Universul, iulie 1885 (Anul 2, nr. 258-281)
1885-07-31 / nr. 281
ANUL 1í. No—2815 ELAJSUT XXIT LCO Ö.'X’^. TESA.-Un număr vechiü 15 bani. MERCURI, 31 IULIE 1885. Pa an. In toată România iei 18,— () luni : „ …, ti 9— 3 luni: „ „ „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. 3. BUCURESCI. ABONAMENTE: i Inserțiuni și reclame 2 lei linia . Anunciuri pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoeză. Bucuresci, 29 Iulie 1885. Până unde ? Agenția Havas a transmis fiarelor o depeșă prin care se spune că Evreii au intervenit pe lângă guvernul englez pentru a’l face să ’și arunce ochii în spre Dunărea de jos și să vadă cât sunt de persecutați Evreii. Nu numai atât. Ei au cerut d-lui Salisbury să și intervie—ca să se puie capăt prigonirilor a căror victime sunt evreii în o țară barbară, țara românescă. D. Worms ar fi gata să facă o interpelare, a doua, prin care să cera cu energie guvernului M. S. Reginei Victoria de a interveni. ’) Deputatul acesta ar avea chiar un dosar întreg de nenorocirile pe care le suferă evreii în România. Noi, cei d’ântei, „persecutorii“, suntem forte curioși a sei ce-o mai fi coprinde i vn raportul onorabilului membru al camerei comunelor. Pe de altă parte, o foie evreiască din Bucuresci ne amenință, luând în serios doar chisonadele de la Londra, cu intrarea străinilor cari vor sei a ne sili să le dăm dreptate. Ba încă, acea foie, discutând un articol al ifiarului nostru intitulat „Presiuni“ afirmă că ne am arătat nedrepți cu neamul lui Israil. Repetăm că Universul e un ziar liberal,—care nu urâsce cât de puțin nici pe Evrei, nici pe Tătari, nici pe Kalmuci, nici pe Zuluși, — care nu urăsce nici un un neam din lume. Stim că defectele pe care în general evreii le au sunt rezultatul unor legi istorice fatale . Stim că persecutați au fost—și sunt în unele părți—în adevăr, evreii. Recunoscem tote acestea. Dar nu înțelegem ca Evreimea să clea că e persecutată în România, unde, slavă lui Iehovah , nici un evreu n’a murit de fume și de unde plecând unii au cutreerat lumea și tot îndărăt s’au întors. Adică, la rea se vor fi întors evreii cari plecaseră în America ? Să privim însă lucrul și pe altă față. Se scie că evreii sunt persecutați în Rusia. Ei sunt bătuți de poporație, excluși de ocârmuire din orașe și, mai dăună^I, s’a limitat chiar numărul evreilor cari pot să intre în universitățile ruse. Auditați pe vreun evreu plângenduse la Londra sau la Paris sau la Stambulg că Rusia ’i persecută și rugânduse ca să’i protegă ? Nu. De ce n’o fac pentru Rusia, unde în adevăr sunt persecutați, și o fac pentru România ? Pentru că autorii acestor uneltiri, care fac cel mai mare rot evreilor din România, căci le instreinează simpatiile locuitorilor erei, socotind că România, fie Parlamentul însă, din nenorocire,și a dat obștescul sfîrșit; și e chestiunea dacă marele filoevreu va fi sau nu reales, nici o țară mică, cred că vor putea s’aducă pe străin și s’o dea pradă tuturor lăcomiilor. Iar evreii din România, cari au tot interesul ca să fie în bune legături cu noi, cari n’au altă țară în care să putá trăi, cari s’ar putea asimila și trăi în liniște și pace cu noi, sunt aceia cari, nevinovați, sunt victimele factorilor lor de la Londra. Este un proverb care țuce : „De prieteni feresce-me, dómne, căci de dușmani me feresc eu !“ Recomandăm acest proverb evreilor din România, și îi rugăm să ’i mediteze, căci mare rea le fac „prietenii“ lor de la Londra și gazetarii lor din Bucuresci. Noi ne am făcut datoria. stângi nu vrea să se oprescă în cale așa de curând. Încă o dată, la Macon, el afirma decisiunea sa d’a nu voi, la alegerile viitore, nici o alianță cu oportuniștii și a afirmat acest lucru cu mai multă putere decât în trecut. Acest period al discursului său nu mai admite nici un fel de ilusiuni. „Acei caii vor mărirea Franciei prin radiațiune (făcând aluzie la discursul lui Ferry) să voteze contra nostră ; dar trebue ca programele să fie clare, altminteri poporul ar pierde orice încredere în republicani. Noi nu credem că uniunea Articolul din Temps nu le justifică și e forte neadeverat că majoritatea populațiunei franceze doresce resboiul. Conferința monetară.—In cercurile guvernamentale domnesce o mare nemulțumire pentru nesuccesul conferinței monetare. Delegații italiani dobîndiră aprobarea clausei propuse de ei în privința cursului legal în Italia. Delegații elvețieni nu s’au învoit relativ la modul de rambursare în cas de lichidație. Se speră însă că în octombre, când se va redeschide conferința, se va ajunge la o învoială. Atentatul contra prințului Prusiei. Corespondentul berlines al Ziarului Télegraphe susține că într’adever s’a întâmplat un atentat contra prințului imperial al Prusiei la Andermath, și ’i povestesce amănuntele. Vineri din săptămâna trecută (astfel spune corespondentul) prințul, împreună cu nevasta, cu fetele și cu suita făcu o escursiune în împrejurimele Aridei Imalului. A fost un moment cănd el se găsi singur în pădure, împreună cu nevasta unui personaj din suită. Bărbatul, gelos, îi surprinse și, orbit de pasiune, scose un revolver și trase un foc în prinț. Glonțul se opri în mânică. Firesce, se tăgăduesce faptul, pentru că n’a avut alți martori decât personele prea interesate spre a spune adevărul. Holera. — La Marsilia au fost ieri 82 decesuri din care 35 de holeră. Acum toți consulii streini la Marsilia dau patenta brută. In strada Thomas opt persone au murit în timp de câteva ore ; două decesuri au avut loc la balamucul Sf. Petru. Președintele tribunalului civil, domnul Fahre, fu apucat de holeră, se disperă de a ’i scăpa. Puțini din cei apucați de bela isbutesc să scape; se observă ca mai tote cozurile de holeră prezintă caracterul tifosului. In cele două zile din urmă a plecat de la Marsilia o mulțime de omeni, totuși cafenelele, preumblările publice, sunt frecventate și populația e liniștită. Procesul Pel.—Pel, acuzat de otrăvirea nevestei și servitorei sale, va fi judecat din nou la Melun. Procesul se va începe la 31 curent. Traian. DIN PARIS (Corespondența „Universului“) 25 iulie. Radicalii. — Clemenceau își continuă campania sa în sens radical. După discursul rostit la Bordeaux, el ținu unul în Cameră, și acum un al treilea la Mâcon. Și se pare că leaderul extremei cu oportuniștii este posibilă, ba chiar ar fi un sindicat rușinos.“ Pe de altă parte, nici oportuniștii nu renunță la luptă, și nu numai în provinciile unde pot avea orecare nădejde de succes, dar chiar în Paris. Presa franceză și cea germană. Presa Intrega respinge înverșunările Ziarelor Norddeutsche Allgemeine Zeitung di Berlin (organul lui Bismarck) și Kölnische Zeitung contra Ziarului Temps și a șoviniștilor francezi, predicatori de revanșă. Foile din Paris observă că aceste înfurieri se reînoesc în fiece an când Bismarck se pregătesce să ceră nouă cheltueli militare. Cartea Vieței Egoismul Puțini sunt omenii cari, vorbind, scrü să se ferască de a amesteca pe el al lor la fiece cuvânt. Dar dacă multora le place să vorbescă de sine, fórte mulți și chiar cei mai mulți nu se ocupă decât de ei înșiși. Și dacă cei d’antâiți sunt plicticoși, aceștia sunt primejdioși, ca unii ce’s capabili de orice numai să’șî satisfacă ambiția sau scopurile lor utilitare. Amorsul se numia în limba latină acest vină, egoism fu rebotezat mai târziu în românesce, dar substanța viitului nu s’a schimbat. Sunt egoiști cari alerga după onoruri, egoiști cari au mania d’a sfâșia pe cell’alți, egoiști cari nu doresc decât plăcerile vieței, egoiști ce se ocupă numai