Universul Sport, octombrie 1938 (Anul 1, nr. 196-226)
1938-10-01 / nr. 196
2 BAZAR " Sportul, înainte de a fi un Spectacol, pur și simplu, are o misiune socială. De aceia ar trebui ca eșirile pe stadion să corespundă din toate punctele de vedere. In primul rând, ar trebui Să nu se neglijeze latura etică a acestor întreceri, deoarece ele se dispută sub ochii unei generații încă fragede, care se formează în spiritul epocei, la școala disciplinei de pe stadioane. Și în măsura în care această școală corespunde cerințelor care o impun, în acelaș grad avem garanția ridicărei unei generații sănătoase atât din punct de vedere fizic, cât și moral. ❖ Regretăm însă că din când în când, suntem obligați a consemna abateri de la această disciplină și ce e mai dureros, e că acestea vin tocmai din partea acelora cari ar trebui să fie exemple vii pentru tineretul care se ridică. Sportul trebue să fie o școală de cavalerism, de înfrățire a tineretului în vederea loială pe stadion, pentru a pregăti generația viguroasă și disciplinată, ce va trebui să răspundă mâine unei alte lupte — de va fi cazul — mult mai realistă, pentru a-și apăra Suveranul, țara și libertatea. Ut In matchul disputat Duminică la Timișoara, între reprezentativa Belgradului și a orașului gazdă, s’a produs un incident. Un incident penibil, care nu ar trebui să-și găsească locul în asemenea împrejurări. Doi sportivi s’au încăerat pe teren. Doi internaționali s’au luat serios la păruială. Poate fi oare ceva mai urât ca aceste fapte. Doi internaționali, doi idoli, spre care erau îndreptați toți ochii adolescenților de pe arenă, au oferit un spectacol deplorabil. S’au bătut ca pe maidan, fără a-și da seama de efectul pe care reprobabilul lor gest îl avea asupra masei spectatoare. Eroul principal a fost Bindea, mult răsfățatul Binăuț, care și-a făcut o tristă celebritate din a provoca asemenea incidente. Crede oare Bindea că e frumos ceeace face ? Și mai ales, crede că e sportiv? Prin asemenea atitudini, nu face altceva decât să-și îndepărteze admiratorii de până acum și să-și creeze o atmosferă defavorabilă, pe care ar trebui să o regrete singur. Bindea a fost un jucător mare și peste un an, doi, se va lăsa probabil de football. Care vor fi atunci amintirile cu care vor rămâne spectatorii despre vedeta de em? Cu ce se va mândri mâine Bindea, când departe de stadion, vor arăta cu degetul spectatorii anonimi și vor spune: „Știi, ăsta e Bindea, ăla care s’a bătut cu Dubac“. N’ar fi oare mai frumos ca aceiași spectatori, la fel de anonimi, să-l privească, cu admirație, iar cei cari se ridică pe urmele lui pentru a purta mai departe tricoul național, să-i admire și urmeze faptele frumoase ? Care e exemplul pe care îl dă vindea acestor viitori internaționali ? Care e morala comportării sale și care e frumusețea spectacolului pe care îl furnizează ? * Mai zilele trecute, treceam pe bulevardul C. A. Rosetti și l-am văzut pe Yogi, popularul și mult răsfățatul „Ciogli“. Câțiva copii s'au oprit, și-au șoptit ceva și au rămas așa câteva momente privindu-l admirativ. Nu știu dacă Ciogli i-a văzut, dar cred că ar fi simțit o mare mulțumire sufletească. Și acesta nu e unicul caz. După matchul România-Jugoslavia A, jucat recent la Belgrad, am primit o carte poștală din partea unor elevi ai liceului din Beiuș. Iată ce ne scriau acești entuziaști : ONORATA REDACȚIE. „Iertapine că ne adresăm d-voastra, dar nu știm adresa domnului Albu Gheorghe, fundașul minune. Vă rugăm să-i transmiteți din partea noastră, cele mai călduroase felicitări și cele mai sincere urări de bine, ca să poată activa și mai departe în cadrele clubului cu „Stea“, pentru cinstea lui și gloria footballului nostru“. Cu stimă, Valeriu Cordoș și Tulvan . Trăiau, elevi. „ * Ce-ar fi dacă și despre Bindur am auzi aceleaș lucruri dar am auzit aceleași lucruri le-am auzit cândva, ce-i drept, dar e mult de atunci. Noi i-am propune un armistițiu cu acest „prezent“. Pentru binele lui, pentru prestigiul sportului și al excepționalei lui cariere. T. Alex. Spectacole TEATRE TEATRUL NATIONAL: Summa cum laudae. STUDIO TEATRUL NATIONAL: Actrița. TEATRUL COMOEDIA: Jocul de-a venanța. TEATRUL LIBER: De ce nu mă săruți. TEATRUL LIGII CULTURALE: Oedip Rege: ALHAMBRA: Constelația Alhambra TEATRUL REGINA MARIA: Ediție specială EXPOZIȚIA BD. BRATIANU 2. Cortul Franzini cu program extraordinar de circ. Parcul zoologic cu 100 animale exotice vii și diferite alte distracții. CENTRU ARO. — Revista revistelor „Goldwyn Follies“ cu Vera Zorina, Charlie Mc. Carthy și Ritz Brothers. Jurnal și complectare. A.R.P.A. — Insula ocnașilor cu Anna Sheridan. CAPITOL. — Sfidătorii morții cu Clark Gable, Mivna Loy și Spencer Tracy. Jurnal și complectare. ICARLTON. — Fac ce-mi place cu Irene Dune și Fairbanks Jr. CORSO. — Testamentul misterios cu Bill Cody și Banda Veselă. CITY. — Heidi și Strigoii. FEMINA. — „Azilul de noapte" și Journal Fox. FORUM. — Copilul nimănui și Părinți și copii. NISSA. — Stăpânul și Misiunea Brigăzii 41. OMNIA. — Stella Dallas și Țara fără legi. PALAS-BULEVARD. — Diligența însângerată (premieră). Jurnal și completare. REGAL. — Femeia diabolică, cu Bette Davis, Henry Fonda, Jurnal Paramount. ROXY. — Sfidătorii morții cu Clark Gable, Myrna Loy și Spencer Tracy. Jurnal și complectare. SCALA. — „Tura Zeița Junglei“ cu Dorothy Lamour și Ray Millaud. Jurnal Paramount. SAVOY. — Prima noapte și Aventură în Paris. SELECT. — Josette cu Simone Simon și Robert Young. TRIANON. — Tu și Eu cu Sylvia Sidney și George Raft. AMERICAN. — Sub roba roșie și Frații Ritz șomeri. AIDA — O crimă pe Broadway și Nunta cu repetiții. ATENEUL M. EMINESCU (Str. G-ral P. Popovăț nr. 5 (Crângași). — Tovarăși de suferință, Colierul blestemat și Funerariile Reginei Maria CARMEN. — Două femei, două iubiri și Eroul din Arizona. COTROCENI. — A opta nevastă a lui Barbă Albastră și Ultimul tren din Madrid. DACIA. — Domnișoara vedetă și Alibiul. DIANA — Mormântul lui Ghinghis Khan și Fortul Negru. DOINA. — Regele din Pecos cu Jon Werne și Cânt numai pentru tine. EDISON. — America Melody. Alarmă în Peking și Trupa Georgescu Iași. FRANCLIN. — Căpitanul Benoit și Broadway Melody. FLORIDA. — Paramara (închisoarea femeilor) , și Inima mea plânge. , ILEANA — Domnișoara vedetă și Alibiul. LUCIFIER. — Mormântul lui Ghinghis han și Cel mai bun prieten. LIA. — Prizoniera din Zenda și Alteța sa dansează. LILLY. — Polițistul învingător și Vladia Korsacov. LÎZEANU. — Vinovatul și Aventura în Paris. MARNA. — Aventurile lui Arsène Lupin și Le caută o femeie. MODEL. — Fiul deșertului și Patrula de noapte. MARCONI. — 100 de băeți și fată, Matchul de box, Schmel oling-Joe Louis, Funeraliile M. S. Regina Maria, Jurnal Paramount și artiști. NERO. — Sclavele albe și Nicole. NON fost Central (Str. 13 Septembrie 194). — Abuz de încredere și Teroare. PACHTE. — O crimă fără importanță și Nick gentleman detectiv. RAHOVA. — Mi-am regăsit iubirea și Alarma în noapte. TOMIS. — S’au întâlnit la miezul nopții și Zvăpăiata. TRIUMF. — îngerul și Noul Tarzan. UNIC. — Prin foc și sabie și Un îndrăgostit celebru. VENUS. — Casa visurilor, Cutremurul din Long Beach și Banda Veselă la Olimpiadă, VILGA-DOROBANȚI. — Victoria Suverana Angliei și O crimă fără importanță. 4, Clasamentul fatal ROMAN de ALFREDO BOGARDO DESPARE MABEL — „Clausa secretă — repetă inspectorul scoțian ? Ah, da. Nu. Notarul n’a vrut să spună nimic. Continuă să declare că înaintea oricărui lucru lucru, pune îndatoririle și cinstea sa de notar. Iar pe de altă parte, jură că nimeni nu a luat luat cunoștință de această clauză. .. ..In sfârșit, în ceia ce ne privește, o putem considera ca inexistentă, încheia liniștit Ziori. Azzurii plecaseră spre Roma, a doua zi chiar, după obositoarea victorie repurtată asupra Argentinei. Craigii în schimb — după cum anunțase Ziori—își reținuseră locuri pentru vagonul de dormit al rapidului ce pleca în Sâmbăta aceia, seara, spre Roma, unde urma să sosească în dimineața următoare. Și după hotărârea luată, odată cu ei au mai plecat, doctorul Ziori și extravagantul inspector Snowden. ,In gară, s-au întâlnit cu toții și fiori le prezentă Craig-ilor pe inspectorul scoțian. Frate și soră, s’au arătat la fel de impresionați, când au aflat că omul acela cu barbă, mascat și cu ochelari, era o ,celebritate“ a poliției engleze, venit să facă lumină în încurcata serie a „nenorocirilor“ iscate de pe urma testamentului Quart. Zioni lăsă colegului său inițiativa convorbirei și observă că el nu făcea nici cea mai mică aluzie la clauza secretă a testamentului Quart și influența ce ar fi avut aceasta în determinarea „nenorocirilor. Dar tresări surprins când auzi pe Snowden, adresânduse aspru d-rei Williamson și întrebând-o : — „Dumneavoastră domnișoară, dacă nu mă înșel, sunteți verișoara domnului Bob Raftery, primul secretar al notarului Zerguson”. Fata făcu fețe, fețe, întoarse o privire rugătoare doamnei Craig și apoi cu voce slabă răspunse: — „Da“. In momentul acela comisarul nu prinse importanța amănuntului (doar dacă nu vroia să insiste asupra faimoasei și necunoscutei ..clause secrete“) totul se gândi că Morelli fiind scos din cauză, iar Mabel, suspecta „femee în verde“ a limonadei mortale, devenind în urma întrebării scoțianului și mai suspectă nu trebuia, de aceea, pierdută din vedere. Se folosi deci de primul moment când era mai aproape de ea, pentru a-i șopti: — „Domnișoară, aș vrea să vă vorbesc. Vă aștept pe culoar la ora unu“... Miss Mabel se îngălbeni la față și consimți dând din cap. Locurile celor doi polițiști și ale suitei lui Craig, căreia i se adăugase în ultima instanță Ada, erau unul lângă altul, și de aceea convorbirile asupra „nenorocirilor“ întâmplate, asupra campionatului lumii și a posibilităților azzurilor de a câștiga cupa, se prelungiră mai mult timp. Apoi, ora înaintată determină pe fiecare să se retragă in compartimentul respectiv, și a medita asupra necazurilor și întâmplărilor personale. ...................................................1 Săriturile regulate și zgomotul monoton al roților țineau parcă să protejeze somnul comisarului Zioni, dar acesta, în mod „ostentativ“, se menținu treaz... Cu privirea fixă pe ceasul de la mână, urmărea înaintarea celor două minutare, în timp ce fantezia lui căuta posibilitatea construirei unei ipoteze plauzibile și satisfăcătoare, bună în sfârșit, de deslega misterul care îi frăa mânta atâta. Iată, mai erau câteva minute până la ora unu... Peste câteva clipe trebuia să iasă pe culoar, să vorbească cu Mabel. Ce întrebări să-i pună? Se hotărîse a lucra în sfârșit, fără menajamente și șovăeli. Ar fi întrebat-o deci, în mod categoric, despre ceia ce conținea misteriosul pachet cu care părăsise cabinele jucătorilor, în ziua matchului cu Argentina. Și dacă ea nu ar fi dat un răspuns mulțumitor... In clipa aceia, un strigăt sfâșietor se ridică în noapte și acoperi pentru o secundă zgomotul trenului. Ziori simți un fior trecându-i prin spate. Sări imediat în picioare și se îndreptă spre ușă. Când o deschidea, auzi clar o lovitură puternică ce semăna cu zgomotul unei alte uși închise repede, zgomot ce venea din cealaltă parte a vagonului. In primul moment, pe coridor nu era nimeni. Apoi a fost multă lume, prea multă chiar. (Va urma) ! Citiți in fiecare săptămână UNIVERSUL LITERAR