Universul Copiilor, 1930 (Anul 6, nr. 1-52)

1930-11-26 / nr. 48

AIERCURI 26 HOEMBRIE a universului PREI13L ARQHAIE HIELQR: 1 EXEMPLARUL TXT /~\ T“"| 21 U­ AN LEI 200 I ^ 5 LEI­­ 4­ N­I K_J J| 1 | i—i 1­ I ||ALE LUNI LEI 100 I POVESTE ADEVARA­TA Odaia mea de culcare e la strada. In fata geamului, pe trotuar, un felinar imi lumineaza toata noaptea, odaia, ca ziua. Vis-a-vis de casa mea e o gradina de vara, unde un taraf de lautari, ma adoarme in fiecare seara cu muzica lor. Aseara am fost la tanti Lenuta §i cand am venit acasa era tarziu. Am vrut sa cant ceva la pian, dar fiind obosit, am deschis geamul si am peste noapte aer curat, m’am desbracat si m’am culcat. La tanti, am auzit tot timpul discutii de hofi, de intamplari tragice, de evenimente supranaturale, asa ca incercand sa adorm, mi-am zis ca nu prea o sa am vise frumoase. Nu stiu cat timp sa fi trecut, adormisem sau nu, cand deodata sar in sus. Un sgomot, un sgomot ciudat venea din odaea mea. Incordat privesc in odae. Nu se vedea nimicí Felinarul trimetea pe fereastra deschisa lumina lui in odaea mea. De­ odata pianul incepu sä cante. Privesc la pian. Profilul lui se distingea bine, iar scaunul luminat era gol. Inghetasem de groaza. Parul mi se facuse maciuca. Am vrut sa strig — gura mea tre­­mura, dar nu puteam sa scot nici un sunet. O sudoare rece imi cuprinse tot corpul. Pianul canta singur cateva acorduri, apoi tacu. Eram constient, mintea mea era intreaga, vedeam, simteam, stiam bine ca nu dorm, ca sunt treaz, dar groaza ma inlemnise. Nu puteam sa minc, gura imi era inclestata, iar ochii ramasera holbati asupra pianului bles­­temat. Tocul. O sfortare supraumana, intinsei mana la comutatorul electric si invartit cu putere. Lampa se aprinse. Pianul era deschis. Pe clape cu ochii fic$i la mine, statea o pisica ce sarie de pe geam pe clapele pianului. Tudor Pascal Radulescu Memoriile unui pui de gaina (Urmare) N’am dormit bine azi noapte. Ma tot gan­­deam la vorba „progres“, ce-o fi aia? Disde­­dimineata ne-am strans in jurul lui Stop. Acum spune, ce e progresul? — Progresul? Hum! ce sa fie­ ia, sa caute fiecare din noi sä traiasca cat mai bine, farä sä faca rau aproapelui sau. — Progres? vreti sa §ti­i ce e? a zis o Ligoria. Duceti-va in America sa vedeti cum traesc gainele acolo. Cum mananca in vase de sticla, cum beau apa de la un §ipot limpede, nu ca aici sa arunce in batäturä hrana, s’o mäncam plinä de praf §i murdarie, с i sä bem apa statutä prin ligheane murdare: „ordinea -i curutenia“ o numim noi progres. — Eu, zice curcanul, numesc „progres“ bunacuviintä $i apucaturile frumoase, respectul tineretului catre batrani s i ascultarea bunurilor sfaturi. — Ce zice? intreaba niş te puicuțe care träncänesc intr’un coif. Mai bine sa se ducä la circ sa vada ce e progresul: cum s’au putut invata pana -i fiarele salbatece gratie priceperii omului; deci invatatura e progresul, cine vrea sa-­i batä capul §i sä invete multe -i marunte progreseaza, adica merge inainte. — Bravo! Bravo! striga toata curtea. Foarte bine, zice, Zizi dar mie putin imi pasa de pro­gres, lasa-i pe oameni sa-­i batä capul cu toate astea. — Bine zici draga Zizi, sunt de ideea ta, haidem la plimbare, raspund eu. $i am plecat incä nedumeritä bine, asupra Cuvântului progres. Eufrosina Palid ....«m» *j; y»

Next