Unirea, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1896-1924)

1974-04-20 / nr. 1912

PAGINA A II-A «ATIA 1‘AIREIN­CA ȘI CN­AIHIASCI, UN­ OBKCIN­ SPRE MOI TREBUIE SA CIIMIII UUMHA ACTIVITATE CUSTU­UAIA în orientarea și intensificarea activității culturale. Comitetul co­munal de partid Șugag a urmărit ca în permanență ea să se refere la problemele și cerințele locale, la obiectivele și sarcinile ce preo­cupă organele locale de partid și de stat, pe toți locuitorii comunei. In acest cadru al sarcinilor pre­cise se înscriu și obiectivele pla­nului comun de activități pentru perioada lunilor de iarnă 1973— 1974. Spicuim și noi cîteva dintre acestea. „In cadru­ învățămîntu­­lui de partid și politic, dezbaterile organizate vor U.T.C., apro­funda probleme ideologice, speci­fice fiecărui loc de muncă, accen­tul punîndu-se pe sarcinile ce le are fiecare comunist, uteci si îndeplinirea indicatorilor de plan";la „Comisia de propagandă se va preocupa de... îmbogățirea cu material documentar a cabinetului de științe sociale, privind schim­bările survenite în viata social­­economică a comunei" . „Consi­liul de conducere al căminului cultural, în colaborare cu biblio­teca, se va preocupa pentru popu­larizarea cârtii social-politice și a celor cu profil agrozootehnic" etc. Mai subliniem, în continua­re, manifestările culturale dedi­cate unor evenimente politice ca: 30 Decembrie — Ziua proclamării Republicii. 24 Ianuarie — Unirea principatelor române ; 15—16 Fe­bruarie 1933 — Moment semnifi­cativ în lupta pentru dreptate so­cială" etc., care, datorită bunei or­ganizări și a tematicii, au contri­buit la educarea patriotică a ce­tățenilor. Trecînd în revistă prin­cipalele manifestări, trebuie să re­levăm și activitatea depusă de co­misia de răspîndire a cunoștințe­lor științifice, de biblioteca comu­nală. „La baza întregii noastre , munci — ne spune tovarășul prof. Dorel Savu, președintele comisiei, stau sarcinile ce ne revin din do­cumentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Prin tot ce facem, căutăm să promovăm spiritul creator, să dezvoltăm la oameni capacitatea de a aborda și înțelege problemele esențiale cu care se confruntă societatea noastră". Dintre acțiunile inițiate de co­misia de răspîndire a cunoștințe­lor științifice și care au fost apre­ciate de marea masă de auditori, amintim: „Perspectivele învăță­­mîntului în comuna Șugag, în lu­mina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973", „Cauzele și apariția religiei", „Perspective în dezvoltarea văii Sebeșului", „Ce este trăznetul și cum se produce" etc. în acest context, se înscriu și manifestări­le organizate de către biblioteca ÎN COMUNA ȘUGAG comunală. Un concurs „Cine știe cîștigă", intitulat „Figuri luminoa­se din trecutul de luptă al tine­retului", o expoziție cu noutățile editoriale, iată doar două dintre acțiunile inițiate, care au polari­zat atenția marii mase de cititori și care au contribuit la trezirea gustului de citit. Desigur, șirul exemplelor ar mai putea continua. Noi ne oprim pen­tru a aborda modul cum factorii răspunzători țin legătura cu ma­sele pentru a vedea ce obiective și ce măsuri trebuiesc întreprinse de la o etapă la alta în cadrul ac­țiunilor politico-educative și artis­tice. „întocmirea unui plan comun de activități nu înseamnă că pro­blema organizatorică a fost înche­iată, ne mărturisește tovarășul GUgor Șora, secretarul Comitetu­lui comunal de partid. El trebuie să constituie scheletul acțiunilor întreprinse pe o anumită perioadă, și e necesar a fi îmbogățit cu ac­țiuni și manifestări ce decurg din documentele de partid, din eve­nimentele politice interne și ex­terne". Una dintre formele des folosite în comuna Șugag, prin care organele locale de partid și de stat se întîlnesc cu cetățenii comunei sînt și întrunirile săptă­­mînale care au loc la căminul cul­tural. Cu această ocazie, se dezbat probleme legate de dezvoltarea economico-socială și politică țării, județului și comunei, precum­­ și cazuri de indisciplină. „Prin a­­ceste întîlniri, ne spune tovarășul Gligor Șora, continuăm să formăm o opinie sănătoasă despre muncă, despre normele de conduită în so­cietatea noastră". — Cum se face educația patrio­tică și cetățenească în cadrul ac­țiunilor artistice ținînd cont că în această localitate există suficien­te forte­i umane, posibilități mate­­riale pentru buna ei desfășurare? — Căutăm ca prin repertoriul formațiilor artistice, ne răspunde tovarășul Ioan Avram, directorul căminului cultural, să facem atît o valorificare a tradițiilor folclo­rice, cît și o educație spectatori­lor, în privința pieselor de teatru, vom monta în viitor creații din dramaturgia contemporană. Din păcate, răspunsul s-a oprit aici, pentru că, alte date consis­tente nu s-au mai putut da. Toc­mai de aceea, credem că pentru viitorul apropiat, Comitetul comu­nal de partid, căminul cultural, ceilalți factori educativi trebuie să-și unifice eforturile pentru ca activitatea artistică să se ridice la nivelul cerințelor și posibilităților existente. Trebuie să se știe că e­­ducație patriotică se poate face și printr-un program artistic, cu con­­diția ca el să fie, gîndit, bine conceput. La posibilitățile existen­te credem că și acest neajuns va fi eliminat în cel mai scurt timp. Ion Patru ALBU Cum vă onorați contractele ? (urmate din pag. 1). petuarea deficiențelor pe linia o­­norării integrale și la timp a con­tractelor economice. Considerăm că o analiză temeinică a activită­ții ce se desfășoară în comparti­mentul aprovizionare al întreprin­derii ar putea duce la stabilirea unor măsuri mai eficiente decit cele aplicate pînă acum, în vede­rea procurării materialelor pe care unii furnizori nu le pot achi­ziționa și pune la timp la dispo­ziția I.P.L. Cîmpeni. Evident, nu considerăm că re­zolvarea problemelor privind a­­sigurarea cadrelor de muncitori și a materialelor necesare desfă­șurării ritmice a procesului producție garantează pe deplin de succesul onorării integrale și la timp a contractelor. Va trebui, concomitent, să se acționeze cu și mai multă exigență în scopul întăririi disciplinei de producție, folosirii judicioase a timpului de muncă, a capacității mașinilor și utilajelor, pentru dezvoltarea suc­ceselor de pînă acum, creșterea continuă a prestigiului de care se bucură această tînără unitate eco­nomică din județ. RADIO 5,00 Buletin de știri. 5,05 Cîn­­tec și joc pe plaiurile țării. 5,40 Jurnal agrar. 6,00 Radioprogra­­mul dimineții. 8,00 Sumarul presei. 8,08 La­­ microfon, melo­dia preferată. 9,00 Buletin de știri. 9,05 Album de vechi me­lodii. 9,35 Clasici ai operetei . Carl Millöcker. 10,00 Buletin de știri. 10,05 Curier economic. 10,10 Medalion Sile Dinicu. 10,30 Din cele mai cunoscute melodii populare. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Ansambluri ar­tistice școlare . Corul Liceului Pedagogic din Cîmpulung — Argeș. 11,20 Avanpremieră Ra­­dio-TV. 11,35 Slalom printre succese cu Dida Drăgan și Neil Young. 12,00 Buletin de știri. 12,05 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 12,30 Știința la zi. 12,35 Con­cert susținut de Fanfara repre­zentativă a Armatei, dirijată de colonel Emil Chiriac. 13,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 13,15 Arii din operete cu Lili Dușescu. 13,30 Radiodiver­­tisment muzical. 14,00 Buletin de știri. 15,00 Buletin de știri. 16,00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. 17,00 Buletin de știri. 17,05 Radiopublicitate. 17,15 Știință, tehnică, fantezie. 17,40 Mari interpreți ai mazur­cilor pentru pian de Frederic Chopin, Arthur Rubinstein și Vladimir Horovitz. 18,00 Orele serii. 20,00 Hanul melodiilor cu Romica Puceanu, Emil Gavriș, Marcel Budală, Marinică Iorda­­che și Nicușor Predescu. 20,30 Itinerar la harta țării. 20,40 Muzică pe adresa dumneavoas­tră. 21,00 Buletin de știri. 21,30 Consemnări: 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Maratonul dansului. 23,00-6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 24,00 ; 2,00 ; 4,00; 5,00). Tragerea Loto din 19 aprilie 1974. Extragerea I : 21, 61, 71, 65, 58, 50, 11, 73, 13. Fond de premii : 594 357 lei. Extragerea a H-a : 62, 80, 20, 16, 39, 3, 63, 77, 81. Fond de premii: 390 572 lei. I UNIREA Vedere din cartierul „Cetate", municipiul Alba Iulia. Acțiuni de muncă voluntar­­patriotică ale tinerilor în contextul amplelor acțiuni de împăduriri, inițiate de edilii din județul nostru în această primăvară, se înscriu și reali­zările tinerilor din Hopîrta, Șpălnaca și Lopadea Nouă. Cei din primele două localități, au încheiat, recent, plantarea u.-Răspunzînd chemării la în­trecere lansată de organizația pionierilor din județul Brăila, pionierii Școlii generale din Crăciunelul de jos au partici­pat la înfăptuirea unor obiec­tive de bază din planul lor de activități închinate împlinirii unui sfert de veac de la crea­rea organizației lor, care s-au materializat prin amenajarea u­milor puieți de salcîmi din cei 8 500 cu care au sporit zes­trea satelor lor. La rînd­ul lor, colegii din Lopadea Nouă, au plantat, zilele trecute, pe o su­­­prafață de 1 ha, 5 000 puieți de pin. (Corespondent: Mihail SZÁNTÓ), spațiului verde de pe strada Gării, întreținerea pășunii co­munale, au colectat și predat 552 kg deșeuri metalice, 34 kg deșeuri de hîrtie, 154 sticle și borcane etc. Cei mai harnici s-au dovedit a fi pionierii Ioan Mihu, Gheorghe Covaci, Ro­­mulus Maier, Vasile Comșa și alții. (Corespondent : înv. Au­gusta BEIAN). • PIONIERII ȘCOLII NERALE NR. 1 din Aiud GE­au acordat un spațiu larg în pe­rioada vacanței acțiunilor prac­tice. Au participat la extinde­rea școlii prin construirea 6 săli de clasă, au îngrijit spa­ț­ții verzi din oraș, au poposit în atelierele-școală continuînd executarea meselor de labora­tor necesare școlii. Nu au ne­glijat nici concursurile sporti­ve, drumețiile, cum a fost „cea condusă de tovarășul prof. Va­sile Nicoară, la cabana Slo­boda și în împrejurimi. (Cores­pondent — Virgil MAIER). • ÎN SCOPUL CREȘTERII PREGĂTIRII POLITICE a oa­menilor, sub egida Casei de cultură din orașul Aiud, au loc periodic, în unitățile eco­nomice și industriale din lo­calitate, dezbateri pe teme ce izvorăsc din documentele de partid, din cuvîntările tovară­șului Nicolae Ceaușescu. In a­­cest cadru se înscrie și acțiu­nea de la I.P.B. pe tema „A­­părarea și dezvoltarea proprie­­­tății obștești" susținută de to­varășul Aurel Pavel, președin­tele Consiliului orășenesc al sindicatelor. La discuțiile care au avut loc au participat un mare număr de salariați ai în­treprinderii. (Corespondent: Gheorghe PAIUȘ). • LA FABRICA DE PLA­CAJ din cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului Blaj se află în curs de montaj, și curînd vor fi puse în funcțiu­ne, noi utilaje și instalații: un cositor, un derulor, o bandă transportoare și un modern uscător. Ca urmare, se esti­mează o sporire considerabilă a productivității muncii și a producției. CINEMA bul ALBA IULIA : Fata din Istan­(„Columna") ; Evadarea („23 August”); SEBEȘ: Ancheta poștașilor („Sebeșul’’); Marele vals („Progresul”); CUGIR: Torino negru („Muncitoresc“) ; Pisica junglei („7 Noiembrie”) ; AIUD : Albă ca zăpada și cei 7 pitici . BLAJ: A­­ventura lui Poseidon; OCNA MUREȘ: Aventura lui Posei­don; TEIUȘ: La răscruce de vînturi; ROȘIA MONTANA; Șapte zile; ABRUD: Grăbiți a­­pusul soarelui ; CÎMPENI: Monte Carlo ; ZLATNA : Anto­­niu și Cleopatra. TEL­EVIZIUNE 9.00 O viață pentru o idee: Carol Davila. 9,30 Film serial. Eneida. 10­25 Cîntece și jocuri populare. 10,40 Tele­­cinemateca (reluare). 16,00 Finalele campionatelor naționale de natație. Transmisiune de la Cluj. 17,15 Telex. 1­7,20 Caleidoscop cultural-artistic.­ 17,40 Din țările socialiste. 17,50 Familia. A­­nul mondial al populației. Omul în fața viitorului. 18,20 Tinerii și muzica lor. 19,00 Bună seara vacanța. Copiii de pe strada noastră. 19,20 1 001 de seri. Bugs Bunny și prietenii săi. 19,30 Telejurnal. — 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. Cronica în­trecerii pentru îndeplinirea cincinalu­lui înainte de termen. 20,00 Cîntecul saptamînii. Dulce țară românească. 20,05 Teleenciclopedia. 20,45 Publici­tate. 20,50 Film serial. Colombo. — Șah și mat. 21,45 Telejurnal. 21,55 Săptămîna sportivă. 22 15 Marele pre­miu al Euroviziunii 1974. Spectacol înregistrat din concertul organizat în localitatea Brighton. ^CSWWWVWVVWSWWVVWWVWWWVWWWWVNW^WWywWWWWWAWWWWWWWWWww^x VĂZUTE DE GHIMPEANU... / SPECTACOL Tinerii din satul Cetea, co­muna Galda de Jos, au susținut, recent, pe scena Căminului lor cultural un frumos program ar­tistic închinat aniversării a XXX de ani de la eliberarea patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. Spectacolul, oferit de tinerii artiști amatori din Cetea, cetățenilor lor, a cuprins : dan­suri populare, recitări, momen­te vesele, bucăți solistice de muzică populară și ușoară. (Co­respondent : Nicolae BINZA). ȘTIAȚI CA... ...Cu prilejul unor cercetări ar­heologice efectuate în Turcia, au fost descoperite 300 de tăblițe din piatră, cu însemne care s-au dove­dit că alcătuiau un fel de „listă de preturi", cum se întîlnește în pre­zent în magazine. Pe „lista de pre­turi"­­ din piatră figurau preturile tuturor mărfurilor începînd de la pepeni galbeni și marmoră și pi­na la basmale și vite. Oamenii de știință au stabilit că tăblițele da­tează din timpul împăratului Dio­cletian, care, pentru a stăvili in­flația, a hotărît să stabilească pre­turi fixe — un adevărat mercurial. .. .Autoritățile municipale din Stockholm, au anunțat că, pe mij­loacele de transport în comun ur­bane, vor pune în vînzare bilete de călătorie pentru.. . clini.­ Costul unui abonament, pe o lu­nă, va fi de circa 50 de coroane (5 lire sterline). Cam scump, dar clinii vor putea circula fără res­tricții cu autobuzele, cu metroul sau cu alte mijloace de transport în comun. Cu o singură condiție, însă , să fie însoțiți de. .. stăpînii lor. .. .Multi locuitori ai Romei care se folosesc de mijloacele de trans­port in comun petrec, anual, peste 2 500 ore, adică un sfert din viată în mijloacele de transport. Spori­rea parcului de mașini din oraș a dus la apariția frecventă de stran­gulări de circulație, necesitînd un considerabil efort, măsurabil cu multe ore, pentru restabilirea tra­ficului. Municipalitatea Romei, consideră că, dacă nu vor fi luate măsuri excepționale, încă în 1985, traficul rutier urban va fi com­plet paralizat. .. .Grandge Smith, renumitul spărgător australian pentru care seifurile blindate și încuietorile cele mai sofisticate erau o nimica toată, virtuosul speraclurilor și neîntrecutul cunoscător al tuturor sistemelor de semnalizare electro­nică, a căzut, în sfîrșit, în mîinile poliției. Dar nu în vreuna din „calități­le" amintite, nu ! Ci ca simplu hoț de buzunare ! — Ce s-a întîmplat cu tine, Grandge? — l-a întrebat inspecto­rul de politie. — lnchipuiți-vă, luna trecută m-am îmbolnăvit de inimă, și doc­torul mi-a prescris să-mi schimb munca cu o alta mai... liniștită, mai plăcută și cu mai puțini nervi. Ceea ce am și făcut... i SIMBATA, 20 APRILIE 1974 UN NOU LABORATOR DE SPECIALITATE LA SPITALUL JUDEȚEAN DIN ALBA IULIA Cu puțin timp în urm­ă, în ca­drul Spitalului județean din Alba Iulia a luat ființă laboratorul de sănătate mintală care întregește gama posibilităților de asistență medicală din municipiul Alba Iu­lia. Pentru o informare la obiect am stat de vorbă cu tovarășa Ro­diță Lucia Șulea, medic specia­list în neuropsihiatrie infantilă, șefa laboratorului, care a răspuns cu amabilitate întrebărilor noas­tre. — Care e destinația noului com­partiment medical ?­­— Laboratorul, de tip complex, care cuprinde secții de neuropsi­hiatrie infantilă, psihologie, orto­pedie, asistență socială și sala de tratament special, se ocupă cu studiul aptitudinilor și comporta­mentului copiilor preșcolari, în­deosebi, începînd cu vîrsta cea mai fragedă( din maternitate) pînă la înscrierea lor într-o formă de școlarizare, potrivită dezvoltării intelectuale a fiecăruia. Pe aceas­tă bază, în colaborare cu pedago­gii și părinții se fac și primele o­­rientări școlare și profesionale. — Care este, practic, sistemul de lucru ? — Echipele noastre se deplasea­ză în colectivități cum ar fi cre­­șele, căminele și grădinițele, con­sultă copiii, se întocmesc fișe per­sonale, apoi se face o prelucrare statistică a datelor, după care ca­­­zurile de dezvoltare subnormală, depistate, intră în grija personalu­lui nostru pînă la recuperarea completă a întârzierilor de dezvol­tare. — Ce specialitate au cadrele medicale care activează în aceas­tă direcție ? — In afara medicului neuropsi­­hiatru, în acest colectiv își des­fășoară activitatea un profesor psiholog, un profesor de cultură fizică, asistente specializate la centrul de neuropsihiatrie Titan din București, surori medicale. — Sîntem informați că înfiin­țarea laboratorului constituie premieră pe plan național, în ce o constă noutatea ? — Noutatea constă în aceea că orientarea acțiunilor are un ca­racter profilactic, de prevenire deci, accentul tind pus pe apro­pierea personalului de mediu, e­­fectuîndu-se examinări individua­le și colective. Copiii care se nasc cu suferințe perinatale luați în evidența cabinetului sunt și urmăriți lunar. Prin aceasta se vine și în sprijinul medicilor pe­diatri din circumscripții prin con­trolul copiilor încă din materni­tate. — Baza de activitate a echipe­lor este numai municipiul Alba Iulia ? — In prima fază de organizare am cuprins în tema de studiu co­pii din municipiu, dar începînd cu data de 1 iulie a.c. vom înființa secții de specialitate și în orașele Sebeș și Aiud, iar în continuare vom conlucra cu policlinicile te­ritoriale. — Ce rezultate au fost obținute pînă în prezent ? — Cu toate că activăm de pu­țin timp, am reușit să cuprindem pînă la sfîrșitul lunii martie 825 de copii, iar pe luna aprilie nu­mărul acestora este în continuă creștere. Cazurile de care ne-am ocupat pînă acum evoluează îm­bucurător, iar părinții se declară mulțumiți de îngrijirile acordate. Pract­ic a fost pusă la punct ca­tagrafia patologică în faza I. Tot aici putem să amintim acțiunea de la căminul nr. 9 din Alba Iulia în vederea școlarizării copiilor care au împlinit vîrsta de 6 ani. Problematica de studiu fiind nouă, ne ridică, cum e și firesc, unele dificultăți, datorită faptului că aspectele de rutină, de resemnare în fața unor defecte naturale cu care se nasc copiii se depășesc cu greutate. Dar receptivitatea pă­rinților, încrederea lor în puterea științei, în prestarea actului me­dical sunt răsplătite în marea ma­joritate a cazurilor prin efecte po­zitive, neașteptate chiar. Convorbire consemnată de­­ Nicolae EDITOIU EXCURSII PE LITORAL Litoralul — acesată neasemuit de frumoasă perlă turistică a ță­rii — revine tot mai mult în a­­tenția iubitorilor de drumeții. Re­numitele stațiunii „Venus”, „Sa­turn", „Jupiter", „Neptun“ „Ma­maia" sunt căutate în acest înce­put de sezon estival nu numai de cei care doresc să-și petreacă binemeritatul concediu de odih­nă, ci și de vizitatorii de ocazie. Din informațiile primite de la O.J.T. Alba, am aflat că la sfîr­șitul fiecărei săptămîni vor fi or­ganizate excursii cu autocarul a» litoral. Pe lîngă turul litoralului, cu obișnuitele popasuri de caza­re și masă în condiții avantajoase, excursioniștii vor putea admira frumusețiile Văii Oltului (la duce­re) și Văii Prahovei (la întoarce­re). Amatorii acestor frumoase excursii beneficiază de unele re­duceri pînă la data de 15 mai a.c. m minuni sa st­­iciS »EM­III­ ■) VII Uiiimii ii .................................................. • ERA LA „ÎNTREȚINERE", DAR SE ÎNTREȚINEA CU... MOȘ ENE. Instalatorul loan Marian, de la întreprinderea de porțelan din Alba Iulia, își desfășoară activitatea, conform schemei, în cadrul sectorului întreținere. Cu puțină vreme în urmă, se desfășura. .. la ori­zontală fiindcă deși băuse vin, o luase, vorba aceea, pe ulei în așa măsură, încît nu mai putea face deosebire, bunăoară, între un cuptor tunel și o farfurie... Instalatorului de la întreți­nere i s-a dat o severă sancțiu­ne administrativă. Sperăm că se va. . . întreține cu ea, astfel ca munca să fie muncă și balul bal. • VISĂTORUL ARE O PĂRERE BUNĂ DESPRE PRO­DUSELE PE CARE LE GESTIO­NEAZĂ. Restaurantul din Baia de Arieș este unitate de cate­goria a treia. Responsabilul a­­cestuia, venind în sprijinul populației, a luat măsuri pentru înființarea, alături de vant, a unui chioșc unde restau­să se servească, prompt, diverse gus­tări și băuturi. Pînă aici, toate bune. Vînzător la chioșc a fost numit Nicolae Costea... — La rînd, vă rog. Am marfă a-ntîia, ne-a întîmpinat vînză­­torul. — Felicitări sincere... V-am spune să dați înainte, în același ritm, dar, uitați-vă, am consta­tat și noi ceea ce ne spun oa­menii ; dv. percepem­ preturi mai piperate decît restaurantul. Mai expliciți fiind, în loc să luați preturi pentru unitate de clasa a treia, luați pentru unita­te de clasa a doua. Dînșii sînt martori. . • Cum explicați aceas­tă metamorfoză? Prins cu... mîna în buzuna­rul aproapelui, vînzătorul a re­cunoscut, a promis să fie băiat bun, fără. .. plusuri. (Corespon­dent : Florian NIȚU). • AȚI AUZIT DE... N­APO­LEON? Combinatul de produse sodice din Ocna Mare. Sudorul Ioan Gatea, din secția sodă cal­cinată, îmbrăcat de oraș, deși este în timpul serviciului, în­cearcă să iasă pe poartă. — Sunt delegatul Napoleon îmi zice, îi I.C.M. .. . spune portarului: La revedere! — Să trăiți, tovarășe Napo­leon. Mai poftiți pe la noi, îi răspunde posesorul șubei. ...Ironia soartei. Tocmai cînd să iasă pe poartă, „Napoleon", alias Ioan Gatea, se întîlnește cu șeful secției, care îl invită să revină la locul de muncă. O înfrîngere ca la Watterloo... • INSTRUMENTISTUL D­IA RAZNA. .. La restaurantul „Apulum" din Alba Iulia se produce o orchestră de tineri instrumentiști, dele­ctînd urechi­le consumatorilor în limita... puterii instalate a stației de am­plificare.’ lată că unul dintre instrumentiști, Cornel Gher­­ghely, obișnuiește să se certe „la cuțite" cu coechipierii, și, în aceste cazuri, începe să cîn­­te cu totul altă melodie.. • Am mai constatat că, întîrzie cam des de la serviciu, că părăsește podiumul pentru a sta, la un pahar și restul.. . cu consuma­torii. Acum, părerile privind acti­vitatea instrumentistului sînt cam împărțite. Unii toni preferă chiar ca, consuma­atunci cînd orchestra atacă un tango... local, instrumentistul Cornel Gherghely să execute ,,1-auzi mîndro, crinii bat", ori „Sări, Gheorghiță pîrleazu.. Care este punctul de vedere al Direcției comerciale județe­ne vis-a-vis de acest. . . ton ca­re, totuși, nu face muzică? (Corespondent : loan FILI­MON). • NICOLAE DIN GlRBO­­VA.. . — Mă, știi tu cine sunt eu? — l-a întrebat, în bufetul din Gîrbova (Sebeș), Nicolae Lascu pe L. T. — Știu și tocmai de aceea, aș vrea să vă rog să vă vedeți de treabă. Eu nu am, chef de scandal. . . Căutați pe altul! Cum cei prezenți erau cate­goric. .. muscă, Nicolae Lascu s-a întors la L. T. și a început să-i aplice niște directe de stin­gă, combinate cu cele de dreap­ta. .. La Judecătoria din Alba Iu­lia : — Amenzi ați avut cu carul... Cînd o să intrați în rîndul oa­menilor serioși? — Din clipa asta, onorată instanță. . . Instanța a considerat că ar putea începe de acum, iar săte­nilor să le demonstreze aceas­ta după ce va sta, două luni, la închisoare. Acum, Nicolae Lascu, cînd va mai vrea să știe cine este, se va uita în buletin. .. (Cores­pondent : D. FĂRCAȘIU). • „SERVIȚI CAFEA FIL­TRU. .. LA CASA“. De mai multă vreme, la restaurantul „Transilvania" din Alba Iulia, unitate de clasa întîi, aparți­­nînd de O.J.T. Alba, „Expres­­so-ul" de cafea este defect. O imagine cam tristă și nu tocmai igienică prezintă „actua­lul proces tehnologic, de fabricare" a cafelei , cafeaua se face într-o oală, se beagă ulcica și. . . altul la rînd ! Cu „altul la rînd", sîntem de acord. Adică cu alt procedeu. Eventual, cu unul.... gospodă­resc. (Corespondent: Mircea PISI­ARU). Rubrică realizată de Radu GLIGOR 1

Next