Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-15 / nr. 319
2 _________ ierurile sunt cum se svonesc, apoi noi am consilia ca personele în chestiune să facă a se da satisfacere sumei indignate. Dacă nu s’a petrecut și sunt calomnii, atunci cașul fiind grav, cei loviți de calomnie trebue să demonstreze contrarul. —x— Omor.—Vasile Burdulea, din Comuna Roșiori, jud. Roman, în ziua de 2 a curentei certându-se la crâșmă cu Ianuș Cader, acesta a primit o lovitură în cap de la cel d’întei cu un scăunaș cu patru piciore, și a căzut jos transportându-1 la sprital, în ziua de 7 a murit.. După constatarea medicilor rezultă că martea a provenit din fractura bazei craniului. — x— Apa la Focșani.—D. C. Mironescu, inginer hidraulic, Vineri a fost în orașul Focșani, și a încheiat contractul cu d. primar, pentru facerea studiilor și elaborarea proiectelor pentru aducerea apei din isvorele de la Babele și Cucueți. Consiliul comunal în ședința ținută în aceeași gli a ratificat contractul. Dacă timpul va fi favorabil se speră că studiile cele mai importante pentru colectarea isoarelor se vor termina până la finele lui Octombre. — — Incendiu la Bacău.—In naptea de 9 Septembre pe la 11 ore jumătate un incendiu a isbucnit în strada țigănimea din Bacău. Focul a consumat 4 prăvălii și o casă cu două etaje. Pompierii, deși în apropiere de partea unde ardea, totuși au sosit târziu și n’aveau apă. Se vede treba că cetățenii vor să ardă dacă nu protesteza contra acestui rân, scrie „Gazeta Bacăului“. Focul a luat naștere de la gaz. Zeftenirea păinei.Consiliul comunal din Roman în ședința sa de la 8 ale curentei, în urma propunerei d-lui consilier Ion Gr. Sadbel, a redus prețul păinei la 25 bani kilogramul prima călit, și 20 bani kilogramul până de rând acesta cu începere de Marți, 10 a curentei. —x— —x— Recolta vinului anul acesta dupa cum ni se afirmă scrie, „Luptătorul“, este așa de bună, cum n’a fost de aprope mai bine de grece ani. Mai mulți cultivatori ne-au spus că dacă nu ,vor putea vinde cu prețr ș. Vane, il vor pune in vase spre a fi învechit, prințend astfel întreit și împătrit pe dânsul; ideea este bună, gibile ar fi dacă toți cultivatorii s’ar aprovisiona din timp cu vase spre a nu fi la disposiția cumpărătorilor, care își bat joc de multe ori de munca omului cu prețurile ce dau. —x— UNVERSUL.—(15 SEPTEMBER 1885) le acelei ferestre. In acel timp soția preotului și un copil de 15 ani simțită pe hoți, fără a da alarma, s’au pregătit de apărare mai cu semă că ferestrele având gratii de fier hoții nu se puteau lesne introduce. Când unul din hoți a scos un geam copilul a descărcat un pistol ce era încărcat cu alice. După descărcare s’a auzit un țipăt și imediat după acesta s’a auglit o detunătură de armă venită în casă de afară, prin care un alt geam a fost sfărâmat fără însă ca să fi atins pe cei din casă. Simțind preotul care era culcat în altă odae a dat alarma, și atunci primarul și garda au venit în ajutor, luând urma hoților,care dispăruse și nici până în present nu s’au descoperit. Pe urma hoților s’a găsit un cuțit mare lung și o căciulă negru veche de piele de óic; căciula este găurită la o parte și în ea s’a găsit câteva alice. — x — Hoție nereușită.— La comuna Sascut jud. Putna, în noptea de 2—3 curent, între orele 11 —12, nișce tâlhari au cercat a jefui pe preotul Theodor Athanasiu, au intrat prin fundul gradinei și după ce au sărit două garduri s’au introdus în o grădiniță, în care da ferestra casei de culcare, apoi au desprins unul din geamuriun preot obusiv.—Se zice că preotul Nicolai din comuna Crevedia, plasa Snagov, jud. Ilfov, ar fi abulând cu luarea de taxe de pe la înmormântări, cununii, botezuri de pe la țărani ; s’a întîmplat astfel cu un țăran anume Zorilă Ion că la disporat făcându’l să ’șî vează totul pentru a plăti taxa, ca să potă înmormânta copilul. Atragem atențiunea P. S. Mitropolit Primat asupra acestui fapt. — o — Despre un funcționar poștal.—Atragem atențiunea d-lui director general al poștelor și telegrafelor asupra purtărea funcționarului Marinescu de la oficiul Adjud. D. Nimereanu din Adjud, trimițând un om cu suma de 18 lei ca să plătască un mandat poștal pentru administrația „Universului“, numitul funcționar ,î-a oprit un leu, drept taxa mandatului, în loc de 50 bani. Intorcându se omul ca să cară înderăr 50 de bani, d. Marinescu l’a ficurit și înjurat. Tot astfel s’a întîmplat și d-lui Parișca din Adjud, la 9 Septembrie. Cerem d-lui director să reprime astfel de abuzuri. —o — Relativ la expulsații români, eta că găsim în țiarul liberal Național „Tutova“ ce apare în Bârlad, „Deplângem din adâncul inimei nostre faptul neașteptat al guvernului liberal, consumat la 2 Septembre 1886, prin gonirea a șase români ardeleni de pe teritoriul regatului idependent al României. Durerea nostru e cu atât mai sdrobitoare cu cât expulsarea fraților noștri de sânge s’a săvârșit sub guvernul marelui cetățean I. C. Brătianu, pe care românii din tote unghiurile vechii Dacii Traiane, ’l adorau ca pe unul din conducătorii cei mai cuminți ai democrației Române. Suntem umiliți în fața acestui act neromânesc ; nu ’1 credeam nici o dată, că i’ar putea săvârși tocmai Atletici românismului de la 1848. 31Tevreă-ți ,X5 © la S'ra'ac@ Viena 12 Septeinbro. „Corespondența Politică“ anunță că D. de Giers se află încă la Móron. Pesta 12 Septembre. Regele și Regina României, sosiți aci la sus, au plecat peste puțin spre Bucuresci. Roma 12 Septembre. „Agenția Stefani“ desminte spirea că Papa ar fi fost ales arbitru în afacerea Carolinelor. Roma 12 Septembre. Miniștrii sfătuesc pe rege să amâne călătoria sa la Palermo. Roma 12 Septembre. Buletinul sanitar de la 23 : provincia Palermo, 177 coșuri, 90 morți;—celelalte provincii, 14 coșuri, 7 morți. Paris 11 Septembre. , Guvernul englez a propus Italiei, Germaniei și Franciei să facă un demers în favoarea Turciei, pentru a obține menținerea statului quo. Nici o putere n’a aderat la acesta propunere până acum. Din partea să, Cabinetul din Viena a propus să lucreze pe lângă Prințul Bulgariei pentru a 1 împedica să creeze agitațiune în Macedonia și în Albania. Adresiunea puterilor pare probabilă. Paris, li Septembre. Circulația adresată de Porta puterilor cari au semnat tratatul de la Berlin, arată într’un mod clar că Turcia nu are intențiunea actualmente să năvălescă în Rumelia, dar că ea se intemeaza pe intervenirea bine-voitore a Puterilor. Ziarele laudă în general atitudinea înțeleptă și moderată a Porții. Ministerul de resbel a rădicat tuturor voluntarilor permisiunea de a dormi acasă sau de a se absenta de la cazarmă, afară de Duminici și sărbători. Ei vor fi supuși de acum înainte aceluiași regim ca soldații recrutați. —o— Consiliul comunal al capitalei n’a putut ține nici ieri ședință nefiind complect. —o— Un manifest.—Mai mulți israeliți cari sunt pentru înființarea consistoriului au de gând să publice peste câteva zile un manifest prin care să arate avantagele ce ar resulta pentru evrei din înființarea acelei instituțiuni. —6 — Procesul intentat de d. Em. Pache Protopopescu dlui inginer P. Antonescu Remus s’a amânat pentru 26 curent. — o— AU sosit în capitală d. general Pilat; d. general Catargi, adjutantul M. S. Regelui Serbiei; d. locot. colonel Magheru; d. .S Trăsnea, prefectul județului Brăila și d. A. Beldiman, agentul diplomatic al țerei la Sofia. D. Baldiman a plecat la Sinaia. CRONICA BUCURESCEANA Sâmbăta, 14 Septembre. Dlui ministru de culte. — Aflăm că d. Haret, secretarul general, ar fi dat afară pe brânci pe câțiva elevi de la seminarul central, cari ceruseră a fi admiși la un nou esamen, deorece la esamenul anteia căzuseră la 4 obiecte. După cât ne am informat, consiliul permanent a aprobat cererea acelor elevi. Rugăm pe d. Sturza a primi cererea de un al doilea esamen, iar pe d. Haret să fie mai puțin nervos. — o — Relativ la o violență săvârșită filele trecute asupra unei fetițe de 13 ani întâlnită pe bulevard, și care violență am atribuit’o unui domn avocat P. S. îndreptăm relațiunea faptului precum s’a întâmplat . Fata a fost întâlnită și siluită nu de d. P. S. ci de un alt domn anume C. Giurcovici, licențiat în drept și care avea în curând să plece la Tecuciu unde fusese numit procuror. D. Giurcovici făcând astă ispravă și comisarul venind să cerceteze cașul, el și-a dat numele d-lui P. S., de unde a urmat chiemarea acestuia la parchet. D. P. S. este o personă forte onorabilă. — o— Un scandal. — De regulă se întâmplă diferite scandaluri la cârciuma din str. Dorobanți No. 15 a d lui Dionisie Constantin, fără ca secția 4-a care e în apropiere de acea circiumă să ia vr’o măsură de corigiare; astfel ieri sóra pe la orele 6 si jumătate un domn anume Nae Stoena (de la villa Filaret casa Lambru) mergând cu câțiva amici la acea cârciumă a poruncit trei fure de țuică, la plată însă observă d. Stoian că i se cere plata pentru 4 litre, — de aci începe scandal, insulte, amenințări până degenereza în bătie, numitul Stoian a fost lovit la urechea stângă. Secția 4-a în loc să facă imediat proces-verbal de scandalul provocat de cârciumarul Dionisie, din geantra nu ia nici o măsură, lăsând ca procesul-verbal să se facă a 2 a <Ji Rugăm pe d. prefect de poliție a lua act de acesta. —o — Mort de dambla.—Carol Schuler, locuitor în strada Văcărescu la No. 147, ieri napte pe la 11 ore, pe când se culcase, a fost lovit de apoplexie și a murit numai decât lângă soția sa. — o— Câine turbat. — Joi o femelă a fost mușcată de un câine turbat pe când trecea pe strada Lucáci, și a fost imediat transportată la spitalul Celțea. — o— ACTE OFICIALE D. doctor Udrischi s-a revocat din postul de medic al plasei Petra-Muntele din județul Neamțu. * Colonelul Băicoianu Sergioi, întorcendu-se din concediu și reluând funcțiunea de director general al ministerului, de astă înceteza detașarea colonelului Argintoyanu de la marele stat-major. IF’afța: „Xialvexs-ului,, ‘ 274 M 1ETTA 3PA.r 33 js* DOAMNA JGRANNIE XVIII Pignolet, zis Găuresce Garduri (Urmare) Recunoscut de agent, nu căuta să ’și mai ascundă numele , declară că era într’adevăr liberalul din temniță Pignolet, zis Găuresce Garduri. După aceea, strîns de întrebări, mărturisi că era autorul furtului giuvaerurilor contesei de Mervey. — Nu erai singur când ai săvârșit furtul, îi guse comisarul de poliție, aveai desigur complici — De ce vrei d-ta să am complici ? — Pentru că furtul a fost săvârșit ,lua ’n amineja mare, și un individ trebue să te fi ajutat ca să sări grilajul, pe când unul sau mai mulți alții stau de pândă. Pignolet, strîns cu ușa, mărturisi în cele din urmă că avea, nu mai mulți, ci un singur complice, și, după ce se prefăcu că eșueză mult, se hotărî să declare că complicele seu se numea Ambrosie Mourillon, și că era un fost saltimbanc. Ne mai având nimic de ascuns, deorece denunțase pe așa glisul său complice, desvelui secretul locuinței din strada Saint Rocque, și arătă adevărata locuință a lui Mourillon, în strade Linnéé. Afacerea lua astfel o adevărată importanță. Fără îndoială, cel care se transforma astfel sub tot felul de travestiri, era un făcător de rele din cei mai primejdioși. Dus în carceră, Pignolet, țlis Găuresce —garduri, fu întrebat a doua gli de domnul Bertram d’Oseraie, căruia ’i repetă tot ceea ce spusese în ajun comisarului de poliție. Se înțelege cu ce grabă și cu ce mulțumire de pe judecătorul de instrucție mandatul seu de arestare contra tatălui adoptiv al Miettei. Perchisițiile ordinare produseseră, cum am vălut, descoperirea stravestirilor, și, într’un dulap din casă, faimoșii cercei, pe care o mână necunoscută ’i ascunse acolo, ceea ce bătrânul pricepuse numai decât. Bertram d’Oseraie, lăsând pentru un moment pescusat liber să se gândescă, se apucase să consulte hârtiele pe care le avea înnaintea sa,asceptând pe Pignolet după care trimesese. Peste câteva minute ușa cabinetului se deschise și liberatul din temniță fu introdus. După aerul său vesel, după nepăsarea sa, ticălosul nu semăna nici de cum a acusat. Mourillon se sculase în piciore și se uita uimit la ticălosul chemat spre a fi confruntat cu densul. — Ah ! sărmane prietene, glise -Pignolet, adresându se bătrânului, ne-am înhățat pe amândoi... Nu vroiam să spui nimic... Dar, dec, comisarul de poliție și pe urmă judecătorul de instrucție m’au făcut să pălăuresc atât de mult încât la urmă mi-a scăpat din gură numele meu. Nu trebue să mă învinovățesc pe mine. Pău, șeii, aveam pare că o presimțire.... N’avem noroc, dragă ! „Dar eu, me consolez, și tu trebue să faci ca mine. Pe de altă parte e o dulce satisfacere că ne găsim împreună. Vom fi judecați și osândiți, dar regli, nu e ceva așa de teribil precum se pare. Eu mă pricep, nu e acum întâia oră... Este galera, dar de, nu se stă tocmai rău și apoi am prieteni acolo, tineri și bătrâni; toți omeni veseli, vom rîde. Mauxillon era înmărmurit. Bietul om nu-șî putea crede ochilor și urechilor. — Ei bine? întrebă judecătorul de instruire. — Ce vreți să vă spun, domnule? Dacă omul acesta nu e nebun, e un ticălos forte mare. — Pignolet, reluă judecătorul, recunosci pe complicele meu? — Ar fi curios să nu recunosc pe bătrânul meu tovarăș, Ambrosie Mourillon. — Ascultați, Mourillon, trebue să eșiți din ciudatul d-vostră sistem de apărare, v’am mai spus’o, e pentru binele d vostră. — Eu, domnule judecător, vă strig cu putere că sunt victima unui complot îngrozitor! Acesta e un mincinos și un scelerat scârbos. Jur că nu’l cunosc și că nu l’am mai văglui ! — Ca și cerceii? ghse cu ironie judecătorul. — Cum, prietene, nu vrei să recunosci pe prietenul zeu Pignolet, mă renegi ! exclamă tâlharul. Oh ! rău ! forte reu ! — Mi e groza de tine, răspunse Mourillon cu furie; veglindu-te, numai inima -mi este cuprinsă de un fel de scârbă. Dar aide, tâlhar ce eșci, spune domnului judecător cine sunt miserabilii ce ți-au plătit ca să mă permi. Pignolet dete din umeri și răspunse legănându-se : — Prietene, nu faci bine ; vegh, merge să tăgăduesci când nu sunt probe ; dar când sunt, e o nebunie. Tot ceea ce zici și ce faci ca să scapi de galeră, sunt minciuni. Am făcut hoția, și, de, era o hoție minunată, ne-aț prins, atât mai rău pentru noi. Bietul Mourillon era plin de suduregi roșu de emoțiune, de necaz și de mânie, întorcând cu greță spatele miserabilului, se apropie de magistrat și ’i Zise : — Domnule judecător, vă conjur, feriți-vă d’a săvârși o greșală fatală, ale căreia urmări ar fi teribile, mai mult încă pentru alții decât pentru mine. Ați auzit pe acest miserabil arestat pentru hoție și care afirmă că ’i sunt complice ; vă jur din nou că sunt nevinovat și că nu cunosc pe acest mișel. El v’a spus calomnii și minciuni. (Va urma)