Unirea, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1844)
1974-01-15 / nr. 1830
I ANUL VII, NR. 18301 MARTI, 15 IANUARIE 1974, 4 PAGINI, 30 BANI SUCCES DEPLIN CONFERINȚEI JUDEȚENE A SINDICATELOR! Azi, în municipiul Alba Iulia, se desfășoară lucrările conferinței pentru dare de seamă și alegeri a organizației județene a sindicatelor. Participanții la conferință, reprezentanți ai oamenilor muncii români, maghiari, germani, membri ai sindicatelor din toate domeniile de activitate, sunt chemați să analizeze într-un înalt spirit de responsabilitate muncitorească, activitatea mășurată de sindicatele din județul nostru de din scopul realizării obiectivelor actualului cincinal, a tuturor sarcinilor ce le revin din documentele Congresului al X-lea și Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român- Făcînd bilanțul realizărilor obținute în primii trei ani ai cincinalului, ei trec prin filtrul exigenței critice, principiale, modul în care consiliul județean, organele teritoriale, sindicatele au acționat pentru exercitarea cu competență a rolului și atribuțiilor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din 10-11 februarie 1971 și Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor, în concordanță cu cerințele actualei etape a construcției societății socialiste în patria noastră, cînd clasa muncitoare, proprietară a mijloacelor de producție, continuă să fie principala forță productivă a societății. Faptul că pe primii trei ani ai cincinalului, pe ansamblul județului, planul producției industriale a fost realizat cu 42 zile mai devreme, realizîndu-se un spor de 700 000 000 lei, iar export cu 45 zile mai repede, denotă, că organi, nele și organizațiile sindicale, sub conducerea organizațiilor de partid, au pus în centrul preocupărilor lor mobilizarea maselor de oameni ai muncii la îndeplinirea planului și a angajamentelor asumate, la realizarea înainte de termen a cincinalului — sarcinile principale ce se desprind din documentele amintite. In felul acesta, oamenii muncii din județul nostru, membri ai sindicatelor, au adus o contribuție însemnată la edificarea amplului program de înflorire multilaterală a patriei. In următorii ani însă, obiectivele prevăzute sunt mult mai mobilizatoare. In anul în curs numai, producția industrială a județului va crește cu aproape 17 la sută față de 1973, productivitatea muncii cu 12 la sută, iar pianul la export cu peste 20 la sută. Sarcini sporite se prevăd, de asemenea, în agricultură și în toate domeniile de activitate. In același timp, trebuie menționat că în acest an întregul nostru popor se pregătește să cinstească cu rezultate deosebite două evenimente importante : sărbătorirea celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei și cel de al XI-lea Congres al partidului. Toate acestea solicită din partea organizațiilor de sindicat, care cuprinde oameni ai muncii din toate domeniile hotărîtoare ale producției sociale, să mobilizeze măsele de salariați la descoperirea și punerea în valoare a tuturor rezervelor și posibilităților de sporire continuă a realizărilor. Avînd drept ghid prevederile documentelor Plenarei comune a C.C. al P C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României din 27-28 noiembrie 1973, prețioasele indicații cuprinse în cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu acest prilej,participanții la conferință vor scoate în evidență lipsurile care mai persistă la unele colective de muncă din județ privind formalismul in organizarea întrecerii socialiste, în folosirea capacităților de producție, a timpului de muncă, în pregătirea profesională, întărirea disciplinei, gospodărirea materiilor prime, a materialelor, energiei și combustibililor, calitatea producției, ritmicitatea îndeplinirii tuturor indicatorilor și altele care au făcut ca realizările să nu se ridice întotdeauna la nivelul posibilităților și a efortului depus de partidul și statul nostru pentru continua Îmbunătățire a condițiilor de muncă și viață a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. In același timp vor stabili măsurile menite să conducă la înlăturarea neajunsurilor, la intensificarea activității pentru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor pe anul 1974, la înfăptuirea înainte de termen a obiectivelor cincinalului, pentru creșterea eficienței economice a fiecărei întreprinderi. De asemenea, vor stabili măsuri concrete pentru folosirea mai eficientă a tuturor formelor și modalităților muncii politice de masă ale sindicatelor pentru întărirea ordinei și disciplinei în producție, ridicarea conștiinței moral-cetățenești, promovarea cu consecvență a principiilor eticii și echității socialiste, respectarea legislației muncii, a normelor de tehnica securității, realizarea la termen a obiectivelor social-culturale prevăzute în plan. O deosebită atenție se va acorda căilor perfecționării continue a activității organizatorice, a stilului și metodelor de muzcă în concordanță cu noile sarcini, asigurării unei largi consultări și atragerii maselor de oameni ai muncii la soluționarea problemelor care apar în întreprinderi și instituții în amplul proces al dezvoltării economicosociale a județului și întregii țări. Avînd succes deplin lucrărilor conferinței, oamenii muncii români, maghiari, germani, din județul nostru își exprimă convingerea că, prin documentele pe care le va adopta, prin întreaga desfășurare a dezbaterilor, ea va aduce o contribuție însemnată la îmbunătățirea activității în toate domeniile de activitate, la efortul pe care cu toții îl depunem pentru înfăptuirea programului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în România și cinstirea celor două mari evenimente pe care le sărbătorim In acest an — cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al P.C.R. —cu succese deosebite, demne de prestigiul pe care l-am consolidat. FIECARE iMCO MIKMIMÎ a«* — La început, ne mărturisește tovarășul ing. Simion șeful secfiei mecanică — II Stînca, de la I.M. Cugir — sarcina de a reduce treptat greutatea mașinii de cusut ni se părea deosebit de dificilă. Era, totuși, în joc, prestigiul secfiei, al uzinei, ne anima dorința de a ne încadra în acțiunea generală de economisire a metalului . . . Despre nopțile albe, frămîntările continui ale sale, ale întregului corp tehnic, ale tuturor lucrătorilor secției, în vederea găsirii și aplicării celor mai judicioase soluții pentru rezolvarea problemei, inginerul nu ne-a vorbit, dintr-o modestie înnăscută parcă la fiecare salariat de la „mașini de cusut". Nici maistrul Viorel Leni, secretarul comitetului de partid din secție, nu ne-a furnizat prea multe date. Doar acum, după ce am consultat documentele unor ședințe de birou și adunări generale, am discutat cu numeroși alți comuniști, suntem în măsură să pătrundem mai adînc sensul a ceea ce se poate denumi hotărîre și perseverență pentru rezolvarea acestei probleme. De fapt, pe firul economiilor de metal în secția mașini de cusut am pătruns cercetînd primele inițiative născute în acest colectiv în 1974. Ele constau în efectuarea unor propuneri și trecerea la aplicarea experimentală a lor, în vederea modificării constructive a mosorului bucșei »agulatorului pasului și a de la mașina de cusut. Ambele propuneri aparțin unui grup de comuniști, între care ing. Simion Stînca, tehnicienii Florin Truță și Ion Moraru, maistrul Avram Olteanu (care, de fapt, a și trecut Eugen BERGHIAN (Continuare în pag a II-a) La Uzina de utilaje din Alba Iulia a avut loc un schimb de experiență organizat de Consiliul municipal al sindicatelor consacrat muncii politice în sprijinul economisirii de energie electrică, combustibili și a creșterii indicelui de calitate a produselor fabricate. Au participat președinții responsabilii cu munca culturială din comitetele sindicatelor din întreprinderile municipiului, muncitori fruntași, cadre de conducere de la unele unități economice. Vizitînd unitatea gazdă, participanții au reținut începutul bun întîlnit aici pentru axarea agitației vizuale, a gazetelor de SCHIMB DE EXPERIENȚĂ perete și satirice pe problematica îmbunătățirii calității produselor, a economisirii materialelor și materiilor prime, a energiei electrice, utilizării mai bune a mașinilor. Informările prezentate de către gazde au reliefat principalele probleme care stau în atenția acestui tânăr colectiv în domeniul abordat ei. Potrivit specificului producțiorganizațiile de sindicat, sub îndrumarea organizației de partid, și-au orientat activitatea spre mobilizarea oamenilor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor care le revin în diferite sectoare de muncă : îmbunătățirea asistenței tehnice în fiecare schimb, respectarea graficelor de Întreținere a mașinilor, ridicarea nivelului profesional al muncitorilor, crearea unei opinii de masă împotriva abaterilor de la disciplina muncii, a nerespectării tehnologiilor de fabricație. In discuții, mai mulți participanți au relevat unele aspecte din propria lor activitate și s-au referit la învățămintele desprinse din schimbul de experiență. lunar, un Însemnat spor de producție prin INTRODUCEREA EXPLOATĂRII BUȘTENILOR CU COROANĂ Intr-un interviu acordat în toamna anului trecut, tovarășii ing. Ioan Răulea, directorul întreprinderii forestiere de exploatare și transporturi din Sebeș ne-a relatat că fiecare decadă și lună din 1974 va fi încheiată cu un bilanț pozitiv la toți indicatorii și toate sortimentele. Pentru a vedea dacă intr-adevăr lucrurile stau așa, am reluat, la finele primei decade din acest an, discuția cu interlocutorul nostru. In urma investigației întreprinse se poate concluziona că forestierii din Sebeș au pășit, cum se obișnuiește să se spună, cu dreptul in noul an. Dovadă că planul de producție al primei decade a fost îndeplinit în proporție de 101 la sută, în afara prevederilor s-au produs 308 mc cherestea de rășinoase, 791 mc bușteni, 276 mc lemn de celuloză și alte sortimente. — Lemnul de mină este singurul sortiment nominalizat la care nu ne-am îndeplinit planul în prima decadă — a căutat să ne precizeze tovarășul ing. Răulea. Restanța, care se ridică la 244 mc, o vom recupera curînd. In depozitele finale și pe lămpile din parchetele forestiere a existat și există pregătit un volum considerabil de lemn de mină, dar în prima jumătate din luna curentă nu am putut expedia cantitatea contractată, deoarece nu ni s-au asigurat vagoane suficiente. Avem promisiuni că situația se va reglementa. Deci, pe lună ne vom închide bine și la acest sortiment. — Două unități de industrializare a lemnului din județul nostru respectiv C.P.L. Blaj și C.P.L. Sebeș, reclamă lipsa necesarului de bușteni pentru fabricile de P.F.L. După cite cunoaștem, I.F.E.T. Sebeș se numără printre furnizorii de bușteni ai acestor două combinate. Cum le-ați onorat contractele în acest început de an ? — Cunosc situația de la cele două combinate și pe cît posibil noi căutăm să le sprijinim. Din 900 mc bușteni cît trebuie să livrăm în luna ianuarie la C.P.L. Sebeș, în prima decadă am expediat 450 mc. Am luat măsuri pentru a livra suplimentar în luna ianuarie acestei unități, circa 300 mc. bușteni. Cu C.P.L. Blaj avem contractat pentru luna ianuarie 1 600 mc bușteni. Pină în ziua de 12 le-am livrat 950 mc, iar pînă la finele lunii se vom mai livra alți 1050 mc bușteni, cu 400 mc mai mult decit ne-au solicitat. Avem condiții create pentru îndeplinirea îa parchetele forestiere de la I.F.E.T Sebeș ritmică a planului și onorarea clauzelor contractuale încheiate cu toți ceilalți beneficiari. Rezultatele bune obținute pină în prezent de către forestierii din județul nostru se datorează, pe de-o parte, pregătirii temeinice și din timp a producției curente, iar pe de altă parte, preocupării organelor și organizațiilor de partid de la întreprindere, a conducerii unității, a întregului colectiv pentru introducerea unor noi metode de exploatare a lemnului. La 31 decembrie 1973, parchetele forestiere de la I.F.E.T. Sebeș dispuneau de stocuri de rezervă destul de mari: 16 000 mc bușteni de rășinoase, 15 000 mc bușteni de fag, 2 000 mc bușteni de stejar, 6 000 m.st. lemn de foc, existau numai în faza apropiat. Pentru sporirea producției lună de lună în 1974, încă din ultima parte a anului trecut s-a experimentat și a început să se aplice cu bune rezultate exploatarea buștenilor cu coroană, care pe lângă o serie de avantaje, cum ar fi valorificarea superioară a masei lemnoase, reducerea pierderilor, creșterea indicilor de utilizare a mecanismelor, va conduce la dublarea productivității muncii. In 1974 noua metodă va fi extinsă la alte 35 de parchete, care au fost deja înzestrate cu funiculare de mare capacitate. La aproximativ 30 la sută din totalul masei lemnoase ce urmează a se exploata în acest an se va utiliza noua metodă. Zestrea tehnică a parchetelor se va îmbogăți în acest an cu un număr considerabil de utilaje cu caracteristici superioare , tractoare construite și destinate special pentru lucrările forestiere, funiculare de tip F.P. 2 și 3, fierăstraie mecanice ș.a. Valoarea acestor mecanisme va fi cu 7 milioane mai mare decât a mecanismelor achiziționate în 1973. Paralel cu aceste acțiuni, tot în scopul realizării ritmice a sarcinilor de plan pe anul curent, au fost luate unele măsuri privind organizarea mai bună a muncii, acordarea unei asistente tehnice de calitate, întărirea disciplinei și urmărirea riguroasă a rezultatelor obținute la nivelul fiecărui parchet. încă din luna ianuarie numărul brigăzilor complexe cu plata în acord a fost extins la majoritatea parchetelor aflate în lucru. Numai pe baza acestei măsuri se va realiza la nivelul fiecărui parchet un spor de producție substanțial. După cum ne-au asigurat o serie de cadre cu munci de răspundere de la I.F.E.T. Sebeș, măsurile luate pînă în prezent vor fi completate în perioada ce urmează cu altele mai eficiente, ceea ce ne dă garanția că angajamentul forestierilor din județ — de a obține lunar un însemnat spor de producție — va fi tradus in viață. Lazăr DEMETER TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a primit participanții la Seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a luat la amiază, în sala de întîlnit, marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Studenții și securitatea europeană", care s-au desfășurat la București. La Întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanților tineretului studios. Participanții la seminarul internațional, importantă reuniune universitară și-au manifestat deplina satisfacție de a se întâlni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă considerație față de politica proșimovată cu consecventă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și conlucrării fructuoase în care fiecare națiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuințele sale legitime, pentru atenția deosebită acordată tinerei generații și rolului ei în soluționarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele reprezentanților studenților din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria și U.R.S.S. și ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.D.G.), a spus : Doresc să vă mulțumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea oferită de a avea o întîlnire cu dumneavoastră, tovarășe secretar general al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din București am avut posibilitatea să discutăm cu reprezentanți ai diverselor universități probleme care ne preocupă adine, pe noi toți. Baza (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securității europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea relațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezultate : a început conferința generaleuropeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai in problemele internationale sau în problemele științelor sociale sunt păreri deosebite ; în înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un Lucru cît se poate de natural să fie așa, numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gândi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întâlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem da acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orinduir sociale diferite, cînd există concepții filozofice și concepții religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarei (continuare in pagina a IV-a) Consfătuire de lucru In sala Consiliului județean al sindicatelor Alba s-a desfășurat o consfătuire de lucru care a avut ca temă : .Organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste și stabilirea sarcinilor ce stau In fața organizațiilor de sindicat din construcții in lumina plenarelor C.C. al P.C.R. și Consiliului Central al U.G.S.R. La Consfătuirea organizată de către Comitetul Uniunii Sindicatelor din Industria Construcțiilor și Consiliul județean al sindicatelor au participat membrii birourilor grupelor sindicale, ai comitetelor de sindicat pe secții, comitetelor oamenilor muncii din cadrul șantierelor, șefi de șantiere, loturi și echipe. La consfătuire a participat tovarășul Nicolae Iancu, membru al Comitetului Uniunii Sindicatelor din Industria Construcțiilor. Au fost prezenți ca invitați secretarii organizațiilor de partid de pe șantierele din județul nostru. In cadrul consfătuirii, președinții comitetelor de sindicat de la I.J.C.M. Alba, Institutul județean de proiectări și Șantierul Alba Iulia al T.C.J. Cluj, au prezentat informări privind modul în care a avut loc întrecerea socialistă pe anul 1973, precum și obiectivele principale ale întrecerii pe anul 1974. Directorii unităților de construcții din județ au prezentat programele comune ale comitetelor oamenilor muncii și comitetelor de sindicat privind mai buna gospodărire a materialelor și reducerea consumurilor de energie și carburanți. Materialele prezentate precum și discuțiile la care au participat un număr mare de tovarăși au scos in evidență aspecte importante ale organizării întrecerii socialiste. PASIUNEA UNEI Comunistul, cetățeanul prian Gliga nu are nevoie Chide prea multe prezentări. Faptele sale, activitatea depusă în cei 31 de ani de ceferist sînt elocvente. In anii grei ai lui 1943, un copil în vîrstă de 14 ani, din comuna Galda, minat de dorința de a lucra la căile ferate se hotărăște să îmbrățișeze această meserie. „A fost greu, ne-a mărturisit tovarășul Chiprian Gliga, eram tînăr, viața era zbuciumată, dar de la meșterii mei mai vîrstnici, adevărați părinți adoptivi, am învățat cum să înving toate aceste greutăți". Trei ani mai tîrziu, cînd eforturile comuniștilor, ale întregului popor erau îndreptate spre refacerea țării, tinărul de 17 ani intră in rîndurile partidului. „Este o zi pe care nu am s-o uit niciodată, a fost o zi în care m-am angajat ca prin fapte să răspund încrederii ce mi s-a acordat". Din acel an și pînă azi, activitatea comunistului Chiprian Gliga este o ilustrare a modului cum el își îndeplinește acest jurămint. A învățat pentru început meseria de montator locomotive, apoi cea de lăcătuș revizie, după care a fost trimis la școala de maiștri pe care a absolvit-o cu rezultate frumoase. Și ca o încununare a întregii sale activități a fost numit în funcția de șef revizie, pe care o ocupă și azi. Aceeași preocupare spre perfecționare și pregătire o găsim și în activitatea sa politico-ideologică. Chiar de la intrarea sa în rîndurile partidului, el s-a remarcat ca un comunist combativ, adept al noului. Ani de-a rîndul este numit propagandist, este ales ca membru în biroul organizației de partid, iar cu un an în urmă adunarea generală a comuniștilor l-a ales ca secretar al Comitetului de partid pe Comple OAMENI ȘI CONȘTIINȚE IN acțiune xui C.F.R. Războieni. — Există un secret al acestor izbînzi ? Cum ați reușit să învingeți obstacolele intimpinate ? — Nu există nici un secret și nici nu cred că ar exista. După mine, pentru a realiza ceva în viață sînt necesare două condiții : dragostea de muncă, atașamentul față de oameni. De ce? In primul rind dacă nu iubești munca nu poți realiza nimic, ești un om amputat moral, iar în al doilea rînd, noi trăim printre oameni și avem datoria să învățăm unii de la alții. Să știți că și eu am avut greșeli în activitatea mea, dar am reușit să le înving tocmai datorită înțelegerii cu care m-au AIEȚI înconjurat colegii de muncă. Aceste cuvinte ale interlocutorului nostru ne-au reamintit că printre cei care se îngrijesc de introducerea noului in producție se numără și comunistul Chiprian Oliga ale cărui inițiative îndreptate spre scurtarea timpului de revizie sînt apreciate azi. Și din nou faptele, adevăratul criteriu al muncii, vin să confirme activitatea sa. Pînă în prezent nici un vagon destinat transportului mărfurilor peste hotare nu a fost refuzat la graniță. — După cite am aflat sînteți un revizor sever, dar in același timp, foarte apreciat și iubit de colegii de muncă. — A fi sever înseamnă a nu tolera manifestări care pot dăuna conduitei cetățenești. Cui îi place să trăiască în mijlocul colectivului nu poate accepta ca cineva să cadă într-o prăpastie morală. Omul zilelor noastre este omul colectivității și noi comuniștii trebuie să milităm pentru aceasta. Vorbele acestea pornite din inimă, dintr-o pură sinceritate, au fost întărite și de mărturisirile tovarășului Vasile Morăriță, președintele comitetului sindical pe complex, care ne spunea : „Dacă ar fi să-l caracterizez pe comunistul Chiprian Gliga aș spune doar atît: „un om tot timpul printre oameni”. Ion Pătru ALBU ,\V V SN\V V\VKV\\WV V\\^^^^ I