Universul, iulie 1885 (Anul 2, nr. 258-281)

1885-07-31 / nr. 281

ANUL 1í. No—281­5 ELAJSUT XXIT LC­O­ Ö.­'X’^. TESA.-Un num­ăr vechiü 15 bani. MERCURI, 31 IULIE 1885. Pa an. In toată România iei 18,— () luni : „ …, ti 9­— 3 luni: „ „ „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. 3. BUCURESCI. ABONAMENTE: i Inserțiuni și reclame 2 lei linia . Anunciuri pe pagina 4-a 60 bani linia.­­ Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoeză. Bucur­esci, 29 Iulie 1885. Până unde ? Agenția Havas a transmis fiarelor o de­peșă prin care se spune că Evreii au in­­­­tervenit pe lângă guvernul englez pentru­­ a’l face să ’și arunce ochii în spre Dună­­­­rea de jos și să vadă cât sunt de perse­­­­cutați Evreii. Nu numai atât. Ei au cerut d-lui Sa­lisbury să și intervie—ca să se puie ca­­păt prigonirilor a căror victime sunt e­­­vreii în o țară barbară, țara românescă. D. Worms ar fi gata să facă o in­terpelare,­ a doua, prin care să cera cu energie guvernului M. S. Reginei Victo­ria de a interveni. ’) Deputatul acesta ar avea chiar un do­sar întreg de nenorocirile pe care le su­feră evreii în România. Noi, cei d’ântei, „persecutorii“, suntem forte curioși a sei ce-o mai fi coprin­de i vn raportul onorabilului membru al ca­merei comunelor. Pe de altă parte, o foie evreiască din­­ Bucuresci ne amenință, luând în serios doa­r chisonadele de la Londra, cu intrarea str­ăi­­nilor cari vor sei a ne sili să le dăm drep­tate. Ba încă, acea foie, discutând un articol al ifiarului nostru intitulat „Presiuni“ a­­firmă că ne am arătat nedrepți cu neamul lui Israil. Repetăm că Universul e un z­iar libe­ral,—care nu urâsce cât de puțin nici pe Evrei, nici pe Tătari, nici pe Kalmuci, nici pe Zuluși, — care nu urăsce nici un un neam din lume. Stim că defectele pe care în general evreii le au sunt rezultatul unor legi is­torice fatale . Stim că persecutați au fost—și sunt în unele părți—în adevăr, evreii. Recunoscem tote acestea. Dar nu înțelegem ca Evreimea să cl­ea că e persecutată în România, unde, slavă lui Iehovah , nici un evreu n’a murit de fume și de unde plecând unii au cutre­­erat lumea și tot îndărăt s’au întors. Adică, la r­ea se vor fi întors evreii cari plecaseră în America ? Să privim însă lucrul și pe altă față. Se scie că evreii sunt persecutați în Rusia. Ei sunt bătuți de poporație, excluși de ocârmuire din orașe și, mai dăună^I, s’a limitat chiar numărul evreilor cari pot să intre în universitățile ruse. Aud­it­ați pe vre­un evreu plângendu­­se la Londra sau la­­ Paris sau la Stambul­g că Rusia ’i persecută și rugându­se ca­­ să’i protegă ? Nu. De ce n’o fac pentru Rusia, unde în adevăr sunt persecutați, și o fac pentru România ? Pentru că autorii acestor uneltiri, care fac cel mai mare rot­ evreilor din Ro­mânia, căci le instreinează simpatiile lo­cuitorilor­­ erei, socotind că România, fi­e­ Parlamentul însă, din nenorocire,­­și a dat obștescul sfîrșit; și e chestiunea dacă marele filo­­evreu­ va fi sau­ nu reales, nici o țară mică, cred că vor putea s’aducă pe străin și s’o dea pradă tuturor lăcomiilor. Iar evreii din România, cari au tot inte­resul ca să fie în bune legături cu noi, cari n’au altă țară în care să putá trăi, cari s’ar putea asimila și trăi în liniște și pace cu noi, sunt aceia cari, nevino­vați, sunt victimele factorilor lor de la Londra. Este un proverb care țu­ce : „De prieteni feresce-me, dómne, căci de dușmani me feresc eu !“ Recomandăm acest proverb evreilor din România, și îi rugăm să ’i me­diteze, căci mare rea le fac „prietenii“ lor de la Londra și gazetarii lor din Bucu­­resci. Noi ne am făcut datoria. stângi nu vrea să se oprescă în cale așa de curând. Încă o dată, la Macon, el afirma de­ci­­siunea sa d’a nu voi, la alegerile viitore, nici o alianță cu oportuniștii și a afirmat acest lucru cu mai multă putere de­cât în trecut. Acest period al discursului său nu mai admite nici­­ un fel de ilusiuni. „Acei caii vor mărirea Franciei prin ra­­diațiune (făcând aluzie la discursul lui Ferry) să voteze contra nostră ; dar tre­­bue ca programele să fie clare, altmin­teri poporul ar pierde ori­ce încredere în republicani. Noi nu credem că uniunea Articolul din Temps nu le justifică și e forte neadeverat că majoritatea populați­­unei franceze doresce resboiul. Conferința monetară.—In cercurile guvernamentale domnesce­­ o mare nemul­țumire pentru nesuccesul conferinței mo­netare. Delegații italiani dobîndiră apro­barea clausei propuse de ei în privința cursului legal în Italia. Delegații elvețieni nu s’au învoit relativ la modul de ram­bursare în cas de lichidație. Se speră însă că în octombre, când se va redeschide conferința, se va ajunge la o învoială. Atentatul contra prințului Pru­siei.­ Corespondentul berlines al Ziaru­lui Télegraphe susține că într’adever s’a întâmplat un atentat contra prințului im­perial al Prusiei la Andermath, și ’i po­­vestesce amănuntele. Vineri din săptămâna trecută (astfel spune corespondentul) prințul, împreună cu nevasta, cu fetele și cu suita făcu o escursiune în împrej­uri­mele Aridei Imalului. A fost un moment cănd el se găsi singur în pădure, împreună cu nevasta unui per­sonaj din suită. Bărbatul, gelos, îi surprinse și, orbit de pasiune, scose un revolver și trase un foc în prinț. Glonțul se opri în mânică. Firesce, se tăgăduesce faptul, pentru că n’a avut alți martori de­cât personele prea interesate spre a spune adevărul. Holera. — La Marsilia au fost ieri 82 decesuri din care 35 de holeră. Acum toți consulii streini la Marsilia dau pa­tenta brută. In strada Thomas opt persone au murit în timp de câte­va ore ; două decesuri au avut loc la balamucul Sf. Petru. Președintele tribunalului civil, domnul Fahre, fu apucat de holeră, se disperă de a ’i scăpa. Puțini din cei apucați de bela isbutesc să scape; se observă ca mai tote cozurile de holeră prezintă caracterul tifosului. In cele două zile din urmă a plecat de la Marsilia o mulțime de omeni, totuși cafenelele, preumblările publice, sunt fre­­cventate și populația e liniștită. Procesul Pel.—Pel, acuzat de otrăvi­rea nevestei și servitorei sale, va fi jude­cat din nou la Melun. Procesul se va în­cepe la 31 curent. Traian. DIN PARIS (Cores­p­ondența „Universulu­i“) 25 iulie. Radicalii. — Clemenceau își continuă campania sa în sens radical. După discur­sul rostit la Bordeaux, el ținu unul în Cameră, și acum un al treilea la Mâ­con. Și se pare că leaderul extremei cu oportuniștii este posibilă, ba chiar ar fi u­n sindicat rușinos.“ Pe de altă parte, nici oportuniștii nu renunță la luptă, și nu numai în provin­ciile unde pot avea ore­care nădejde de succes, dar chiar în Paris. Presa franceză și cea germană.­ Presa Intrega respinge înverșunările Ziare­lor Norddeu­tsche Allgemeine Zeitung di­­ Ber­lin (organul lui Bismarck) și Kölnische Zeitung contra Ziarului Temps și a șovi­­niștilor francezi, predicatori de revanșă. Foile din Paris observă că aceste înfuri­­eri se reînoesc în fie­ce an când Bismarck se pregătesce să ceră nouă cheltueli mili­tare. Cartea Vieței Egoismul Puțini sunt omenii cari, vorbind, scrü să se ferască de a amesteca pe el al lor la fie­ce cuvânt. Dar dacă multora le place să vorbescă de sine, fórte mulți și chiar cei mai mulți nu se ocupă de­cât de ei înșiși. Și dacă cei d’antâiți sunt plicticoși, aceștia sunt primejdioși, ca unii ce’s capabili de ori­ce numai să’șî satisfacă ambiția sau sco­purile lor utilitare. Amor­sul se numia în limba latină a­­cest vin­ă, egoism fu rebotezat mai târziu­ în românesce, dar substanța viitului nu s’a schimbat. Sunt egoiști cari alerga după onoruri, egoiști cari au mania d’a sfâșia pe cel­­l’alți, egoiști cari nu doresc de­cât plă­cerile vieței, egoiști ce se ocupă numai

Next