Universul, iulie 1885 (Anul 2, nr. 258-281)
1885-07-22 / nr. 274
2 .............................. Cartea ’Vieței Lumea / — Ce e lumea? — E globul pe care locul alb ." .V* — Așii ^ f m — Pâmântul, luna, sorele, stelele i,compun universul sau lumea. * — Ce dracul Lumea..". ^ .$ •— Este o societate de asigurare.* f j" — Dar nu... ■ " — Atunci ce este lumea ? — E o ciocnire de opiniuni și de pasiuni, de lumină și de întunerec, de civilizație și de barbarie. Nu e nici iad nici rasa : în ea sunt însă și elementele unuia și ale celuilalt— Nu pricep nici decum. — Dacă nu -ți place definiția asta, îți voi spune cu Young că lumea e o corabie pomposa care plutesce pe mări furtunase . O privim cu plăcere dar nu o putem ajunge decât cu primejdie. — Este o altă definiție tot așa de limpede ca și cea d’întâi. — Vegh dacă ’ți place asta.—Lumea este un tărg netrebnic, în care toți omenii nu ’s decât cumpărători sau vînzători. — încep să înțeleg ceva mai mult. — Acum ascultă ce spune Schiller. .... „Inșelătorre, perfidă e lumea acesta, și interesul e d-rul scârbos, infam și absolut al inimelor.“ — Lumea asta trebue să fie desigur aceea a personelor ce sufer de ficat. Dar nici un om n’a spus fără ură ce este lumea. — Ba dar un poet italian, care desigur că n’avea fiere în inimă, a zis : „Totă lumea e un teatru, în care se represintă când o comedie, când o tragedie, „când se plânge, când se rîde de nebuniile „omenesc, de miserii. Nebuniile omenilor ,, sunt parte de rîs parte seriose „Toți omenii sunt nebuni după părerea „mea, toți... afară, dragă cititor, de tine „și de mine. Fiecare acasă pe altul și „toți dau pe față viciile altora, și nu ’și „văci pe ale lor.“ — Acum am priceput tot. Acesta este tot adevărul și prin urmare ’ți mulțumesc. Egiptului, dominarea absolută asupra întregului Sudan oriental, de la marea Roșie până la Nil. Apoi Englitera va consimți la înlocuirea lui Temufik prin Ismail-pașa. După cum se pare, merg cu acelaș pas și tractativele cu Italia, care va trebui să trateze apoi la rîndul ei cu Abisinia, pentru o acțiune comună asupra Kassaiei. — Se anunță că s’a concertat între Rusia și Englitera măsuri eficace d’a face imposibile reînnoirile incidentelor primejdiose la granițele ruso afgane. Paris, 18 Iulie. La castelul generalului Charrette s’au adunat alaltăierî sara 700 de zuavi la un banchet. Charette, în discursul său,tise că regimentul zuavilor este totdeauna gata la un semn al papei, spre a combate pe dușmanii Bisericei. — Se vorbesce necontenit de înlocuirea lui Allain-Targe, ministrul de interne, cu Goblet, din pricina înclinărei celui d’ântâi către oportuniști. Goblet, care probabil își va schimba portofoliul după închiderea comerilor, va procede imediat la o mare mișcare de prefecți. Berlin, 18 iulie. După Gazeta Grozei, întrevederea proiectată între principele de Bismark și cornitele de Kalnoky ar avea de scop elaborarea unui plan pentru continuarea negocierelor relative la uniunea vamală ; cel doul oment de stat ar fi a -și schimba părerele în acesta privință. Paris, 18 iulie. 1iarese spun că din creditul de 12 milione pentru Madagascar 7 sunt deja întrebuințate și că prin urmare e de trebuință a se cere noul credite. Dresda, 19 iulie. Se anunță din Koenigstein că MM. II. Regele și regina României sunt așteptați în acel oraș spre a petrece un seson. Viena, 19 iulie. țiarul Die Presse, vorbind de călătoria d-lui Brătianu, spune că desigur se vor începe negocieri între primul ministru român și omenii de stat din Viena și Berlin în privința cestiunei economice, dar că unele țiare române par a pripi lucrurile când așteptă de la călătoria d-lui Brătianu o schimbare radicală în politia comercială. E adevărat că o înțelegere asupra politicei generale, pentru ca «să» potă fi durabilă, cere și o înțelegere asupra politicei economice, dar nu e asemenea unui puțin adevărat că o uniune vamală eventuală între Germania și Austria n’are nimic a face din puntul de vedere a regularei raporturilor economice viitore dintre Austria și România. Londra, 19 iulie. Parlamentul englez a adoptat bilul pentru naturalisarea principelui Enric de Battenberg care s-a căsătorit cu principesa Beatrice. ULTcvități Telegrafice Constantinopole, 17 iulie. Porta e în continuă comunicare cu guvernatorul Tripolului, cu care se stabilesc măsuri mari de apărare. Se procede activ la înarmarea triburilor nomade, al căror capi s’au dus la Tripoli ca să ia instrucțiuni. Londra, 18 Iulie. Convingerea generală e că Turcia va primi o acțiune comună cu Englitera în Sudan. Compensările ar fi, afară de consolidarea autorităței suverane a Forței asupra UNIVERSUL.—(23 IULIE 1885) Cel din urmă buletin în privința epidemiei colerice în Spania dă cifrele urmatore : cazuri 3168, morți 1252. Din Capitală D. N. Eleva, primarul capitalei, a părăsit orașul alaltăieri dimineța ducânduse la moșia sa Bâneasa. — o— D. general Fâlcoianu, ministru de resbel, a avut vineri o lungă întrevorbire cu d. colonel Argintoianu, comandantul reg. 1 geniu, care a expus ministrului mersul lucrărilor de fortifiație precum și acelea ale liniei Costești T. Măgurele. —o— D. C. R. Manolescu, secretar general al ministerului de domenii, nu ’și va începe concediul ce ’i a fost acordat decât mercurea viitóre, așteptând întorcerea de la Slănic a d lui Stolojan. — o— Consiliul comunal este convocat pentru ații la ora 8 sera. — o — D. general Berendei a inspectat sâmbătă lucrările de fortificațiune la Kitila. —o— Aflăm că o societate engleză a propus ministerului domeniilor să instaleze în țară mai multe fabrici de acid sulfuric. Ministerul, mai înainte de a examina acesta propunere, a dispus să se facă studii pe terenurile sulfurose de la Vălenii de Munte și Doftana. î — o— Se va stabili o stațiune agronomică la școla de agricultură de la Ferebtica, și de aceea ministrul agriculturei a ordonat ridicarea unui plan economic al terenurilor de pe lângă școlă. — o— Pe locul ocupat actualmente de grădina botanică de la Cotroceni e vorba să se construiască un Institut de Botanică, pentru care scop d. dr. Brânză a adus de la Paris un proiect detaliat pe care l-a supus ministrului respectiv. — 6— Se zice că tote firmele de comerciu înscrise pe la tribunalele din țara se vor centraliza la ministerul domeniilor, tul de mari. După cum ni se spune chiar câțiva omeni au fost loviți de tinichelele și scândurile ce sburau de pe case. Și vănturile aceste, după cum se vede, nu prea au gust să înceteze. —x — DIN JUDEȚE * ____1 Un adevărat uragan, țjice „Liberalul“ din Iași s’a desfășurat mai cu semáieri napte asupra orașului nostru. De trei zile necontenit ploua și sufla vânturi puternice fără încetare; ieri sera, pe la 9 de nópte, vântul sufla mai cu putere decât totdeauna. Acoperemaniele de la o mulțime de case s’au rupt cu totul; garduri și șuri au fost trântite la pământ; arbori groși de două palme au fost desrădăcinați și culcați. Intr’un cuvânt, pagubile causate de acest uragan sunt descursele vaporului local între Galați și Brăila continuă a fi aceleași, adică: Plecarea din Galați la orele 7 și 12 a. m. și la 6 ore sera. Plecarea de la Brăila la orele 6 și 9 diminața și la 4 ore p. m. —x — Viață îndelungată.—La 11 iulie a. c. s’a săvârșit din viață Panaite Chistol, de profesiune muncitor, domiciliat în orașul Iași, desp. MI., str. Aron-Vodă. Acest muncitor a părăsit acestă viață în etatea înaintată de 105 ani! El lasă pe urmă’î numai un singur fiu, anume Gheorghe, în vârstă de 35 ani, ceea ce probeza că acest părinte a avut fericirea de a i se nasce un copil când se afla în etate de 70 ani. Patronul tipografilor.— Sâmbătă 20 Iulie s’a serbat în Iași sf. Ilie, patronul tipografilor. S’a oficiat un serviciu divin în biserica sf. Ilie, la care a asistat mai toți tipografii din acel oraș. —x — Diloctoresă de noii sorii—„Gazeta Șatenului“ din R. Sărat primesca următorele: „In comuna Jitia, cătunul Delul Sări, o femee anume Lița Stoica Ilie, de mai mulți ani face comerciu cu substanțe otrăvitore, hapuri, cari le dă unor omeni molipsiți de bule venerice. Cei cari au nenorocirea a înghiți hapurile preparate de numita femee, trec în sinul lui Avram; chiar în primăvara anului curent, în comuna Popescu, a trimis pe lumea cealaltă pe flăcăul d-lui Costache Popescu, asemenea în comuna Jitia pe Stana Dumitru Perea, Enache Clincescu și femeia lui Ion Șuferiu. Causa de n’au reclamat muniții este ideea greșită între țârani că un om desgropat și tăiat de doctori, nu vede Raiul.“ Ne unim și noi cu confrați noștri de la „Gazeta Sătenului“ și rugăm autoritățile competente de a cerceta faptul și, dacă va fi adeverat, culpabila să fie pedepsită cum prescrie legea. —x — înmormântare.—La 18 c. la orele 3 p. m. a avut loc în Galați înmormântarea mult stimatului cetățen Costache Atanasiu, fost președinte comitetului permanent și fost prefect de Dorohoiu, cu care ocasiune s’a ținut și un discurs funebr. Costache Atanasiu, scrie „Vocea Covurluiului“, a ăsat cele mai vii regrete orașului Galați, căci el a fost modelul unui caracter bând, împreunat cu cea mai strictă dreptate în tot timpul vieței sale. — x — Omor.—In ziua de 7 Iulie, Ro=sa Dima din comuna Sălcieni județul Tutova, pe când se afla afară d’inaintea bordeiului sau spălând cămăși într’un ciubăr, a fost împușcată în pept, fără de a se cit i dEPalia. „TT*xsi'^erssTamal'4. MIETTA DOAMNA JORANNIE VI Iar se reimprietenesc (Urinara) — Da. — Atunci vorbiți, de ce e vorba ? — Sunteți dispus a mă servi? — Trebue ore să vă fac din nou profesia mea de credință ? — In sfîrșit, pot fi sigură de d-vostră. — Ca de un prieten credincios. — Bine. — Ce trebue să fac ? ^— In acest moment țintesc la un scop pe care vreau să -l ajung și d-vostră mă puteți ajuta. Aveți un prieten sau doi în care să ve puteți încrede ? — Am doi, am patru, voiți avea de ce dacă va trebui. — Prieteni de.... colegiu ? dise ea. — Da, de... colegiu, răspunse Jacques care înțelese. — Mai înainte d’a întreprinde afacerea seriosă pentru care trebue să lucrați sub ordinele mele, am trebuință de câteva informații. *— Le vom avea: să vedem. — Aș vrei mai înainte de tate să sciți cine este un individ numit Florentin Broussel, ce face, ce relații are. — Florentin Broussel nu -l cunosc. Unde locuesc e acest domn ? — Nu scrți. Deci mai ântéia să -I descoperim casa. — Drace! drace! ^ise Jacques Vernier scărpinându se după ureche, asta e ca și cum aș căuta un ac în carul cu fân. — Domnul Florentin Broussel mi-se pare că e prietenul unui alt individ numit Maurillon, care, după cum se pare, are o fată frumușică. — Ahida, domnul de care vorbiți e prietenul bunului Mourillon ? — Și protectorul fiicei sale. — Al fiicei sale adoptive, vreți să gliceți ? Domnișora Mietta, gingașa Mietta, cum i se dlcea pe vremea când juca pe scenă, n’era nici tată nici mamă. — Cum, sciți acesta? — Vedeți bine. Pe urmă, din moment ce domnul Florentin Broussel e prietenul lui Mourillon, nădajduesc că ’i vom găsi ușor casa, și în curând veți avea informațiunile pe care le doriți. — Vreau să fiu informată exact în privința lui Mourillon. Trebue să ’i cunosc trecutul, sa scii unde lucreza, cum și cu ce trăesce. — El, el, și d vóstra aveaț interes să scrți acesta. Ei bine, chiar de acum vé pot da informații, dacă nu complecte pete îndestulătore, in privința bunului Mourillon. — Așadar, îl cunosceți ? — Nu bine , l’am vertut, dar n’am vorbit cu densul. Un domn, pe care ’l cunosceți fără îndoială, fiindcăve cunosce, m’a însărcinat, acum câtva timp, ca sa iau aceleași informații pe care le doriți astăzii. — Ah ! Și cine este acel domn? — Nu ve pot spune, fiindcă nu’îunosc posiția. Cu tote astea, presupun că e bogat. — Dar numele său ? — Nu ’1 cunosc decât sub numele de domnul Ector. — Ector, Ector.... am priceput. Probabil îmi vorbiți de domnul Ector Durossoy. — Se pare să -l cheme și așa. — Un om gros și gras, fața veselă, cu barba rasă, cu perul blond și bătând în roșu— Așa e. — Atunci, nu mai e nici o îndoială, omul d-v0stră e domnul Ector Durossoy. Dar pentru care motiv a vrut el să scie ? — Nu mi a spus, dar fără sa fiu vrajitor, am ghicit ușor că el iintia mai mult la fiică decât la Mourillon. Domnul Ector e un mare dilettante de femei frumose, le caută pretutindeni, în teatre, pe stradă, în balurile publice și aiurea. Insă domnișora Mietta e o fată deliciosá și... mă înțelegeți. Domna Joramie zîmbi într’un mod echivoc. — Este lămurit pentru mine, urmă Jacques Vernier, că domnul Ector Durossoy n’a vrut să fie informat asupra lui Maurillon decât spre a găsi mijlocul să ajungâ la față. Domnul Ector e un tiner de o forte mare prudență; nu se aruncă nici o dată într’o aventură până ce nu scie bine pe ce teren calcă. Nu sciü ceea ce va face ; în ori ce cas el scie din ce parte să ia pe Mourillon. „Ah! ce original mai este și Mourt!. Ion... Ce individ ciudat! Bătrânul acesta e o enigmă curată... Se scie că a fost saltimbanc dar numai dracul ar sei pate să spue ce face acum, pentru că existența lui este una din cele mai tainice. — Ah ! — De altminteri, puteți judeca singură. George Ramei, o sciți, locuește în strada Veron, la Montmartre. Bătrânul Mourilion și fiica sa ocupau un apartament intr’aceeași casă cu pictorul. Și se pare —așa se vorbesce la Montmartre — că George Rames s’a amorezat de fată, și că a fost chiar un moment în care vroise s’o ia de nevastă. Auzind acesta, bătrânul, care ar fi trebuit să fie forte însuțumit, vădu lucrul cu ochi rei și într’o clipă se mută. — Sciu. — Sa intrat în cap ideea asta așa fără de veste, și fără să insciințeze pe Mietta, care află lucrul tocmai când veniră să ia mobilele; fără să ’și fi dat noua sa adresă, se duse să locuesca la capul cel lalt al Parisului, în strada Linnée, în fața gradinei Botanice. — Ah! el locuesce acum în strada Linnéé ? (Va urma). Emile Rchtbourg, 240