Unirea, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1896-1924)

1974-04-20 / nr. 1912

Primiri la Președintele Republicii, TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU DIIKIAÎIA PARIAM­ARĂ ARGt­fl­ARĂ Președintele Republicii Socialis­te România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri dimi­neața, pe membrii delegației par­lamentare din Argen­tina, condusă de deputatul Oselia Munoz Enri­que, care participă la lucrările se­siunii de primăvară a Uniunii In­terparlamentare ce se desfășoară la București. La primire au luat parte tova­rășii Miron Constantinescu, pre­ședintele Marii Adunări Naționale, și Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Juan Carlos Mar­­celino Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la București. Oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros mesaj de solidaritate și prietenie din partea președintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu urări de noi și însemnate succese. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru mesaj și a rugat pe oaspete ca, la înapoierea în pa­trie, să transmită președintelui Juan Domingo Peron cele mai bu­ne urări de sănătate și succes în activitatea sa. Evocînd recenta vizită pe care președintele Nicolae Ceaușescu a făcut-o în țara sa, conducătorul delegației parlamentare argenti­­niene a subliniat că acest eveni­ment, cât și convorbirile dintre președinții României și Argentinei, au exercitat o puternică influen­ță asupra dezvoltării relațiilor de prietenie dintre popoarele argen­tinian și român, a colaborării mul­tilaterale dintre cele două state. Președintele Nicolae Ceaușescu a arătat că păstrează o vie amin­tire întîlnirilor avute cu președin­tele Peron, cu personalități ale vieții politice, precum și cu mun­citorii, țăranii și intelectualii ar­gentinieni, în timpul convorbirii a fost ex­primată dorința comună de a se acționa ferm pentru înfăptuirea înțelegerilor convenite, a Tratatu­lui și acordurilor încheiate recent, subliniindu-se că aceste documen­te așează pe o bază trainică tra­diționalele relații dintre cele două țări și, totodată, constituie o con­tribuție de seamă la dezvoltarea cooperării internaționale, a înțe­­legerii și păcii in lume. întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă caldă, prietenească. BK ICAI III 1IM RKJIU III IHIIS­­,­ prezente la acțiunile de muncă patriotică In anul acesta brigăzile tinere­tului din Teiuș au fost prezente la cîteva acțiuni de muncă patrioti­că, pentru realizarea unor obiec­tive economice. Comitetul comu­nal U.T.C. a sprijinit organizația U.T.C. de la Liceul teoretic din Teiuș în organizarea, în luna mar­tie, a unui șantier local al tineretului pentru exe­cutarea de lucrări cutarea de lucrări calificate la instalația de apă ae­fermei de vaci cu lapte a I.A.S. a Alba Iulia. Lucrarea fiind luată în acord global, privită cu răspunde­re și de conducerea liceului, fost realizată în numai cîteva zi­a­re și de bună calitate, cum ne informează maistrul Vasile Popa, șeful punctului de lucru al T.C.t. Au fost săpați 50 m.c. pămînt în sol tare la cele 2 camere pentru puțurile de foraj, și 2 canale de legătură cu rețeaua principală. Pentru îngrijirea și amenajarea a 2 ha spații verzi în localitate, organizației U.T.C. de la liceu i s-au alăturat și uteciștii și pionie­rii de la Școala generală, tinerii de la Cooperativa „Meșteșugarul". Cu contribuția lor s-a amenajat și parcul tineretului de la gară, au fost executate lucrările de iriga­re necesare pe arena de fotbal, au fost plantați peste 200 plopi în a­­liniamente și curățate 120 ha pă­șuni și finețe. La aceste acțiuni s-au evidențiat în mod deosebit tinerii Sabău Mariana, Pătrînjan Dorin, Ioo loan, Ciortea Florin, Man Gabriela, Mariana Cîrnat, E­­leonora Breaz și mulți alții.­­ Deși au un specific al mun­cii deosebit, spunea tovarășul Si­­mion Brădean, directorul S.M.A. Teiuș, tinerii mecanizatori au reu­șit ca pe lângă contribuția adusă la realizarea planului pe primul trimestru în proporție de 160 la sută, fără a depăși cheltuielile prevăzute în plan, să efectueze și un mare volum de muncă pa­triotică la construirea atelierului mecanic și a garajului, acestea din urmă numai prin forțe pro­prii, economisîndu-se astfel pes­te 50 000 lei. Se estimează că valoarea ac­țiunilor executate pînă în prezent ,se ridică la aproape 200 000 lei la care, în perioada următoare, se vor adăuga valori noi, ce vor fi realizate prin munca entuziastă a tinerilor din Teiuș. Ei sînt ho­­tărîți ca pînă la sfîrșitul trimestru­lui II a.c. să realizeze planul a­­nual la toate obiectivele propuse. ți Sunt numai cîteva exemple de acțiuni, suficiente însă pentru a convinge asupra posibilităților ce stau la îndemîna organizațiilor de tineret pentru a da muncii patrio­tice un conținut adecvat, atît din punct de vedere al eficienței eco­nomice, cit și al educării prin mun­că și pentru muncă a tinerei ge­nerații . Traian PANTILOIU, șeful sectorului muncă patriotică al Comitetului județean U.T.C Alba ' I j De 12 ani frun­­­­tași în întrecere l § * l Fabrica de plăci fibrolemnoase din cadrul Combinatului de pre­ l­a lucrarea lemnului din Blaj a primit „botezul focului" în toamna j­ului 1961, numărîndu-se printre primele unități de acest fel din țară. Ig jj Tot de atunci colectivul de aici a cîștigat cu regularitate, pe merit,­­ g mult rîvnitul titlu de „Fruntaș în întrecerea socialistă". — Muncitorii noștri, ne-a relatat ing. Gavrilă Cosma, șeful fabri­­ci­­i­cii, proveniți în mare parte din mediul rural, au fost confruntați cu s­­ cerințele și rigorile unei discipline de fabrică, cu exigențele impuse și­­ de tehnologia de fabricare a plăcilor fibrolemnoase. De aceea, pro­d­­­­­cesul de integrare a noilor contigente de muncitori a fost mai ane­­g­r­ioios. Desigur că în aceste împrejurări răspunderile au apăsat mai­­­­ mult pe umerii muncitorilor mai vechi, care au trebuit să facă în ace­a­­­lași timp și pe educatorii și pe profesorii, ocupîndu-se îndeaproape­­­­ de formarea profesională a tovarășilor lor de muncă. Treptat s-a r­eînchegat un colectiv harnic și disciplinat. . ..5 §§ In acest anevoios proces, organizația de partid, comuniștii ji­H au avut un rol hotărîtor. Fiind în primele rînduri ale îndeplinirii jj ji sarcinilor de plan, membrii de partid, puși să lucreze în punctele -­­cheie ale procesului de producție, au mobilizat prin fapta și exem­­­­­plul lor pe toți salariații fabricii. jj H — In acest an cînd vom sărbători două mari evenimente ale po­­­t­­porului și partidului nostru — a XXX-a aniversare a eliberării pa­­tj­striei și cel de al XI-lea Congres al P.C.R. — tuturor unităților econo­­­­­mice le revin sarcini importante, mobilizatoare. După câte cunoaștem ji Î și colectivul fabricii de P.F.L. va trebui să realizeze o producție mult­­­­ sporită, de calitate mai bună. Ce perspective există în îndeplinirea j­­ acestor sarcini? jj jj — Colectivul fabricii noastre este hotărît să-și îndeplinească e- jj (exemplar sarcinile ce îi revin, să se numere și în acest an,în rîndul­ s­­ secțiilor fruntașe. La finele primului trimestru ne-am depășit planul j (la toți indicatorii, peste prevederi s-au produs 197 000 m.p. de P.F.L.­­ (Aplicarea începînd cu 1 februarie a.c. a acordului global, la circa 11­­ 70 la sută din numărul total de salariați, îi cointeresează pe munci­­­­tori în obținerea unor substanțiale depășiri de plan. Pentru scurta­g­area duratei reparațiilor planificate am asigurat piese de schimb la­ 3 nivelul necesarului. Dacă înainte piesele de schimb se importau, în­­­n prezent 80 la sută din valoarea lor se execută în combinat, iar cele m jr llalte au fost asimilate în țară. Au fost aduse îmbunătățiri construc­­ti Stive și funcționale la tocătoare, defibratoare și la prese. Pentru ope­­­­rațiile de descărcare a masei lemnoase și alimentarea fabricii cu ma­­g­aterie primă au fost constituite echipe speciale, omogenizate și întă­­­­rite cu muncitori calificați, p Cu sublinierea că întregul colectiv a contribuit la rezultatele ob­­­­ținute, merită evidențiat totuși schimbul „A", condus de maiștrii­­ 1 Vasile Munteanu și Cornel Crișan. Din acest schimb rezultate foarte­­­­ bune au obținut muncitori cum ar fi Viorel Stînca, Gheorghe și A­l­elexandru Torko, din formația de la presă, condusă de Traian Coltor­gi . Pe lista fruntașilor am întîlnit și alte nume: Nicolae Cucinschi și Ilieji I Costea — maiștri, Ioan Isăilă, Ianoș Portic, Conrad Manchen, Sa­r­g­moilă Szengyorgy — muncitori, și alții. L. DEMETER ®iiíi!ii!iiiitimit!iiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiniiiiniiiiiiiiiiiii!!iifniiii!iii!ii!titi!ii!!iiiH!iinii!iii!iintiiifniitniii!initni!iwnii>nm(mi|tni|mtm|Hiiiifiin||m||im||ii,!,iiii»iHmimmi|iw|iii!i>TOiad ÎN AVANS FATA DE GRAFIC Realizînd în primul trimestru al anului peste 24 la sută din pla­nul anual de investiții, colectivul șantierului Cugir al I.C.I.M. Bra­șov și-a intensificat eforturile pentru a dovedi prin fapte că a­­­­vansul cîștigat de trei luni la­­ construcția noilor hale tehnolo­­­­gice de la I.M. Cugir, va fi un nu­ ß mai păstrat, dar și mărit. Conștienți că înfăptuirea anga­jamentului luat necesită intensi­ficarea ritmului de execuție la toate fazele și punctele de lucru, constructorii au cumpănit mai m­­ari apoi au trecut la muncă. O primă măsură luată de organizația de partid și conducerea șantierului a fost organizarea activității de construcții și montaj în două schimburi cu orar prelungit, asi­­gurîndu-se astfel un randament maxim pe tot șantierul. Succesiu­nea lucrărilor a fost de așa ma­nieră programată incit să asi­gure front de lucru permanent constructorilor, montorilor, insta­latorilor și celorlalți subantrepre­­nori ce concură la finalizarea a­­cestui important obiectiv indus­trial. Eficiența măsurilor luate este evidentă. Avansul cîștigat le va permite constructorilor ca în cinstea zilei de 1 Mai să predea beneficiarului,, mai repede cu trei luni, primul tronson a noii hale tehnologice pentru mașini-u­­nelte. BEALIFICIARII ASHAPIA. Cum vă onorați contractele? Deși se numără printre cele mai noi unități economice din județ, întreprinderea de prelucrare lemnului Cîmpeni și-a cîștigat un a binemeritat prestigiu prin livrarea unor produse de caritate la nu­meroși beneficiari din țară și de peste hotare. Intr-o recentă discu­ție, tovarășul ing. Vasile Petrișel, directorul întreprinderii, ne confir­mă că în trimestrul I a.c. au fost onorate toate contractele pentru cherestea de rășinoase și cheres­tea de fag. De o deosebită aprecie­re se bucură și unele produse se­cundare, fabricate în întreprinde­re, ca de pildă foarfecă de îndrep­tat furnire, realizată în atelierul mecanic, care, datorită calităților sale, a fost solicitată de 7 noi be­neficiari. Datorită muncii avîntate a între­gului colectiv, condus de către organizația de partid (care a dus la depășirea prevederilor trimes­triale cu 532 m.c. cherestea de fag și rășinoase, cu 234 m.c. celuloză, mobilă în valoare de 281 000 lei și altele, unor beneficiari li s-au pu­tut livra în devans produsele so­licitate. Bunăoară, pentru benefi­ciarii externi s-au livrat, peste can­titățile prevăzute în contracte pe această perioadă, 988 m.c. che­restea de rășinoase și fag. Investigînd mai în detaliu pro­blema onorării la termen a con­tractelor, am constatat însă că, s-a livrat cheresteaua în devans, dar fără a se onora toate obligațiile. In această situație, deși pe ansam­blu se e­vidențiază depășiri la ex­port, unele contracte sunt restante. Din planul fizic, însă, au rămas, ce-i drept, puține sortimente, ne- Ancheta noastră realizate. între acestea se numără, așa cum afirma tovarășul Alexan­dru Costea, șeful fabricii de mobi­lă, și cele 6 garnituri de mobilă stil, de tipul „Neptun“. „Nu s-au putut , realiza — ne-a informat șe­ful fabricii — din cauza lipsei u­­nei mașini de copiat, dată împru­mut altei unități care, abia acum ne-a înapoiat-o. . .". Dar, așa cum spunea­mi șeful echipei de sculp­tori, Alexandru Macovei, și pînă acum a lipsit mașina respectivă, dar planul tot s-a realizat. Princi­pala cauză a nerealizării celor garnituri, constă în lipsa forței de o muncă calificată. In locul celor plecați, au fost promovați alți tineri care, deocamdată, învață tainele meseriei. Cam tardivă mă­sură, mai ales că se putea preve­dea din timp necesitatea formării unor cadre de muncitori, cu pasiu­ne și înclinații pentru această în­deletnicire migăloasă, dar plină de satisfacții ! Și aprovizionarea, nu întotdeau­­na ritmică­, cu felurite materiale cum sunt șuruburile pentru lemn, pînza necesară la confecționarea saltelelor, nitrolacul, a frînat în­tr-o oarecare măsură executarea la timp a mobilei și a altor pro­duse. Subliniind toate acestea, nu pu­tem însă fi de acord cu părerea directorului unității și a tovară­șului Virgil Napău, secretarul or­ganizației de partid din întreprin­dere, cum că s-a făcut totul pen­tru obținerea materialelor de la furnizori. Atitudinea aceasta de automulțumire nu duce la nimic bun, dimpotrivă, contribuie la stagnarea procesului de producție (caz constatat și în ziua de 12 aprilie a.c., cînd circa 30 mun­citori stăteau din lipsă de mate­riale) și, drept consecință, la per- Eugen BERGHIAN (Continuare in pag. a­ll-a) HAAS «ER HfISCHAEWSKY, PIȘEDIAIEIE KRHPUII­­ IATIRPARIA- IATAR DIA REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischne­­wsky, președintele grupului inter­parlamentar din R.F. Germania, membru al Direcțiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegației lamentare din R.F. Germania par­a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de să­nătate, fericire personală și suc­cese în activitatea sa. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt, un salut cordial și cele mai bune urări de sănătate și noi succese. In timpul întrevederii, desfășurat într-o ambianță care s-a cor­dială, prietenească, a fost expri­mată, de ambele părți, satisfac­ția pentru evoluția pozitivă a rela­țiilor dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Federală Ger­mania, precum și dorința ca aces­te relații să cunoască și pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe mul­tiple planuri, în avantajul reci­proc al celor două țări și popoa­re. A fost relevată importanța pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării econo­mice și tehnico-științifice dintre România și R.F. Germania, așe­zarea acestor raporturi pe o ba­ză echitabilă, reciproc avantajoa­să, pentru îmbunătățirea climatu­lui politic in Europa și crearea u­­nor condiții favorabile realizării securității pe continentul nostru. PARLAMENTARII AMERICANI EDWARD DERWIASKI SI HUGH SCOTT Vineri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, primit pe parlamentarii americani a Edward J. Derwinski, membru al Camerei Reprezentanților, vice­președinte al Consiliului interpar­lamentar, și Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeții au fost însoțiți de Ro­bert J. Martens, consilier al am­basadei Statelor Unite la Bucu­rești. Parlamentarii americani au transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros salut din partea președintelui Statelor Fi­nite ale Americii, Richard Nixon: urări de sănătate și fericire. Mulțumind, președintele­­ Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită președintelui Richard Nixon un cordial salut și cele mai bune urări. Președintele Nicolae Ceaușescu și parlamentarii americani au a­­bordat probleme privind relațiile (Continuare in pag. a IV-a) In unitațile agricole I­N l­M A LUI PE TIMP IWO KAMI—folosite cu eficiență la continuarea lucrărilor de sezon CULTIVAREA LEGUMELOR PE SUPRAFEȚELE ȘI SORTIMENTELE PREVĂZUTE - ACȚIUNE PRIORI­TARĂ PE AGENDA DE LUCRU A COOPERATORILOR , Cultivarea legumelor pe suprafe­­­­țele și în sortimentele planificate » este o acțiune de o deosebită im­­portanță economică, succesul a­­­­cesteia depinzînd nemijlocit de­­ modul în care este organizată ac­­t­tivitatea din sectoarele legumicole ■ în perioada plantării răsadurilor­­ și a executării însămînțărilor din­­ cîmp. Ploile căzute au făcut ca­­ aceste lucrări să stagneze dar a­­­­ceasta nu diminuează răspunderea­­ pe care o au specialiștii, consiliile­­ de conducere în alegerea momen­­­­tului optim ,la care această acțiune­­ să reînceapă. Precipitațiile căzute­­ au produs modificări favorabile în te umiditatea solului, iar de acest fi fapt trebuie să se profite. Preocupări pentru realizarea sa ló timp a plantării răsadurilor de b­­­r­gume în cîmp au existat în nume, și­roase unități. In C.A.P. Șona, Cră­­­­ciunel, Unirea, Mirăslău, Cunța, V Sînmiclăuș, Sîncel și altele, plan­­tr­­atul în cîmp al verzei timpurii s-a fi făcut din timp. In unele din a­­­­ceste unități, conducerile fermelor­­ au plantat suprafețe în plus depis­­fi tind și atrăgînd in circuitul pro­­s­ductiv noi terenuri, ceea ce este la un fapt pozitiv. Bine au fost orga­ja­rizate și lucrările de însămînțare și în cîmp a unor culturi legumicole­­ ca: fasolea verde, gultoarele,­­rapr­ V covii, păstîrnacul, pătrunjelul, fi sfecla roșie și ceapa uscată. Majo­­­­ritatea lucrătorilor din legumicul­­­­tură au înțeles marile răspunderi­­ care le revin în aceste zile hotărî­­­toare pentru producția de legume C a anului 1974. Înțelegerea clară a­­ acestor înalte răspunderi a stimu­­lu­lat inițiativele și energiile, a an­­­trenat pe toți cooperatorii la ur­gentarea acestor lucrări creînd con­diții pentru obținerea unor pro­ducții legumicole sporite care să­­ asigure satisfacerea nevoilor de­­ consum ale populației din județul­­ nostru, onorarea la termene a obli­­i­gațiilor față de stat. Există, deci,­­ numeroase dovezi care atestă răs­­­­punderea cu care conducerile coo­perativelor agricole se preocupă de îndeplinirea sarcinilor care le revin în acest domeniu. în contrast cu aceste preocupări sînt situațiile întîlnite în unele unități ale căror conduceri își permit, cu de la sine putere, să se abată de la regula ge­­nerală. Cedînd prea ușor în fața unor greutăți de moment, unele C.A.P. nu au reușit să-și respecte prevederile planului de producție prevăzut pentru acest an. După cum reiese din datele cen­tralizate la întreprinderea de legu­ ÎN ACESTE ZILE­ me și fructe Alba, în C.A.P. Sebeș, Răhău, Cut, varza timpurie nu a fost plantată (pînă la 15 aprilie) pe suprafețele destinate acestei culturi. Restanțieri la lucrările de sezon sînt și cooperatorii din Șibot și Căpud care, pînă la aceeași da­tă, nu aveau însămînțată întreaga suprafață prevăzută pentru sfecla roșie. O situație asemănătoare e­­xistă și în C.A.P. Mihalț și Cunța care au însămînțat cu ceapă us­cată suprafețe mai mici cu 3 și, respectiv, 1,5 ha decit este pre­văzut în planurile de producție. Chiar izolate fiind, aceste situații vor trebui să facă obiectul unor analize serioase și a căror efi­ciență să se manifeste neîntîrziat în acțiuni concrete care să îndrep­te lucrurile pe făgașul cel bun. Planul de producție nu este­ o chestiune facultativă ci el însu­mează și răspunderile care revin lucrătorilor din unitățile agricole în realizarea integrală a preve­derilor pe care și le-au stabilit. Nerespectarea suprafețelor sau a sortimentelor planificate provoca serioase perturbații poate în realizarea sarcinilor de plan care revin județului nostru. Pentru a preveni astfel de situații, acum este momentul cel mai potrivit să se acționeze cu exigență și de­plină răspundere la impulsionarea executării lucrărilor de însămîn­­țare a culturilor legumicole pe suprafețele destinate, recuperîn­­du-se astfel restanțele care s-au înregistrat. lucrări de întreținere a răsadurilor Cei 850 m.p. de răsadnițe ai C.A.P. Totol, concentrează, in a­­ceastă perioadă, o bună parte din forța de muncă a cooperativei. A­­tenția sporită care se acordă în­treținerii răsadurilor de ardei, to­mate, vinete, varză de vară este justificată, deoarece de acestea depind nemijlocit producțiile legu­micole mari pe care cooperatorii și-au propus să le obțină în acest an. Privitul răsadurilor s-a înche­iat, ieri, pe întreaga suprafață de răsadnițe, iar acest succes nu este altceva decât efectul firesc al hăr­niciei și priceperii cu care au muncit zi de zi cooperatoarele A­­nisia Nichimiș, Ana Jurcă, Ana Gogor, Eva Trifan, Silvia Benga, Livia Nichimiș, Paulina Jurcă, Ana Bogdan, Eva Popescu, Marta Mol­dovan. PENTRU ASIGURAREA UNOR CANTITĂȚI SUPLIMENTARE DE FURAJE In ansamblul preocupărilor actuale ale lucrătorilor din agricul­tură, asigurarea hranei animalelor din sectoarele zootehnice ale uni­tăților­ agricole constituie o sarcină de mare răspundere, îmbunătă­țirea indicatorilor producției zootehnice depinde nemijlocit și de buna gospodărire a furajelor existente și, în acest sens, Direcția ge­nerală pentru agricultură, industrie alimentară și ape a stabilit recent unele măsuri care să ducă la asigurarea corespunzătoare a hranei animalelor în perioada următoare. Acționînd în spiritul sarcinilor tra­sate de conducerea partidului și statului, al hotărîrii Consiliului popu­lar al județului Alba, referitoare la asigurarea bazei furajere în anul 1974, recent, a avut loc ședința comisiei județene de repartizare a pășunilor și pădurilor puse la dispoziția unităților de stat, coopera­tivelor agricole de producție și crescătorilor individuali de animale. La ședință au participat, pe lângă membrii comisiei, președinți ai comitetelor executive ale unor consilii populare comunale, președinți ai C.A.P., directori din I.A.S., reprezentanți ai Inspectoratului silvic județean, alți invitați. Cu acest prilej, s-a hotărît punerea la dispoziția unităților C.A.P. a peste 47 000 ha de goluri de munte și păduri pășunabile, precum și 511 ha pentru I.A.S. și consiliile populare. S-a stabilit, de asemenea, că unitățile care au contractat astfel de surse de pășuni vor trebui să încheie în cel mai scurt timp contractele pentru suprafețele atribuite, urmînd ca în continuare disponibilul de pășuni să fie repartizat, pe bază de contracte, crescătorilor indi­viduali de animale care livrează produse animaliere la fondul de stat. Aceste măsuri vor trebui susținute de o intensă activitate a lucrătorilor din sectoarele zootehnice ale unităților agricole în scopul asigurării unui pășunat rațional, pregătirii taberelor de vară și ferti­lizării naturale a pășunilor-Ing. Emil ROTARU, de la D.G.A.I.A.A.

Next