Unirea, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1896-1924)
1974-04-20 / nr. 1912
Primiri la Președintele Republicii, TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU DIIKIAÎIA PARIAMARĂ ARGtflARĂ Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri dimineața, pe membrii delegației parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Oselia Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare ce se desfășoară la București. La primire au luat parte tovarășii Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Naționale, și Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la București. Oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros mesaj de solidaritate și prietenie din partea președintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu urări de noi și însemnate succese. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru mesaj și a rugat pe oaspete ca, la înapoierea în patrie, să transmită președintelui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate și succes în activitatea sa. Evocînd recenta vizită pe care președintele Nicolae Ceaușescu a făcut-o în țara sa, conducătorul delegației parlamentare argentiniene a subliniat că acest eveniment, cât și convorbirile dintre președinții României și Argentinei, au exercitat o puternică influență asupra dezvoltării relațiilor de prietenie dintre popoarele argentinian și român, a colaborării multilaterale dintre cele două state. Președintele Nicolae Ceaușescu a arătat că păstrează o vie amintire întîlnirilor avute cu președintele Peron, cu personalități ale vieții politice, precum și cu muncitorii, țăranii și intelectualii argentinieni, în timpul convorbirii a fost exprimată dorința comună de a se acționa ferm pentru înfăptuirea înțelegerilor convenite, a Tratatului și acordurilor încheiate recent, subliniindu-se că aceste documente așează pe o bază trainică tradiționalele relații dintre cele două țări și, totodată, constituie o contribuție de seamă la dezvoltarea cooperării internaționale, a înțelegerii și păcii in lume. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. BK ICAI III 1IM RKJIU III IHIIS, prezente la acțiunile de muncă patriotică In anul acesta brigăzile tineretului din Teiuș au fost prezente la cîteva acțiuni de muncă patriotică, pentru realizarea unor obiective economice. Comitetul comunal U.T.C. a sprijinit organizația U.T.C. de la Liceul teoretic din Teiuș în organizarea, în luna martie, a unui șantier local al tineretului pentru executarea de lucrări cutarea de lucrări calificate la instalația de apă aefermei de vaci cu lapte a I.A.S. a Alba Iulia. Lucrarea fiind luată în acord global, privită cu răspundere și de conducerea liceului, fost realizată în numai cîteva ziare și de bună calitate, cum ne informează maistrul Vasile Popa, șeful punctului de lucru al T.C.t. Au fost săpați 50 m.c. pămînt în sol tare la cele 2 camere pentru puțurile de foraj, și 2 canale de legătură cu rețeaua principală. Pentru îngrijirea și amenajarea a 2 ha spații verzi în localitate, organizației U.T.C. de la liceu i s-au alăturat și uteciștii și pionierii de la Școala generală, tinerii de la Cooperativa „Meșteșugarul". Cu contribuția lor s-a amenajat și parcul tineretului de la gară, au fost executate lucrările de irigare necesare pe arena de fotbal, au fost plantați peste 200 plopi în aliniamente și curățate 120 ha pășuni și finețe. La aceste acțiuni s-au evidențiat în mod deosebit tinerii Sabău Mariana, Pătrînjan Dorin, Ioo loan, Ciortea Florin, Man Gabriela, Mariana Cîrnat, Eleonora Breaz și mulți alții. Deși au un specific al muncii deosebit, spunea tovarășul Simion Brădean, directorul S.M.A. Teiuș, tinerii mecanizatori au reușit ca pe lângă contribuția adusă la realizarea planului pe primul trimestru în proporție de 160 la sută, fără a depăși cheltuielile prevăzute în plan, să efectueze și un mare volum de muncă patriotică la construirea atelierului mecanic și a garajului, acestea din urmă numai prin forțe proprii, economisîndu-se astfel peste 50 000 lei. Se estimează că valoarea acțiunilor executate pînă în prezent ,se ridică la aproape 200 000 lei la care, în perioada următoare, se vor adăuga valori noi, ce vor fi realizate prin munca entuziastă a tinerilor din Teiuș. Ei sînt hotărîți ca pînă la sfîrșitul trimestrului II a.c. să realizeze planul anual la toate obiectivele propuse. ți Sunt numai cîteva exemple de acțiuni, suficiente însă pentru a convinge asupra posibilităților ce stau la îndemîna organizațiilor de tineret pentru a da muncii patriotice un conținut adecvat, atît din punct de vedere al eficienței economice, cit și al educării prin muncă și pentru muncă a tinerei generații . Traian PANTILOIU, șeful sectorului muncă patriotică al Comitetului județean U.T.C Alba ' I j De 12 ani fruntași în întrecere l § * l Fabrica de plăci fibrolemnoase din cadrul Combinatului de pre la lucrarea lemnului din Blaj a primit „botezul focului" în toamna jului 1961, numărîndu-se printre primele unități de acest fel din țară. Ig jj Tot de atunci colectivul de aici a cîștigat cu regularitate, pe merit, g mult rîvnitul titlu de „Fruntaș în întrecerea socialistă". — Muncitorii noștri, ne-a relatat ing. Gavrilă Cosma, șeful fabriciicii, proveniți în mare parte din mediul rural, au fost confruntați cu s cerințele și rigorile unei discipline de fabrică, cu exigențele impuse și de tehnologia de fabricare a plăcilor fibrolemnoase. De aceea, prodcesul de integrare a noilor contigente de muncitori a fost mai anegrioios. Desigur că în aceste împrejurări răspunderile au apăsat mai mult pe umerii muncitorilor mai vechi, care au trebuit să facă în acealași timp și pe educatorii și pe profesorii, ocupîndu-se îndeaproape de formarea profesională a tovarășilor lor de muncă. Treptat s-a reînchegat un colectiv harnic și disciplinat. . ..5 §§ In acest anevoios proces, organizația de partid, comuniștii jiH au avut un rol hotărîtor. Fiind în primele rînduri ale îndeplinirii jj ji sarcinilor de plan, membrii de partid, puși să lucreze în punctele -cheie ale procesului de producție, au mobilizat prin fapta și exemplul lor pe toți salariații fabricii. jj H — In acest an cînd vom sărbători două mari evenimente ale potporului și partidului nostru — a XXX-a aniversare a eliberării patjstriei și cel de al XI-lea Congres al P.C.R. — tuturor unităților economice le revin sarcini importante, mobilizatoare. După câte cunoaștem ji Î și colectivul fabricii de P.F.L. va trebui să realizeze o producție mult sporită, de calitate mai bună. Ce perspective există în îndeplinirea j acestor sarcini? jj jj — Colectivul fabricii noastre este hotărît să-și îndeplinească e- jj (exemplar sarcinile ce îi revin, să se numere și în acest an,în rîndul s secțiilor fruntașe. La finele primului trimestru ne-am depășit planul j (la toți indicatorii, peste prevederi s-au produs 197 000 m.p. de P.F.L. (Aplicarea începînd cu 1 februarie a.c. a acordului global, la circa 11 70 la sută din numărul total de salariați, îi cointeresează pe muncitori în obținerea unor substanțiale depășiri de plan. Pentru scurtagarea duratei reparațiilor planificate am asigurat piese de schimb la 3 nivelul necesarului. Dacă înainte piesele de schimb se importau, înn prezent 80 la sută din valoarea lor se execută în combinat, iar cele m jr llalte au fost asimilate în țară. Au fost aduse îmbunătățiri constructi Stive și funcționale la tocătoare, defibratoare și la prese. Pentru operațiile de descărcare a masei lemnoase și alimentarea fabricii cu magaterie primă au fost constituite echipe speciale, omogenizate și întărite cu muncitori calificați, p Cu sublinierea că întregul colectiv a contribuit la rezultatele obținute, merită evidențiat totuși schimbul „A", condus de maiștrii 1 Vasile Munteanu și Cornel Crișan. Din acest schimb rezultate foarte bune au obținut muncitori cum ar fi Viorel Stînca, Gheorghe și Alelexandru Torko, din formația de la presă, condusă de Traian Coltorgi . Pe lista fruntașilor am întîlnit și alte nume: Nicolae Cucinschi și Ilieji I Costea — maiștri, Ioan Isăilă, Ianoș Portic, Conrad Manchen, Sargmoilă Szengyorgy — muncitori, și alții. L. DEMETER ®iiíi!ii!iiiitimit!iiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiniiiiniiiiiiiiiiiii!!iifniiii!iii!ii!titi!ii!!iiiH!iinii!iii!iintiiifniitniii!initni!iwnii>nm(mi|tni|mtm|Hiiiifiin||m||im||ii,!,iiii»iHmimmi|iw|iii!i>TOiad ÎN AVANS FATA DE GRAFIC Realizînd în primul trimestru al anului peste 24 la sută din planul anual de investiții, colectivul șantierului Cugir al I.C.I.M. Brașov și-a intensificat eforturile pentru a dovedi prin fapte că avansul cîștigat de trei luni la construcția noilor hale tehnologice de la I.M. Cugir, va fi un nu ß mai păstrat, dar și mărit. Conștienți că înfăptuirea angajamentului luat necesită intensificarea ritmului de execuție la toate fazele și punctele de lucru, constructorii au cumpănit mai mari apoi au trecut la muncă. O primă măsură luată de organizația de partid și conducerea șantierului a fost organizarea activității de construcții și montaj în două schimburi cu orar prelungit, asigurîndu-se astfel un randament maxim pe tot șantierul. Succesiunea lucrărilor a fost de așa manieră programată incit să asigure front de lucru permanent constructorilor, montorilor, instalatorilor și celorlalți subantreprenori ce concură la finalizarea acestui important obiectiv industrial. Eficiența măsurilor luate este evidentă. Avansul cîștigat le va permite constructorilor ca în cinstea zilei de 1 Mai să predea beneficiarului,, mai repede cu trei luni, primul tronson a noii hale tehnologice pentru mașini-unelte. BEALIFICIARII ASHAPIA. Cum vă onorați contractele? Deși se numără printre cele mai noi unități economice din județ, întreprinderea de prelucrare lemnului Cîmpeni și-a cîștigat un a binemeritat prestigiu prin livrarea unor produse de caritate la numeroși beneficiari din țară și de peste hotare. Intr-o recentă discuție, tovarășul ing. Vasile Petrișel, directorul întreprinderii, ne confirmă că în trimestrul I a.c. au fost onorate toate contractele pentru cherestea de rășinoase și cherestea de fag. De o deosebită apreciere se bucură și unele produse secundare, fabricate în întreprindere, ca de pildă foarfecă de îndreptat furnire, realizată în atelierul mecanic, care, datorită calităților sale, a fost solicitată de 7 noi beneficiari. Datorită muncii avîntate a întregului colectiv, condus de către organizația de partid (care a dus la depășirea prevederilor trimestriale cu 532 m.c. cherestea de fag și rășinoase, cu 234 m.c. celuloză, mobilă în valoare de 281 000 lei și altele, unor beneficiari li s-au putut livra în devans produsele solicitate. Bunăoară, pentru beneficiarii externi s-au livrat, peste cantitățile prevăzute în contracte pe această perioadă, 988 m.c. cherestea de rășinoase și fag. Investigînd mai în detaliu problema onorării la termen a contractelor, am constatat însă că, s-a livrat cheresteaua în devans, dar fără a se onora toate obligațiile. In această situație, deși pe ansamblu se evidențiază depășiri la export, unele contracte sunt restante. Din planul fizic, însă, au rămas, ce-i drept, puține sortimente, ne- Ancheta noastră realizate. între acestea se numără, așa cum afirma tovarășul Alexandru Costea, șeful fabricii de mobilă, și cele 6 garnituri de mobilă stil, de tipul „Neptun“. „Nu s-au putut , realiza — ne-a informat șeful fabricii — din cauza lipsei unei mașini de copiat, dată împrumut altei unități care, abia acum ne-a înapoiat-o. . .". Dar, așa cum spuneami șeful echipei de sculptori, Alexandru Macovei, și pînă acum a lipsit mașina respectivă, dar planul tot s-a realizat. Principala cauză a nerealizării celor garnituri, constă în lipsa forței de o muncă calificată. In locul celor plecați, au fost promovați alți tineri care, deocamdată, învață tainele meseriei. Cam tardivă măsură, mai ales că se putea prevedea din timp necesitatea formării unor cadre de muncitori, cu pasiune și înclinații pentru această îndeletnicire migăloasă, dar plină de satisfacții ! Și aprovizionarea, nu întotdeauna ritmică, cu felurite materiale cum sunt șuruburile pentru lemn, pînza necesară la confecționarea saltelelor, nitrolacul, a frînat într-o oarecare măsură executarea la timp a mobilei și a altor produse. Subliniind toate acestea, nu putem însă fi de acord cu părerea directorului unității și a tovarășului Virgil Napău, secretarul organizației de partid din întreprindere, cum că s-a făcut totul pentru obținerea materialelor de la furnizori. Atitudinea aceasta de automulțumire nu duce la nimic bun, dimpotrivă, contribuie la stagnarea procesului de producție (caz constatat și în ziua de 12 aprilie a.c., cînd circa 30 muncitori stăteau din lipsă de materiale) și, drept consecință, la per- Eugen BERGHIAN (Continuare in pag. all-a) HAAS «ER HfISCHAEWSKY, PIȘEDIAIEIE KRHPUII IATIRPARIA- IATAR DIA REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, președintele grupului interparlamentar din R.F. Germania, membru al Direcțiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegației lamentare din R.F. Germania para transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală și succese în activitatea sa. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt, un salut cordial și cele mai bune urări de sănătate și noi succese. In timpul întrevederii, desfășurat într-o ambianță care s-a cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părți, satisfacția pentru evoluția pozitivă a relațiilor dintre Republica Socialistă România și Republica Federală Germania, precum și dorința ca aceste relații să cunoască și pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două țări și popoare. A fost relevată importanța pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice și tehnico-științifice dintre România și R.F. Germania, așezarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătățirea climatului politic in Europa și crearea unor condiții favorabile realizării securității pe continentul nostru. PARLAMENTARII AMERICANI EDWARD DERWIASKI SI HUGH SCOTT Vineri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, primit pe parlamentarii americani a Edward J. Derwinski, membru al Camerei Reprezentanților, vicepreședinte al Consiliului interparlamentar, și Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeții au fost însoțiți de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la București. Parlamentarii americani au transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros salut din partea președintelui Statelor Finite ale Americii, Richard Nixon: urări de sănătate și fericire. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită președintelui Richard Nixon un cordial salut și cele mai bune urări. Președintele Nicolae Ceaușescu și parlamentarii americani au abordat probleme privind relațiile (Continuare in pag. a IV-a) In unitațile agricole IN lM A LUI PE TIMP IWO KAMI—folosite cu eficiență la continuarea lucrărilor de sezon CULTIVAREA LEGUMELOR PE SUPRAFEȚELE ȘI SORTIMENTELE PREVĂZUTE - ACȚIUNE PRIORITARĂ PE AGENDA DE LUCRU A COOPERATORILOR , Cultivarea legumelor pe suprafețele și în sortimentele planificate » este o acțiune de o deosebită importanță economică, succesul acesteia depinzînd nemijlocit de modul în care este organizată acttivitatea din sectoarele legumicole ■ în perioada plantării răsadurilor și a executării însămînțărilor din cîmp. Ploile căzute au făcut ca aceste lucrări să stagneze dar aceasta nu diminuează răspunderea pe care o au specialiștii, consiliile de conducere în alegerea momentului optim ,la care această acțiune să reînceapă. Precipitațiile căzute au produs modificări favorabile în te umiditatea solului, iar de acest fi fapt trebuie să se profite. Preocupări pentru realizarea sa ló timp a plantării răsadurilor de brgume în cîmp au existat în nume, șiroase unități. In C.A.P. Șona, Crăciunel, Unirea, Mirăslău, Cunța, V Sînmiclăuș, Sîncel și altele, plantratul în cîmp al verzei timpurii s-a fi făcut din timp. In unele din aceste unități, conducerile fermelor au plantat suprafețe în plus depisfi tind și atrăgînd in circuitul prosductiv noi terenuri, ceea ce este la un fapt pozitiv. Bine au fost orgajarizate și lucrările de însămînțare și în cîmp a unor culturi legumicole ca: fasolea verde, gultoarele,rapr V covii, păstîrnacul, pătrunjelul, fi sfecla roșie și ceapa uscată. Majoritatea lucrătorilor din legumicultură au înțeles marile răspunderi care le revin în aceste zile hotărîtoare pentru producția de legume C a anului 1974. Înțelegerea clară a acestor înalte răspunderi a stimululat inițiativele și energiile, a antrenat pe toți cooperatorii la urgentarea acestor lucrări creînd condiții pentru obținerea unor producții legumicole sporite care să asigure satisfacerea nevoilor de consum ale populației din județul nostru, onorarea la termene a obliigațiilor față de stat. Există, deci, numeroase dovezi care atestă răspunderea cu care conducerile cooperativelor agricole se preocupă de îndeplinirea sarcinilor care le revin în acest domeniu. în contrast cu aceste preocupări sînt situațiile întîlnite în unele unități ale căror conduceri își permit, cu de la sine putere, să se abată de la regula generală. Cedînd prea ușor în fața unor greutăți de moment, unele C.A.P. nu au reușit să-și respecte prevederile planului de producție prevăzut pentru acest an. După cum reiese din datele centralizate la întreprinderea de legu ÎN ACESTE ZILE me și fructe Alba, în C.A.P. Sebeș, Răhău, Cut, varza timpurie nu a fost plantată (pînă la 15 aprilie) pe suprafețele destinate acestei culturi. Restanțieri la lucrările de sezon sînt și cooperatorii din Șibot și Căpud care, pînă la aceeași dată, nu aveau însămînțată întreaga suprafață prevăzută pentru sfecla roșie. O situație asemănătoare există și în C.A.P. Mihalț și Cunța care au însămînțat cu ceapă uscată suprafețe mai mici cu 3 și, respectiv, 1,5 ha decit este prevăzut în planurile de producție. Chiar izolate fiind, aceste situații vor trebui să facă obiectul unor analize serioase și a căror eficiență să se manifeste neîntîrziat în acțiuni concrete care să îndrepte lucrurile pe făgașul cel bun. Planul de producție nu este o chestiune facultativă ci el însumează și răspunderile care revin lucrătorilor din unitățile agricole în realizarea integrală a prevederilor pe care și le-au stabilit. Nerespectarea suprafețelor sau a sortimentelor planificate provoca serioase perturbații poate în realizarea sarcinilor de plan care revin județului nostru. Pentru a preveni astfel de situații, acum este momentul cel mai potrivit să se acționeze cu exigență și deplină răspundere la impulsionarea executării lucrărilor de însămînțare a culturilor legumicole pe suprafețele destinate, recuperîndu-se astfel restanțele care s-au înregistrat. lucrări de întreținere a răsadurilor Cei 850 m.p. de răsadnițe ai C.A.P. Totol, concentrează, in această perioadă, o bună parte din forța de muncă a cooperativei. Atenția sporită care se acordă întreținerii răsadurilor de ardei, tomate, vinete, varză de vară este justificată, deoarece de acestea depind nemijlocit producțiile legumicole mari pe care cooperatorii și-au propus să le obțină în acest an. Privitul răsadurilor s-a încheiat, ieri, pe întreaga suprafață de răsadnițe, iar acest succes nu este altceva decât efectul firesc al hărniciei și priceperii cu care au muncit zi de zi cooperatoarele Anisia Nichimiș, Ana Jurcă, Ana Gogor, Eva Trifan, Silvia Benga, Livia Nichimiș, Paulina Jurcă, Ana Bogdan, Eva Popescu, Marta Moldovan. PENTRU ASIGURAREA UNOR CANTITĂȚI SUPLIMENTARE DE FURAJE In ansamblul preocupărilor actuale ale lucrătorilor din agricultură, asigurarea hranei animalelor din sectoarele zootehnice ale unităților agricole constituie o sarcină de mare răspundere, îmbunătățirea indicatorilor producției zootehnice depinde nemijlocit și de buna gospodărire a furajelor existente și, în acest sens, Direcția generală pentru agricultură, industrie alimentară și ape a stabilit recent unele măsuri care să ducă la asigurarea corespunzătoare a hranei animalelor în perioada următoare. Acționînd în spiritul sarcinilor trasate de conducerea partidului și statului, al hotărîrii Consiliului popular al județului Alba, referitoare la asigurarea bazei furajere în anul 1974, recent, a avut loc ședința comisiei județene de repartizare a pășunilor și pădurilor puse la dispoziția unităților de stat, cooperativelor agricole de producție și crescătorilor individuali de animale. La ședință au participat, pe lângă membrii comisiei, președinți ai comitetelor executive ale unor consilii populare comunale, președinți ai C.A.P., directori din I.A.S., reprezentanți ai Inspectoratului silvic județean, alți invitați. Cu acest prilej, s-a hotărît punerea la dispoziția unităților C.A.P. a peste 47 000 ha de goluri de munte și păduri pășunabile, precum și 511 ha pentru I.A.S. și consiliile populare. S-a stabilit, de asemenea, că unitățile care au contractat astfel de surse de pășuni vor trebui să încheie în cel mai scurt timp contractele pentru suprafețele atribuite, urmînd ca în continuare disponibilul de pășuni să fie repartizat, pe bază de contracte, crescătorilor individuali de animale care livrează produse animaliere la fondul de stat. Aceste măsuri vor trebui susținute de o intensă activitate a lucrătorilor din sectoarele zootehnice ale unităților agricole în scopul asigurării unui pășunat rațional, pregătirii taberelor de vară și fertilizării naturale a pășunilor-Ing. Emil ROTARU, de la D.G.A.I.A.A.