Unirea, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1896-1924)

1974-04-17 / nr. 1909

4 A UNIUNII INTERPARLAMENTARE în prezența președintelui Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți,­­ 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănes­­cu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor exter­ne, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor perma­nente ale Marii Adunări Naționa­lă, reprezentanți ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Bucu­rești. Sosind la Palatul Marii Adunări Naționale, președintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de președintele ad-interim al Consi­liului Interparlamentar, G. S. Dhil­­low (India) și vicepreședintele E. J. Derwinski (S.U­ A.), de secreta­rul general al Uniunii Interparla­mentare, I. C. Terenzio, precum și de alte personalități politice care au adus președintelui Româ­niei un cald omagiu. A urmat o scurtă conversație caracterizată de convingerea exprimată de pre­ședintele Nicolae Ceaușescu în succesul misiunii de pace și largă cooperare pe care Uniunea Inter­parlamentară și-a asumat-o, în contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat senti­mente de gratitudine pentru apre­cierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mulțumiri pentru ospitalitatea ofe­rită de România lucrărilor sesiu­nii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au sa­lutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naționale a Pre­ședintelui României. Ședința inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Corneliu Mănescu, președintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, a mul­țumit președintelui Ceaușescu pentru cinstea de a fi onorat cu prezența la inaugurarea lucrări­lor sesiunii și a adresat tuturor participanților salutul deputaților români. In continuare, a luat cuvîntul tovarășul Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Na­ționale. Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Te­renzio, a transmis mesajul adre­sat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniu­nii de la București, însoțit de aplauzele întregii a­­sistente, a urcat la tribună pre­ședintele României, Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea sa, urmărită cu deo­sebită atenție, îndelung aplau­dată, se publică in pagina I a zia­rului. In numele parlamentarilor pre­zenți la sesiune, președintele Grupului român a exprimat mul­țumiri președintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta aprecie­re dată activității Uniunii Inter­parlamentare. „Ideile generoase cuprinse în cuvîntarea șefului sta­tului român oferă lucrărilor se­siunii noastre cele mai aus­picii. Ele vor anima — fericite sînt convins — dezbaterile și hotărî­­rile care vor fi adoptate". A luat apoi cuvîntul Gardial Singh Chillow, președintele arh­­interim al Consiliului Interparla­mentar. Cu aceasta, s-a trecut la lu­crările pe comisii, consacrate stu­dierii , problemelor politice, ale securității internaționale și de­zarmării ; problemelor parlamen­tare, juridice și ale drepturilor o­­mului ; problemelor economice și sociale; problemelor privind e­­ducația, știința și cultura ; pro­blemelor privind teritoriile auto­nome și problemelor etnice. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă a­­dresa un salut cordial dumnea­voastră, participanților la lucrări­le sesiunii de primăvară a Uniu­nii Interparlamentare, personali­tăți marcante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi exprim satisfacția că Româ­nia găzduiește această importan­tă reuniune internațională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, ca­re abordează probleme majore ale situației politice internaționa­le actuale, vor contribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea contactelor și a re­lațiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai țarilor partici­pante, la progresul eforturilor ge­­ne­ale pentru instaurarea pe pla­neta noastră a unei lumi mai bu­ne și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră își propune să­­ dezbată probleme de importanță capitală pentru așeza­rea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii po­litici de dominație și dictat, de a­­mestec în treburile interne ale al­tor state, a colonialismului neocolonialismului, pentru impul­si­­ionarea luptei de eliberare na­țională a popoarelor și respecta­rea dreptului sacru al fiecărei na­țiuni de a-și hotărî singură desti­nele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic inter­național va putea neîndoios adu­ce o contribuție prețioasă la uni­rea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a u­­nei politici noi, de egalitate și respect reciproc între națiuni, de pace și colaborare între state. O importanță deosebită are fap­tul că sesiunea reunește parla­mentari din țări cu orînduiri so­ciale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuințe­le tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a rela­țiilor interstatale, bazate pe prin­cipii de egalitate și democratice. Subliniez în mod deosebit aceas­ta pornind de la faptul că în co­n­ditiile de astăzi opinia publică si reprezentanții ei, masele largi populare din toate tarile joacă un rol tot mai mare în determi­narea evoluției politice mondiale, în promovarea păcii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensifică­rii activității politice în viața in­ternațională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice voinței popoarelor de a se dez­a­volta liber și nestînjenit, în lu­mea de astăzi s-au produse și se produc profunde transformări re­­voluționare,­­ sociale și naționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de pro­cese pozitive în direcția destin­derii și colaborării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluțio­nate un șir de probleme ce afec­tau în mod grav pacea și securi­tatea planetei, s-au intensificat contactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între națiuni. O semnificație deo­sebită are, în acest sens, de a­­semenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași concreți în di­recția normalizării raporturilor dintre statele continentului nos­tru, începerea și desfășurarea con­ferinței general-europene. In același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forțe politice interesate să perpe­tueze vechea politică de inegali­tate, dominație și dictat, de agre­siune și război ,să frîneze și să tragă înapoi procesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colabo­rării dintre toate popoarele. A­­ceasta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și con­secvență a eforturilor depuse de forțele democratice, de toate po­poarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece", pentru normalizarea în­tregului climat internațional. Pornind de la­ aceste conside­rente, Republica Socialistă Româ­nia desfășoară o largă activitate internațională, acționează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promo­varea noilor principii de relații dintre state, pentru triumful cola­borării și prieteniei între toate popoarele lumii. Ca țară socialis­tă, România dezvoltă continuu re­lații de prietenie alianță și cola­borare cu toate statele care edifi­că noua orînduire socială. Tot­odată, amplificăm permanent co­laborarea cu popoarele care pă­șesc pe calea dezvoltării econo­mi­­co-sociale independente, promo­văm raporturi tot mai largi cu toate­ țările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și repre­zentanții unui număr mare de sta­te, milităm activ pentru soluțio­narea problemelor care confrun­tă omenirea contemporană în in­teresul tuturor statelor și popoa­relor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suvera­ne. In ultimii ani, Republica So­cialistă România a semnat impor­tante documente de stat — Tra­tate, Declarații comune și Acor­duri—cu numeroase țări ale lumii, mari și mici de pe toate continen­tele, în care este exprimată ho­­tărîrea reciprocă de a întemeia relațiile bilaterale pe pricipiile e­­galității și respectului mutual, și, în același timp, de a acționa pen­tru întronarea unor norme noi, democratice, în întreaga viață in­ternațională. Punem la baza rela­țiilor noastre cu celelalte state principiile independenței și suve­ranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne și avantajului reciproc, eliminarea forței și amenințării cu forța ca mijloc de rezolvare a diferendelor și litigiilor, respec­tarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și decide de sine stă­tător calea dezvoltării economico­­sociale, de a fi stăpînă pe desti­nele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii și norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia în parte și al cauzei progresului și civilizației umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagrații mondiale, se poate clădi o lume a păcii și prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româ­nești este participarea activă la înfăptuirea securității pe conti­nentul european. Dat fiind marele potențial material și spiritual de care dispune Europa, precum și faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securității europe­ne reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieți in­ternaționale. Conștientă de aceast­­a, România a luat parte activă la pregătirea și desfășurarea lu­crărilor conferinței general-euro­pene pentru securitate și colabo­rare și este hotărîtă să facă și în viitor totul pentru succesul de­plin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor eomene ca această conferință ea­să pună bazele unor relații noi pe continent, întemeiate pe încrede­re, egalitate și respect reciproc, să asigure cadrul unor largi neîngrădite colaborări — econo­­o­mice, tehnico-științifice, culturale și umane d­intre toate țările, fă­ră deosebire de orînduire socia­lă, dînd, totodată, fiecărei nați­uni sentimentul deplinei securi­tăți, certitudinea că se poate dez­volta la adăpost de orice ingerinț­­e, amestec sau agresiune din a­­fară. Succesul conferinței general­­europene va constitui un eveni­ment de importanță istorică și va exercita, fără îndoială, o influen­ță pozitivă, asupra ansamblului climatului politic internațional. O cauză vitală a păcii interna­ționale este stingerea oricăror fo­care de război. In acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice în Orientul Mijlo­ciu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate anexiuni terito­riale prin forță, am considerat și considerăm că soluționarea con­flictului din Orientul Mijlociu trebuie­ realizată pe baza rezolu­țiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin retragerea tru­pelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 și asigurarea indepen­denței și integrității tuturor state­lor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt și Israel care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate considerăm că trebuie să se ac­hi­ționeze in Continuare pentru de­zangajare și între celelalte state aflate în conflict. O condiție instaurării unei păci juste și du­­­rabile în Orientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea proble­mei poporului­ palestinian, crearea condițiilor pentru împlinirea as­pirațiilor sale naționale, asigura­rea dreptului său la autodetermi­nare, la organizare de sine stă­tătoare, inclusiv la crearea unui stat palestinian independent. Considerăm, de asemenea, ne­cesar să se asigure aplicarea în­­ tocmai­­ a acordurilor de la Paris privind încetarea războiului din Vietnam, să se­­ continue efortu­rile pentru realizarea deplină păcii în întreaga Indochină, ast­a fel ca popoarele vietnamez, khmer și laoțian să-și poată decide sin­gure destinele, fără nici un a­­mestec din afară, să se poată con­sacra nestingherile dezvoltării lor pe calea progresului economic și social. Consolidarea păcii și securității internaționale cere in mod im­perios să se elimine toate surse­le de conflict și încordare, să se evite orice acte care ar putea ge­nera animozitate între state, să se renunțe cu desăvîrșire la con­fruntarea armată ca mijloc de so­luționare a litigiilor interstatale. Viața demonstrează că singura cale de rezolvare a problemelor ce confruntă țările este calea po­litică, tratativele desfășurate pe principiile deplinei egalități, în­ spiritul înțelegerii și respectului1 față de interesele legitime ale fiecărei națiuni. Pornind de la faptul că în lu­mea de azi cursa înarmărilor ab­soarbe uriașe fonduri , materiale, reprezintă o grea povară pe ume­rii popoarelor, că în arsenalele statelor se acumulează tot multe mijloace de distrugere mai în masă, considerăm că una din sar­cinile cruciale care stau în fața­ întregii omeniri, a tuturor statelor, a guvernelor mentelor este înfăptuirea și parta­dezar­mării și în primul rînd, a dezar­mării nucleare. Este imperios ne­cesar ca popoarele, opinia publi­că mondială să-și facă puternic auzit glasul și să impună trecerea de la discuții abstracte la măsuri practice, concrete de dezarmare care să ducă la eliberarea ome­nirii de, coșmarul unui nțra război mondial nimicitor, la degajarea unor mari resurse­ ale societății, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale maselor, pentru ac­celerarea progresului și civiliza­ției umane. Sprijinim activ lupta de elibe­rare națională a popoarelor din Africa, acordăm ajutor multilateral guvernului Republicii Guineea- Bissau, mișcărilor de eliberare din Angola, Mozambic, și Namibia. Ne pronunțăm cu hotărîre împotriva politicii rasiale și de apartheid din Africa de Sud și Rhodesia. Con­siderăm că trebuie­ intensificate eforturile tuturor popoarelor pen­tru lichidarea definitivă a colonia­lismului, neocolonialismului, oricăror forme de asuprire și sub­a­jugare a altor popoare. Conside­răm că asigurarea condițiilor pentru afirmarea liberă și nestin­gherită a fiecărui popor, a fiecă­rei națiuni este o cerință vitală pentru­ instaurarea unor relații noi de dreptate și­ egalitate în lu­mea de azi. Apreciem că o problemă c­ ar­ (Continuare in pag a 111-a) n /Ii Primiri la tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Senatorul american Edward Kennedy Președintele Republicii Socialis­te România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți la a­­miază, pe senatorul democrat a­­merican Edward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a exprimat satisfacția de a se reîn­­tîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuți­ile rodnice avute cu prilejul vi­zitei șefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relațiilor dintre România și S.U.A., consta­­tîndu-se cu satisfacție evoluția lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea colaborării și înțele­gerii dintre cele două state, pen­tru apropierea și prietenia dintre popoarele român și american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea a­­cestor relații contactele directe între oamenii politici, precum și între reprezentanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții internationale.. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îmbunătă­țirea climatului politic în lume și s-a relevat necesitatea consoli­dării cursului spre destindere, prin promovarea unor relații noi între state, bazate pe echitate și deplina egalitate în drepturi, ca­re să corespundă aspirațiilor le­gitime de pace, progres și bună­stare ale tuturor națiunilor lumii. In aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prietenească cu soția senatorului american, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senato­rul Edward Kennedy și soția sa Joan Kennedy. . Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cordi­ală, prietenească. Mahmoud Abou-Wafia, șeful delegației egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare Marți după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, șeful delegației­­ e­­giptene la sesiunea Uniunii In­terparlamentare, membru al Con­siliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de Osman Assal, ambasadorul față Re­publicii Arabe Egipt la București. Oaspetele a transmis președin­telui Nicolae Ceaușescu un cald salut din partea președintelui Re­publicii Arabe Egipt, Anwar Sa­dat, a poporului egiptean, împre­ună cu admirația sa față de per­sonalitatea șefului statului român. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se transmi­tă președintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum și urări de pace și prosperitate poporului egiptean. Președintele Nicolae Ceaușescu și deputatul Mahmoud Abou-Wa­ffa au avut, apoi, o convorbire cordială, în cursul căreia au fost abordate probleme privind voltarea relațiilor bilaterale. dez­Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de priete­nie și cooperare statornicite în­tre țările și popoarele noastre, raporturi care, spre satisfacția am­belor părți, se extind pe multiple planuri, în spiritul convorbirilor și înțelegerilor convenite între președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar Sadat. A fost exprimată dorința comună de a se pune în valoare, într-o măsură și mai ma­re, posibilitățile existente pentru intensificarea și diversificarea in continuare a conlucrării recipro­ce, în interesul celor două popoa­re, al cauzei generale a păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate as­pecte actuale ale vieții interna­ționale, îndeosebi cele referitoa­re la situația din Orientul Mijlo­ciu. Oaspetele a relevat acțiuni­le pozitive întreprinse de Româ­nia, personal de președintele Nicolae Ceaușescu, în direcția so­luționării politice a problemelor care confruntă zona­ Orientului Mijlociu, în conformitate cu in­teresele legitime ale popoarelor din această regiune, în folosul păcii și destinderii în lume, întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă caldă, prietenească. O PREOCUPARE SPORITĂ PENTRU ASIGURA­REA UNEI SERVIRI PROMPTE, DE BUNĂ CALITATE, IN SEZONUL TURISTIC In ziua de 15 aprilie a.c. a a­­vut loc ședința comună de lucru a­­ biroului Comitetului municipal Alba lulia al P.C.R. și a Comitetului executiv al Consiliului popular municipal la care au participat membrii Consiliului municipal al Frontului Unității Socialiste, ai Consiliului municipal pentru co­ordonarea activității de aprovizio­nare și prestare de servicii către populație, cadre de conducere din comerțul­­ de stat, cooperatist, din întreprinderi care au unități de desfacere, instituții de cultură din Alba lulia. La lucrările ședinței a partici­pat tovarășul George Homoșteanu prim-secretar al Comitetului jude­țean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul ședinței a fost anali­zată „Preocuparea organelor și or­ganizațiilor de partid, a comitete­lor oamenilor muncii și consiliilor de conducere din unitățile comer­ciale și de prestări servicii din municipiul Alba lulia, pentru mo­dernizarea și extinderea spațiilor, asigurarea aprovizionării și deser­virii cu un volum de mărfuri co­respunzător cerințelor populației și ale sezonului turistic". Refera­tul prezentat și luările de cuvînt au evidențiat rezultatele obținute pînă acum, în municipiul Alba Iu­­lia, ca urmare a grijii partidului și statului nostru, în privința cre­ării unei baze materiale corespun­zătoare asigurării unei serviri ci­vilizate, prompte, pe măsura pro­gresului cunoscut de țara noastră în anii socialismului. In prezent, suprafața comercială este cu cir­ca 4 000 mp, mai mare decit cea existentă la înființarea județului, unitățile au fost dotate cu­ mobilier nou, modern. Totodată, se face o aprovizionare a populației, prin ce­le 133 de unități de desfacere, cu un volum sporit de mărfuri, îm­bunătățit ca structură și­­ calitate, punîndu-se un accent deosebit, în unitățile de alimentație publică, pe creșterea producției proprii, în a­­cest sens înregistrîndu-se, din pri­mele luni ale acestui an, reale îmbunătățiri față de 1973. Gama serviciilor către populație din u­­nitățile cooperației meșteșugărești s-a diversificat, luîndu-se măsuri pentru o mai promptă servire a localnicilor și turiștilor, pentru îm­bunătățirea calității serviciilor. Din analiza făcută în cadrul șe­dinței, au reieșit și unele deficien­țe, pentru a căror înlăturare s-au făcut numeroase propuneri me­nite să determine o servire opti­mă atît a localnicilor cit și a celor care vizitează meleagurile Albei Iu­lii, în sezonul turistic. Astfel, s-a subliniat că nu au fost folo­site toate posibilitățile existente pentru respectarea normelor de i­­gienă în toate unitățile comerciale și meșteșugărești, constatîndu-se, cu ocazia controalelor, că unii conducători de unități nu se preo­cupă în suficientă măsură de men­ținerea curățeniei, a unui aspect estetic, atît in interiorul localuri­lor cit și în exterior. De aseme­­nea, nu întotdeauna s-a făcut o aprovizionare ritmică, ținîndu-se seama de cerințele cetățenilor, nu au fost luate măsurile cuvenite pentru asigurarea unei serviri prompte în orele de vîrf, pentru sporirea gamei sortimentale cu specific local. In prea mică mă­sură se face o popularizare cores­punzătoare a principalelor unități de deservire turistică, comerciale de alimentație publică, prestatoare de servicii, o prezentare adecvată a mărfurilor existente in fiecare unitate, a monumentelor istorice și ale naturii de pe teritoriul mu­nicipiului. Propunerile făcute în luările de cuvînt s-au axat pe necesita­tea creșterii controlului în fiecare unitate comercială, a cooperației meșteșugărești și de consum ș.a., pentru asigurarea aplicării întoc­mai a celor stabilite, luîndu-se a­­colo unde va fi nevoie, măsuri de sancționare a celor care nu mani­festă suficientă preocupare. Evi­­dențiindu-se faptul că vor fi des­chise noi unități, se vor dezvolta noi forme de comerț, adecvate se­zonului turistic (punîndu-se un ac­cent mare pe comerțul stradal), s-a arătat necesitatea ca toți fac­torii cu răspunderi în domeniul turistic să mobilizee toate forțele pentru realizarea, în cel mai scurt timp, a sarcinilor stabilite, pentru ca servirea cetățenilor, a turiști­lor să corespundă bazei materiale create în ultimii ani. In cadrul ședinței a luat cuvîn­­tul tovarășul George Homoștean, care, apreciind activitatea depusă de biroul Comitetului municipal Alba Iulia al P.C.R. și Comitetul executiv al Consiliului popular mu­nicipal, pe linia dezvoltării rețe­lei comerciale, a unităților presta­toare de servicii către populație, a subliniat principalele sarcini ce stau în fața comerțului de stat și cooperatist, a cooperației meșteșu­gărești din municipiu în perioada următoare. •­ Cu prilejul acestei ședințe a fost stabilit un plan de măsuri. O acțiune de maximă urgența­t PROTEJAREA CULTURILOR ÎMPOTRIVA EFECTELOR FRIGULUI După un lung interval de timp caracterizat prin stabilitatea fac­torilor meteorologici, schimbările survenite în ultimele zile și în spe­cial scăderea bruscă a temperaturii creează condiții deosebite de care specialiștii, toate cadrele de con­ducere din unitățile agricole tre­buie să țină seama în acțiunile ce le vor întreprinde. Conform datelor furnizate de Stația hidro-meteorologică Alba Iulia, în intervalul 8-15 aprilie a.c. în majoritatea zonelor județului au căzut precipitații care au pro­dus modificări favorabile in umi­ditatea solului. Nivelul acestor precipitații a variat între 20,2 l/mp. la Ocna Mureș și 40,3 l/mp. la Cîl­­nic. In alte localități ale județului ca Blaj, Berghin, Cugir, Sebeș ș.a. s-au înregistrat peste 30 l/mp. A­­ceste precipitații deși nu acoperă încă deficitul de umiditate din sol, favorizează totuși germinația cul­turilor de primăvară și intensifi­carea vegetației culturilor de toam­nă. Conform observațiilor făcute ieri dimineață, umezeala a pătruns în sol la o adîncime de 15-18 cm. în zona Blajului și la 12-20 cm. în zona Alba lulia și Sebeș. Dar în măsura în care precipi­tațiile au un efect binevenit, va­lul de aer rece ce le-a însoțit creea­ză posibilitatea apariției­ înghețu­rilor. Temperaturile minime înre­gistrate în județul nostru variază între 0,4—0,6 ° C (zona Cimpeni). Și în zonele agricole temperatu­rile au scăzut pînă la 2—2,2 ° C. Se prevede că în zilele urmă­toare precipitațiile vor scădea treptat atît ca areal cit și ca intensitate. De a­­semenea, și temperaturile vor scădea în primele zile după care timpul se va încălzi. Avînd însă în vedere că presiunea atmosferi­că este în creștere, ceea ce ar putea produce însem­nări bruște, mai ales noaptea, pericolul de în­gheț este iminent. De asemenea, este de presupus o deplasare de aer rece din Munții Apuseni (unde au căzut ninsori)­spre zonele de șes, în aceste condiții în toate unitățile agricole vor trebui luate măsuri urgente pentru a se preîntîmpina efectele înghețului. Conform sarcinilor trasate spe­cialiștilor, conducerilor de unități de către D.G.A.S.A.A. se va acor­da prioritate culturilor horticole. Se vor lua toate măsurile pentru împiedicarea pătrunderii apelor în răsadnițe. Geamurile acestora vor trebui acoperite cu folii de polie­tilenă. De asemenea se va pregăti și bălegarul pentru acoperirea lor în caz că temperaturile vor scă­dea la minus 3—4 ° C. De aseme­nea se vor închide perfect solari­­ile iar aerarea se va face moderat. Aceleași măsuri vor trebui luate și pentru protejarea răsadurilor de tutun. In ce privește culturile le­gumicole din cîmp, se realizarea unor perdele de impune fum prin ardere de resturi vegetale, paie, gunoi de grajd etc. Aseme­nea materiale, vor trebui asigurate și în livezile expuse curenților reci de pe văi. O măsură eficien­tă pentru protejarea sensibile o constituie și culturilor irigarea prin aspersiune. In zootehnie vor fi luate toate măsurile necesare pentru proteja­rea mieilor și a oilor mame. 1

Next