Unirea, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1896-1924)
1974-04-20 / nr. 1912
PAGINA A II-A «ATIA 1‘AIREINCA ȘI CNAIHIASCI, UN OBKCIN SPRE MOI TREBUIE SA CIIMIII UUMHA ACTIVITATE CUSTUUAIA în orientarea și intensificarea activității culturale. Comitetul comunal de partid Șugag a urmărit ca în permanență ea să se refere la problemele și cerințele locale, la obiectivele și sarcinile ce preocupă organele locale de partid și de stat, pe toți locuitorii comunei. In acest cadru al sarcinilor precise se înscriu și obiectivele planului comun de activități pentru perioada lunilor de iarnă 1973— 1974. Spicuim și noi cîteva dintre acestea. „In cadru învățămîntului de partid și politic, dezbaterile organizate vor U.T.C., aprofunda probleme ideologice, specifice fiecărui loc de muncă, accentul punîndu-se pe sarcinile ce le are fiecare comunist, uteci si îndeplinirea indicatorilor de plan";la „Comisia de propagandă se va preocupa de... îmbogățirea cu material documentar a cabinetului de științe sociale, privind schimbările survenite în viata socialeconomică a comunei" . „Consiliul de conducere al căminului cultural, în colaborare cu biblioteca, se va preocupa pentru popularizarea cârtii social-politice și a celor cu profil agrozootehnic" etc. Mai subliniem, în continuare, manifestările culturale dedicate unor evenimente politice ca: 30 Decembrie — Ziua proclamării Republicii. 24 Ianuarie — Unirea principatelor române ; 15—16 Februarie 1933 — Moment semnificativ în lupta pentru dreptate socială" etc., care, datorită bunei organizări și a tematicii, au contribuit la educarea patriotică a cetățenilor. Trecînd în revistă principalele manifestări, trebuie să relevăm și activitatea depusă de comisia de răspîndire a cunoștințelor științifice, de biblioteca comunală. „La baza întregii noastre , munci — ne spune tovarășul prof. Dorel Savu, președintele comisiei, stau sarcinile ce ne revin din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Prin tot ce facem, căutăm să promovăm spiritul creator, să dezvoltăm la oameni capacitatea de a aborda și înțelege problemele esențiale cu care se confruntă societatea noastră". Dintre acțiunile inițiate de comisia de răspîndire a cunoștințelor științifice și care au fost apreciate de marea masă de auditori, amintim: „Perspectivele învățămîntului în comuna Șugag, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973", „Cauzele și apariția religiei", „Perspective în dezvoltarea văii Sebeșului", „Ce este trăznetul și cum se produce" etc. în acest context, se înscriu și manifestările organizate de către biblioteca ÎN COMUNA ȘUGAG comunală. Un concurs „Cine știe cîștigă", intitulat „Figuri luminoase din trecutul de luptă al tineretului", o expoziție cu noutățile editoriale, iată doar două dintre acțiunile inițiate, care au polarizat atenția marii mase de cititori și care au contribuit la trezirea gustului de citit. Desigur, șirul exemplelor ar mai putea continua. Noi ne oprim pentru a aborda modul cum factorii răspunzători țin legătura cu masele pentru a vedea ce obiective și ce măsuri trebuiesc întreprinse de la o etapă la alta în cadrul acțiunilor politico-educative și artistice. „întocmirea unui plan comun de activități nu înseamnă că problema organizatorică a fost încheiată, ne mărturisește tovarășul GUgor Șora, secretarul Comitetului comunal de partid. El trebuie să constituie scheletul acțiunilor întreprinse pe o anumită perioadă, și e necesar a fi îmbogățit cu acțiuni și manifestări ce decurg din documentele de partid, din evenimentele politice interne și externe". Una dintre formele des folosite în comuna Șugag, prin care organele locale de partid și de stat se întîlnesc cu cetățenii comunei sînt și întrunirile săptămînale care au loc la căminul cultural. Cu această ocazie, se dezbat probleme legate de dezvoltarea economico-socială și politică țării, județului și comunei, precum și cazuri de indisciplină. „Prin aceste întîlniri, ne spune tovarășul Gligor Șora, continuăm să formăm o opinie sănătoasă despre muncă, despre normele de conduită în societatea noastră". — Cum se face educația patriotică și cetățenească în cadrul acțiunilor artistice ținînd cont că în această localitate există suficiente fortei umane, posibilități materiale pentru buna ei desfășurare? — Căutăm ca prin repertoriul formațiilor artistice, ne răspunde tovarășul Ioan Avram, directorul căminului cultural, să facem atît o valorificare a tradițiilor folclorice, cît și o educație spectatorilor, în privința pieselor de teatru, vom monta în viitor creații din dramaturgia contemporană. Din păcate, răspunsul s-a oprit aici, pentru că, alte date consistente nu s-au mai putut da. Tocmai de aceea, credem că pentru viitorul apropiat, Comitetul comunal de partid, căminul cultural, ceilalți factori educativi trebuie să-și unifice eforturile pentru ca activitatea artistică să se ridice la nivelul cerințelor și posibilităților existente. Trebuie să se știe că educație patriotică se poate face și printr-un program artistic, cu condiția ca el să fie, gîndit, bine conceput. La posibilitățile existente credem că și acest neajuns va fi eliminat în cel mai scurt timp. Ion Patru ALBU Cum vă onorați contractele ? (urmate din pag. 1). petuarea deficiențelor pe linia onorării integrale și la timp a contractelor economice. Considerăm că o analiză temeinică a activității ce se desfășoară în compartimentul aprovizionare al întreprinderii ar putea duce la stabilirea unor măsuri mai eficiente decit cele aplicate pînă acum, în vederea procurării materialelor pe care unii furnizori nu le pot achiziționa și pune la timp la dispoziția I.P.L. Cîmpeni. Evident, nu considerăm că rezolvarea problemelor privind asigurarea cadrelor de muncitori și a materialelor necesare desfășurării ritmice a procesului producție garantează pe deplin de succesul onorării integrale și la timp a contractelor. Va trebui, concomitent, să se acționeze cu și mai multă exigență în scopul întăririi disciplinei de producție, folosirii judicioase a timpului de muncă, a capacității mașinilor și utilajelor, pentru dezvoltarea succeselor de pînă acum, creșterea continuă a prestigiului de care se bucură această tînără unitate economică din județ. RADIO 5,00 Buletin de știri. 5,05 Cîntec și joc pe plaiurile țării. 5,40 Jurnal agrar. 6,00 Radioprogramul dimineții. 8,00 Sumarul presei. 8,08 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de știri. 9,05 Album de vechi melodii. 9,35 Clasici ai operetei . Carl Millöcker. 10,00 Buletin de știri. 10,05 Curier economic. 10,10 Medalion Sile Dinicu. 10,30 Din cele mai cunoscute melodii populare. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Ansambluri artistice școlare . Corul Liceului Pedagogic din Cîmpulung — Argeș. 11,20 Avanpremieră Radio-TV. 11,35 Slalom printre succese cu Dida Drăgan și Neil Young. 12,00 Buletin de știri. 12,05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12,30 Știința la zi. 12,35 Concert susținut de Fanfara reprezentativă a Armatei, dirijată de colonel Emil Chiriac. 13,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 13,15 Arii din operete cu Lili Dușescu. 13,30 Radiodivertisment muzical. 14,00 Buletin de știri. 15,00 Buletin de știri. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17,00 Buletin de știri. 17,05 Radiopublicitate. 17,15 Știință, tehnică, fantezie. 17,40 Mari interpreți ai mazurcilor pentru pian de Frederic Chopin, Arthur Rubinstein și Vladimir Horovitz. 18,00 Orele serii. 20,00 Hanul melodiilor cu Romica Puceanu, Emil Gavriș, Marcel Budală, Marinică Iordache și Nicușor Predescu. 20,30 Itinerar la harta țării. 20,40 Muzică pe adresa dumneavoastră. 21,00 Buletin de știri. 21,30 Consemnări: 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Maratonul dansului. 23,00-6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 24,00 ; 2,00 ; 4,00; 5,00). Tragerea Loto din 19 aprilie 1974. Extragerea I : 21, 61, 71, 65, 58, 50, 11, 73, 13. Fond de premii : 594 357 lei. Extragerea a H-a : 62, 80, 20, 16, 39, 3, 63, 77, 81. Fond de premii: 390 572 lei. I UNIREA Vedere din cartierul „Cetate", municipiul Alba Iulia. Acțiuni de muncă voluntarpatriotică ale tinerilor în contextul amplelor acțiuni de împăduriri, inițiate de edilii din județul nostru în această primăvară, se înscriu și realizările tinerilor din Hopîrta, Șpălnaca și Lopadea Nouă. Cei din primele două localități, au încheiat, recent, plantarea u.-Răspunzînd chemării la întrecere lansată de organizația pionierilor din județul Brăila, pionierii Școlii generale din Crăciunelul de jos au participat la înfăptuirea unor obiective de bază din planul lor de activități închinate împlinirii unui sfert de veac de la crearea organizației lor, care s-au materializat prin amenajarea umilor puieți de salcîmi din cei 8 500 cu care au sporit zestrea satelor lor. La rîndul lor, colegii din Lopadea Nouă, au plantat, zilele trecute, pe o suprafață de 1 ha, 5 000 puieți de pin. (Corespondent: Mihail SZÁNTÓ), spațiului verde de pe strada Gării, întreținerea pășunii comunale, au colectat și predat 552 kg deșeuri metalice, 34 kg deșeuri de hîrtie, 154 sticle și borcane etc. Cei mai harnici s-au dovedit a fi pionierii Ioan Mihu, Gheorghe Covaci, Romulus Maier, Vasile Comșa și alții. (Corespondent : înv. Augusta BEIAN). • PIONIERII ȘCOLII NERALE NR. 1 din Aiud GEau acordat un spațiu larg în perioada vacanței acțiunilor practice. Au participat la extinderea școlii prin construirea 6 săli de clasă, au îngrijit spațții verzi din oraș, au poposit în atelierele-școală continuînd executarea meselor de laborator necesare școlii. Nu au neglijat nici concursurile sportive, drumețiile, cum a fost „cea condusă de tovarășul prof. Vasile Nicoară, la cabana Sloboda și în împrejurimi. (Corespondent — Virgil MAIER). • ÎN SCOPUL CREȘTERII PREGĂTIRII POLITICE a oamenilor, sub egida Casei de cultură din orașul Aiud, au loc periodic, în unitățile economice și industriale din localitate, dezbateri pe teme ce izvorăsc din documentele de partid, din cuvîntările tovarășului Nicolae Ceaușescu. In acest cadru se înscrie și acțiunea de la I.P.B. pe tema „Apărarea și dezvoltarea proprietății obștești" susținută de tovarășul Aurel Pavel, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor. La discuțiile care au avut loc au participat un mare număr de salariați ai întreprinderii. (Corespondent: Gheorghe PAIUȘ). • LA FABRICA DE PLACAJ din cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului Blaj se află în curs de montaj, și curînd vor fi puse în funcțiune, noi utilaje și instalații: un cositor, un derulor, o bandă transportoare și un modern uscător. Ca urmare, se estimează o sporire considerabilă a productivității muncii și a producției. CINEMA bul ALBA IULIA : Fata din Istan(„Columna") ; Evadarea („23 August”); SEBEȘ: Ancheta poștașilor („Sebeșul’’); Marele vals („Progresul”); CUGIR: Torino negru („Muncitoresc“) ; Pisica junglei („7 Noiembrie”) ; AIUD : Albă ca zăpada și cei 7 pitici . BLAJ: Aventura lui Poseidon; OCNA MUREȘ: Aventura lui Poseidon; TEIUȘ: La răscruce de vînturi; ROȘIA MONTANA; Șapte zile; ABRUD: Grăbiți apusul soarelui ; CÎMPENI: Monte Carlo ; ZLATNA : Antoniu și Cleopatra. TELEVIZIUNE 9.00 O viață pentru o idee: Carol Davila. 9,30 Film serial. Eneida. 1025 Cîntece și jocuri populare. 10,40 Telecinemateca (reluare). 16,00 Finalele campionatelor naționale de natație. Transmisiune de la Cluj. 17,15 Telex. 17,20 Caleidoscop cultural-artistic. 17,40 Din țările socialiste. 17,50 Familia. Anul mondial al populației. Omul în fața viitorului. 18,20 Tinerii și muzica lor. 19,00 Bună seara vacanța. Copiii de pe strada noastră. 19,20 1 001 de seri. Bugs Bunny și prietenii săi. 19,30 Telejurnal. — 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. Cronica întrecerii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. 20,00 Cîntecul saptamînii. Dulce țară românească. 20,05 Teleenciclopedia. 20,45 Publicitate. 20,50 Film serial. Colombo. — Șah și mat. 21,45 Telejurnal. 21,55 Săptămîna sportivă. 22 15 Marele premiu al Euroviziunii 1974. Spectacol înregistrat din concertul organizat în localitatea Brighton. ^CSWWWVWVVWSWWVVWWVWWWVWWWWVNW^WWywWWWWWAWWWWWWWWWww^x VĂZUTE DE GHIMPEANU... / SPECTACOL Tinerii din satul Cetea, comuna Galda de Jos, au susținut, recent, pe scena Căminului lor cultural un frumos program artistic închinat aniversării a XXX de ani de la eliberarea patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. Spectacolul, oferit de tinerii artiști amatori din Cetea, cetățenilor lor, a cuprins : dansuri populare, recitări, momente vesele, bucăți solistice de muzică populară și ușoară. (Corespondent : Nicolae BINZA). ȘTIAȚI CA... ...Cu prilejul unor cercetări arheologice efectuate în Turcia, au fost descoperite 300 de tăblițe din piatră, cu însemne care s-au dovedit că alcătuiau un fel de „listă de preturi", cum se întîlnește în prezent în magazine. Pe „lista de preturi" din piatră figurau preturile tuturor mărfurilor începînd de la pepeni galbeni și marmoră și pina la basmale și vite. Oamenii de știință au stabilit că tăblițele datează din timpul împăratului Diocletian, care, pentru a stăvili inflația, a hotărît să stabilească preturi fixe — un adevărat mercurial. .. .Autoritățile municipale din Stockholm, au anunțat că, pe mijloacele de transport în comun urbane, vor pune în vînzare bilete de călătorie pentru.. . clini. Costul unui abonament, pe o lună, va fi de circa 50 de coroane (5 lire sterline). Cam scump, dar clinii vor putea circula fără restricții cu autobuzele, cu metroul sau cu alte mijloace de transport în comun. Cu o singură condiție, însă , să fie însoțiți de. .. stăpînii lor. .. .Multi locuitori ai Romei care se folosesc de mijloacele de transport in comun petrec, anual, peste 2 500 ore, adică un sfert din viată în mijloacele de transport. Sporirea parcului de mașini din oraș a dus la apariția frecventă de strangulări de circulație, necesitînd un considerabil efort, măsurabil cu multe ore, pentru restabilirea traficului. Municipalitatea Romei, consideră că, dacă nu vor fi luate măsuri excepționale, încă în 1985, traficul rutier urban va fi complet paralizat. .. .Grandge Smith, renumitul spărgător australian pentru care seifurile blindate și încuietorile cele mai sofisticate erau o nimica toată, virtuosul speraclurilor și neîntrecutul cunoscător al tuturor sistemelor de semnalizare electronică, a căzut, în sfîrșit, în mîinile poliției. Dar nu în vreuna din „calitățile" amintite, nu ! Ci ca simplu hoț de buzunare ! — Ce s-a întîmplat cu tine, Grandge? — l-a întrebat inspectorul de politie. — lnchipuiți-vă, luna trecută m-am îmbolnăvit de inimă, și doctorul mi-a prescris să-mi schimb munca cu o alta mai... liniștită, mai plăcută și cu mai puțini nervi. Ceea ce am și făcut... i SIMBATA, 20 APRILIE 1974 UN NOU LABORATOR DE SPECIALITATE LA SPITALUL JUDEȚEAN DIN ALBA IULIA Cu puțin timp în urmă, în cadrul Spitalului județean din Alba Iulia a luat ființă laboratorul de sănătate mintală care întregește gama posibilităților de asistență medicală din municipiul Alba Iulia. Pentru o informare la obiect am stat de vorbă cu tovarășa Rodiță Lucia Șulea, medic specialist în neuropsihiatrie infantilă, șefa laboratorului, care a răspuns cu amabilitate întrebărilor noastre. — Care e destinația noului compartiment medical ?— Laboratorul, de tip complex, care cuprinde secții de neuropsihiatrie infantilă, psihologie, ortopedie, asistență socială și sala de tratament special, se ocupă cu studiul aptitudinilor și comportamentului copiilor preșcolari, îndeosebi, începînd cu vîrsta cea mai fragedă( din maternitate) pînă la înscrierea lor într-o formă de școlarizare, potrivită dezvoltării intelectuale a fiecăruia. Pe această bază, în colaborare cu pedagogii și părinții se fac și primele orientări școlare și profesionale. — Care este, practic, sistemul de lucru ? — Echipele noastre se deplasează în colectivități cum ar fi creșele, căminele și grădinițele, consultă copiii, se întocmesc fișe personale, apoi se face o prelucrare statistică a datelor, după care cazurile de dezvoltare subnormală, depistate, intră în grija personalului nostru pînă la recuperarea completă a întârzierilor de dezvoltare. — Ce specialitate au cadrele medicale care activează în această direcție ? — In afara medicului neuropsihiatru, în acest colectiv își desfășoară activitatea un profesor psiholog, un profesor de cultură fizică, asistente specializate la centrul de neuropsihiatrie Titan din București, surori medicale. — Sîntem informați că înființarea laboratorului constituie premieră pe plan național, în ce o constă noutatea ? — Noutatea constă în aceea că orientarea acțiunilor are un caracter profilactic, de prevenire deci, accentul tind pus pe apropierea personalului de mediu, efectuîndu-se examinări individuale și colective. Copiii care se nasc cu suferințe perinatale luați în evidența cabinetului sunt și urmăriți lunar. Prin aceasta se vine și în sprijinul medicilor pediatri din circumscripții prin controlul copiilor încă din maternitate. — Baza de activitate a echipelor este numai municipiul Alba Iulia ? — In prima fază de organizare am cuprins în tema de studiu copii din municipiu, dar începînd cu data de 1 iulie a.c. vom înființa secții de specialitate și în orașele Sebeș și Aiud, iar în continuare vom conlucra cu policlinicile teritoriale. — Ce rezultate au fost obținute pînă în prezent ? — Cu toate că activăm de puțin timp, am reușit să cuprindem pînă la sfîrșitul lunii martie 825 de copii, iar pe luna aprilie numărul acestora este în continuă creștere. Cazurile de care ne-am ocupat pînă acum evoluează îmbucurător, iar părinții se declară mulțumiți de îngrijirile acordate. Practic a fost pusă la punct catagrafia patologică în faza I. Tot aici putem să amintim acțiunea de la căminul nr. 9 din Alba Iulia în vederea școlarizării copiilor care au împlinit vîrsta de 6 ani. Problematica de studiu fiind nouă, ne ridică, cum e și firesc, unele dificultăți, datorită faptului că aspectele de rutină, de resemnare în fața unor defecte naturale cu care se nasc copiii se depășesc cu greutate. Dar receptivitatea părinților, încrederea lor în puterea științei, în prestarea actului medical sunt răsplătite în marea majoritate a cazurilor prin efecte pozitive, neașteptate chiar. Convorbire consemnată de Nicolae EDITOIU EXCURSII PE LITORAL Litoralul — acesată neasemuit de frumoasă perlă turistică a țării — revine tot mai mult în atenția iubitorilor de drumeții. Renumitele stațiunii „Venus”, „Saturn", „Jupiter", „Neptun“ „Mamaia" sunt căutate în acest început de sezon estival nu numai de cei care doresc să-și petreacă binemeritatul concediu de odihnă, ci și de vizitatorii de ocazie. Din informațiile primite de la O.J.T. Alba, am aflat că la sfîrșitul fiecărei săptămîni vor fi organizate excursii cu autocarul a» litoral. Pe lîngă turul litoralului, cu obișnuitele popasuri de cazare și masă în condiții avantajoase, excursioniștii vor putea admira frumusețiile Văii Oltului (la ducere) și Văii Prahovei (la întoarcere). Amatorii acestor frumoase excursii beneficiază de unele reduceri pînă la data de 15 mai a.c. m minuni sa sticiS »EMIII ■) VII Uiiimii ii .................................................. • ERA LA „ÎNTREȚINERE", DAR SE ÎNTREȚINEA CU... MOȘ ENE. Instalatorul loan Marian, de la întreprinderea de porțelan din Alba Iulia, își desfășoară activitatea, conform schemei, în cadrul sectorului întreținere. Cu puțină vreme în urmă, se desfășura. .. la orizontală fiindcă deși băuse vin, o luase, vorba aceea, pe ulei în așa măsură, încît nu mai putea face deosebire, bunăoară, între un cuptor tunel și o farfurie... Instalatorului de la întreținere i s-a dat o severă sancțiune administrativă. Sperăm că se va. . . întreține cu ea, astfel ca munca să fie muncă și balul bal. • VISĂTORUL ARE O PĂRERE BUNĂ DESPRE PRODUSELE PE CARE LE GESTIONEAZĂ. Restaurantul din Baia de Arieș este unitate de categoria a treia. Responsabilul acestuia, venind în sprijinul populației, a luat măsuri pentru înființarea, alături de vant, a unui chioșc unde restausă se servească, prompt, diverse gustări și băuturi. Pînă aici, toate bune. Vînzător la chioșc a fost numit Nicolae Costea... — La rînd, vă rog. Am marfă a-ntîia, ne-a întîmpinat vînzătorul. — Felicitări sincere... V-am spune să dați înainte, în același ritm, dar, uitați-vă, am constatat și noi ceea ce ne spun oamenii ; dv. percepem preturi mai piperate decît restaurantul. Mai expliciți fiind, în loc să luați preturi pentru unitate de clasa a treia, luați pentru unitate de clasa a doua. Dînșii sînt martori. . • Cum explicați această metamorfoză? Prins cu... mîna în buzunarul aproapelui, vînzătorul a recunoscut, a promis să fie băiat bun, fără. .. plusuri. (Corespondent : Florian NIȚU). • AȚI AUZIT DE... NAPOLEON? Combinatul de produse sodice din Ocna Mare. Sudorul Ioan Gatea, din secția sodă calcinată, îmbrăcat de oraș, deși este în timpul serviciului, încearcă să iasă pe poartă. — Sunt delegatul Napoleon îmi zice, îi I.C.M. .. . spune portarului: La revedere! — Să trăiți, tovarășe Napoleon. Mai poftiți pe la noi, îi răspunde posesorul șubei. ...Ironia soartei. Tocmai cînd să iasă pe poartă, „Napoleon", alias Ioan Gatea, se întîlnește cu șeful secției, care îl invită să revină la locul de muncă. O înfrîngere ca la Watterloo... • INSTRUMENTISTUL DIA RAZNA. .. La restaurantul „Apulum" din Alba Iulia se produce o orchestră de tineri instrumentiști, delectînd urechile consumatorilor în limita... puterii instalate a stației de amplificare.’ lată că unul dintre instrumentiști, Cornel Gherghely, obișnuiește să se certe „la cuțite" cu coechipierii, și, în aceste cazuri, începe să cînte cu totul altă melodie.. • Am mai constatat că, întîrzie cam des de la serviciu, că părăsește podiumul pentru a sta, la un pahar și restul.. . cu consumatorii. Acum, părerile privind activitatea instrumentistului sînt cam împărțite. Unii toni preferă chiar ca, consumaatunci cînd orchestra atacă un tango... local, instrumentistul Cornel Gherghely să execute ,,1-auzi mîndro, crinii bat", ori „Sări, Gheorghiță pîrleazu.. Care este punctul de vedere al Direcției comerciale județene vis-a-vis de acest. . . ton care, totuși, nu face muzică? (Corespondent : loan FILIMON). • NICOLAE DIN GlRBOVA.. . — Mă, știi tu cine sunt eu? — l-a întrebat, în bufetul din Gîrbova (Sebeș), Nicolae Lascu pe L. T. — Știu și tocmai de aceea, aș vrea să vă rog să vă vedeți de treabă. Eu nu am, chef de scandal. . . Căutați pe altul! Cum cei prezenți erau categoric. .. muscă, Nicolae Lascu s-a întors la L. T. și a început să-i aplice niște directe de stingă, combinate cu cele de dreapta. .. La Judecătoria din Alba Iulia : — Amenzi ați avut cu carul... Cînd o să intrați în rîndul oamenilor serioși? — Din clipa asta, onorată instanță. . . Instanța a considerat că ar putea începe de acum, iar sătenilor să le demonstreze aceasta după ce va sta, două luni, la închisoare. Acum, Nicolae Lascu, cînd va mai vrea să știe cine este, se va uita în buletin. .. (Corespondent : D. FĂRCAȘIU). • „SERVIȚI CAFEA FILTRU. .. LA CASA“. De mai multă vreme, la restaurantul „Transilvania" din Alba Iulia, unitate de clasa întîi, aparținînd de O.J.T. Alba, „Expresso-ul" de cafea este defect. O imagine cam tristă și nu tocmai igienică prezintă „actualul proces tehnologic, de fabricare" a cafelei , cafeaua se face într-o oală, se beagă ulcica și. . . altul la rînd ! Cu „altul la rînd", sîntem de acord. Adică cu alt procedeu. Eventual, cu unul.... gospodăresc. (Corespondent: Mircea PISIARU). Rubrică realizată de Radu GLIGOR 1