de mină este singu­rul sortiment nominalizat la care nu ne-am îndeplinit planul în pri­ma decadă — a căutat să ne pre­cizeze tovarășul ing. Răulea. Res­tanța, care se ridică la 244 mc, o vom recupera curînd. In depozite­le finale și pe lămpile din parche­tele forestiere a existat și există pregătit un volum considerabil de lemn de mină, dar în prima jumă­tate din luna curentă nu am putut expedia cantitatea contractată, de­oarece nu ni s-au asigurat vagoa­ne suficiente. Avem promisiuni că situația se va reglementa. Deci, pe lună ne vom închide bine și la a­­cest sortiment. — Două unități de industrializa­re a lemnului din județul nostru respectiv C.P.L. Blaj și C.P.L. Sebeș, reclamă lipsa necesarului de bușteni pentru fabricile de P.F.L. După cite cunoaștem, I.F.E.T. Sebeș se numără printre furnizorii de bușteni ai acestor două combinate. Cum le-ați ono­rat contractele în acest început de an ? — Cunosc situația de la cele două combinate și pe cît posibil noi căutăm să le sprijinim. Din 900 mc bușteni cît trebuie să livrăm în luna ianuarie la C.P.L. Sebeș, în prima decadă am expediat 450 mc. Am luat măsuri pentru a livra suplimentar în luna ianuarie a­­cestei unități, circa 300 mc. buș­teni. Cu C.P.L. Blaj avem con­tractat pentru luna ianuarie 1 600 mc bușteni. Pină în ziua de 12 le-am livrat 950 mc, iar pînă la fi­nele lunii se vom mai livra alți 1­050 mc bușteni, cu 400 mc mai mult decit ne-au solicitat. Avem condiții create pentru îndeplinirea îa parchetele forestiere de la I.F.E.T Sebeș ritmică a planului și onorarea clauzelor contractuale încheiate cu toți ceilalți beneficiari. Rezultatele bune obținute pină în prezent de către forestierii din județul nostru se datorează, pe de-o parte, pregătirii temeinice și din timp a producției curente, iar pe de altă parte, preocupării or­ganelor și organizațiilor de partid de la întreprindere, a conducerii unității, a întregului colectiv pen­tru introducerea unor noi metode de exploatare a lemnului. La 31 decembrie 1973, parchetele fores­tiere de la I.F.E.T. Sebeș dispuneau de stocuri de rezervă destul de mari: 16 000 mc bușteni de răși­noase, 15 000 mc bușteni de fag, 2 000 mc bușteni de stejar, 6 000 m.st. lemn de foc, existau numai în faza apropiat. Pentru sporirea producției lună de lună în 1974, încă din ultima parte a anului trecut s-a experi­mentat și a început să se aplice cu bune rezultate exploatarea buș­tenilor cu coroană, care pe lângă o serie de avantaje, cum ar fi valo­rificarea superioară a masei lem­noase, reducerea pierderilor, creș­terea indicilor de utilizare a me­canismelor, va conduce la dubla­rea productivității muncii. In 1974 noua metodă va fi extinsă la alte 35 de parchete, care au fost deja înzestrate cu funiculare de mare capacitate. La aproximativ 30 la sută din totalul masei lemnoase ce urmează a se exploata în acest an se va utiliza noua metodă. Zes­trea tehnică a parchetelor se va îmbogăți în acest an cu un număr considerabil de utilaje cu caracte­ristici superioare , tractoare con­struite și destinate special pentru lucrările forestiere, funiculare de tip F.P. 2 și 3, fierăstraie mecani­ce ș.a. Valoarea acestor mecanis­me va fi cu 7 milioane mai mare decât a mecanism­elor achiziționa­te în 1973. Paralel cu aceste acțiuni, tot în scopul realizării ritmice a sarcini­lor de plan pe anul curent, au fost luate unele măsuri privind orga­nizarea mai bună a muncii, acor­darea unei asistente tehnice de calitate, întărirea disciplinei și ur­mărirea riguroasă a rezultatelor obținute la nivelul fiecărui par­chet. încă din luna ianuarie nu­mărul brigăzilor complexe cu plata în acord a fost extins la ma­joritatea parchetelor aflate în lu­cru. Numai pe baza acestei măsuri se va realiza la nivelul fiecărui parchet un spor de producție sub­stanțial. După cum ne-au asigurat o se­rie de cadre cu munci de răspun­dere de la I.F.E.T. Sebeș, măsurile luate pînă în prezent vor fi com­pletate în perioada ce urmează cu altele mai eficiente, ceea ce ne dă garanția că angajamentul forestie­rilor din județ — de a obține lu­nar un însemnat spor de produc­ție — va fi tradus in viață. Lazăr DEMETER TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a primit participanții la Seminarul interna­țional „Studenții și securitatea europeană“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a luat la amiază, în sala de întîlnit, mar­mură a Casei de cultură din Si­naia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Stu­denții și securitatea europeană", care s-au desfășurat la București. La Întrevedere au participat to­varășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P­ C.R., Ștefan A­ndrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Româ­nia. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, pri­marul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi a­­plauze la sosirea în mijlocul re­prezentanților tineretului studios. Participanții la seminarul inter­național, importantă reuniune u­­niversitară și-au manifestat de­plina satisfacție de a se întâlni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă considerație față de politica pro­și­movată cu consecventă de Româ­nia socialistă, personal de condu­cătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și con­lucrării fructuoase în care fiecare națiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuințele sale legitime, pentru atenția deose­bită acordată tinerei generații și rolului ei în soluționarea marilor probleme ale omenirii contempo­rane. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele re­prezentanților studenților din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria și U.R.S.S. și ca re­prezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber Ger­man (R.D.G.), a spus : Doresc să vă mulțumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea ofe­rită de a avea o întîlnire cu dum­neavoastră, tovarășe secretar ge­neral al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din Bucu­rești am avut posibilitatea să dis­cutăm cu reprezentanți ai diverse­lor universități probleme care ne preocupă adine, pe noi toți. Baza (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să adre­sez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai uni­versităților din o serie de țări eu­ropene, din Statele Unite și Ca­nada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Stat, pentru a­­ceastă reuniune universitară con­sacrată securității europene. (A­­plauze puternice). Reuniunea are loc în împreju­rări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în di­recția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea relați­ilor dintre state și popoare pe ba­ze noi, de egalitate, respect al in­dependenței și suveranității, nea­mestec în treburile interne, pe o colaborare și­ conlucrare fructuoa­să în scopul dezvoltării economi­­co-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au a­­vut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să mențio­nez că tineretul, tineretul univer­sitar, a jucat și joacă un rol ac­tiv în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea se­curității în Europa corespunde nă­zuințelor spre colaborare ale tu­turor popoarelor continentului, a­le întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezul­tate : a început conferința general­­europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să sta­tueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele con­tinentului european, să pună ba­zele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cît am fost informat, în ca­drul acestei reuniuni s-au sublini­at multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există în­că forțe reacționare ce­ ar dori să oprească acest curs nou, care re­nunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, ac­centuarea cursului destinderii, în­făptuirea securității europene im­pun mai mult ca oricînd unirea tuturor forțelor progresiste, anti­­imperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — di­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. De altfel, nu numai in problemele interna­tionale sau în problemele știin­țelor sociale sunt păreri deose­bite ; în înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic a­normal. Dimpotrivă, este un Lucru cît se poate de natural să fie așa, numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocu­pă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări nova­toare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a reali­zării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gândi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întâlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem da acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, a­­tunci cînd există țări cu orinduir­ sociale diferite, cînd există con­­cepții filozofice și concepții reli­gioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oam­eni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate po­poarele, — ca o parte a popoarei (continuare in pagina a IV-a) Consfătuire de lucru In sala Consiliului județean al sindicatelor Alba s-a desfășurat o consfătuire de lucru care a avut ca temă : .Organizarea și desfășurarea în­trecerii socialiste și stabilirea sarcinilor ce stau In fața organizațiilor de sindicat din construcții in lumina plenarelor C.C. al P.C.R. și Consiliu­lui Central al U.G.S.R. La Consfătuirea organizată de către Comitetul Uniunii Sindicatelor din Industria Construcțiilor și Consiliul județean al sindicatelor au partici­pat membrii birourilor grupelor sindicale, ai co­mitetelor de sindicat pe secții, comitetelor oame­nilor muncii din cadrul șantierelor, șefi de șan­tiere, loturi și echipe. La consfătuire a participat tovarășul Nicolae Iancu, membru al Comitetului Uniunii Sindica­telor din Industria Construcțiilor. Au fost prezenți ca invitați secretarii organiza­țiilor de partid de pe șantierele din județul nostru. In cadrul consfătuirii, președinții comitetelor de sindicat de la I.J.C.M. Alba, Institutul jude­țean de proiectări și Șantierul Alba Iulia al T.C.J. Cluj, au prezentat informări privind modul în care a avut loc întrecerea socialistă pe anul 1973, precum și obiectivele principale ale între­cerii pe anul 1974. Directorii unităților de con­strucții din județ au prezentat programele co­mune ale comitetelor oamenilor muncii și comi­tetelor de sindicat privind mai buna gospodărire a materialelor și reducerea consumurilor de energie și carburanți.­ Materialele prezentate precum și discuțiile la care au participat un număr mare de tovarăși au scos in evidență aspecte importante ale orga­nizării întrecerii socialiste. PASIUNEA UNEI Comunistul, cetățeanul prian Gliga nu are nevoie Chi­­de prea multe prezentări. Faptele sale, activitatea depusă în cei 31 de ani de ceferist sînt eloc­vente. In anii grei ai lui 1943, un copil în vîrstă de 14 ani, din comuna Galda, minat de do­rința de a lucra la căile ferate se hotărăște să îmbrățișeze a­­ceastă meserie. „A fost greu, ne-a mărturisit tovarășul Chi­­prian Gliga, eram tînăr, viața era zbuciumată, dar de la meș­terii mei mai vîrstnici, adevă­rați părinți adoptivi, am învă­țat cum să înving toate aceste greutăți". Trei ani mai tîrziu, cînd eforturile comuniștilor, a­­le întregului popor erau îndrep­tate spre refacerea țării, tină­­rul de 17 ani intră in rîndurile partidului. „Este o zi pe care nu am s-o uit niciodată, a fost o zi în care m-am angajat ca prin fapte să răspund încrede­rii ce mi s-a acordat". Din acel an și pînă azi, activitatea co­munistului Chiprian Gliga este o ilustrare a modului cum el își îndeplinește acest jurămint. A învățat pentru început me­seria de montator locomotive, apoi cea de lăcătuș revizie, du­pă care a fost trimis la școala de maiștri pe care a absolvit-o cu rezultate frumoase. Și ca o încununare a întregii sale acti­vități a fost numit în funcția de șef revizie, pe care o ocupă și azi. Aceeași preocupare spre perfecționare și pregătire o gă­sim și în activitatea sa politi­co-ideologică. Chiar de la in­trarea sa în rîndurile partidu­lui, el s-a remarcat ca un co­munist combativ, adept al nou­lui. Ani de-a rîndul este numit propagandist, este ales ca mem­bru în biroul organizației de partid, iar cu un an în urmă adunarea generală a comuniști­lor l-a ales ca secretar al Co­mitetului de partid pe Comple­ OAMENI ȘI CONȘTIINȚE IN acțiune xui C.F.R. Războieni. — Există un secret al aces­tor izbînzi ? Cum ați reușit să învingeți obstacolele intimpi­­nate ? — Nu există nici un secret și nici nu cred că ar exista. După mine, pentru a realiza ce­va în viață sînt necesare două condiții : dragostea de muncă, atașamentul față de oameni. De ce? In primul rind dacă nu iu­bești munca nu poți realiza ni­mic, ești un om amputat moral, iar în al doilea rînd, noi trăim printre oameni și avem datoria să învățăm unii de la alții. Să știți că și eu am avut greșeli în activitatea mea, dar am reușit să le înving tocmai da­torită înțelegerii cu care m-au AIEȚI înconjurat colegii de muncă. Aceste cuvinte ale interlocu­torului nostru ne-au reamintit că printre cei care se îngrijesc de introducerea noului in pro­ducție se numără și comunistul Chiprian Oliga ale cărui inițiati­ve îndreptate spre scurtarea timpului de revizie sînt apre­ciate azi. Și din nou faptele, a­­devăratul criteriu al muncii, vin să confirme activitatea sa. Pînă în prezent nici un vagon desti­nat transportului mărfurilor peste hotare nu a fost refuzat la graniță. — După cite am aflat sînteți un revizor sever, dar in același timp, foarte apreciat și iubit de colegii de muncă. — A fi sever înseamnă a nu tolera manifestări care pot dău­na conduitei cetățenești. Cui îi place să trăiască în mijlocul colectivului nu poate accepta ca cineva să cadă într-o pră­­­pastie morală. Omul zilelor noastre este omul colectivită­ții și noi comuniștii trebuie să milităm pentru aceasta. Vorbele acestea pornite din inimă, dintr-o pură sinceritate, au fost întărite și de mărturi­sirile tovarășului Vasile Mo­­răriță, președintele comitetului sindical pe complex, care ne spunea : „Dacă ar fi să-l carac­terizez pe comunistul Chiprian Gliga aș spune doar atît: „un om tot timpul printre oameni”. Ion Pătru ALBU ­,\­V­­­­ V­­­­­­­­ SN­\­V­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ V­\VKV\\WV­ V­\\­­­­­­­­­­­^^^^ I

Next