Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-26 / nr. 329

ANUL­UI. No—328­5 B.A.XITX ULT'X’O-A.'X’.ik. TEKA. -Un immer weehinl 10 bani. JOUI, 26 SEPTEMBRE 1885, abonamente:­­ " Apare în tot0 filele de lucru la 7 ore dim­ine­ta, j­­ nsei,timn!și r,clam­ 2 ullT­. Pe an: In România leî 18- —------- ’ | Anunemn pe pagina 4­ a 60 bani lima. 6 luni . „ „ 9.— REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: i Scrsori nefl­ancate se refusa. 3 luni. „ „ „ 4,50 J CALEA DOROBANȚILOR. N., S. BUCURESCI. 1j Articole nepublicate nu se înapoeză. „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu următorele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fie­care lună. Pentru 1 lună Lei 1.50 „ 2 luni „ 3. n­o­i „ 4.50 „ 6 * » 9. JE* JEfc E­M I­I Toți abonații pentru un an primim ca premiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumose romane ilustrate sau un slet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cei ce se aboneza pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilus­trate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 fru­mose povestiri în valore de 1 leu. NB. Domnii abonați anuali și semes­triali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cei pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în ții ar­ aaș- citiți MI- Ori­cine ne va procura abona­mente pe suma complexivă de 30 franci la b­iarul „Universul“ va primi ca premiu 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat. Bucuresci, 25 Septembre 19&5. Reforma comunală Se pare că guvernul se preocupă de reorganizarea comunelor. Mulțumiți de a­­cesta apucătură, ne credem datori să re­amintim ce am spus altă dată în acesta ces­­tiune. Două mai cu semă sunt relele organi­­sărei nóstre comunale: unul resultă din modul cum e împrăștiată poporațiunea pe suprafața teritoriului, al doilea din legi și aplicarea lor. Se scie că poporațiunea e forte rea­ îm­părțită , efect fatal al stărei de lucruri care a dăinuit până la 1864. Din acesta cauză satele sunt prea mici, prea depăr­tate unele de altele, ceea ce dă, ca e­­fect în al doilea loc, anemia în finanța și imposibilitatea de a face o bună adminis­trație în sensul deplin și modern al cu­vântului. •­ Cel­­ alt zen se esprimă ast­fel : După organisarea actuală, se ia prea mult de la comune, așa că nu mai au cu ce să susție sarcinele legale. Dacă în adever guvernul vrea să facă reforme să nu pot da din vedere aceste două puncte ale cestiunei și să reme­dieze la densele. Leacul, după noi, există. Satele se pot rectifica și se pute provoca imigrațiunea elementelor române din alte state. Ces­­tiunea financiară asemenea se póte re­­solva ușor facându-se o mai drepta îm­părțire a sarcinelor și a veniturilor. Cugete guvernul­ui, mai ales, cere de la toți prefecții și de la tote consiliele județene să-I comunice vederile lor. Nu se pate să nu ajungem ast­fel la o organisare bună, reunirea ce se pare că domnesce între di­feritele State ce au iscălit tractatul din Berlin. In privința încurcăturilor ce ar putea creea Serbia, se speră că vor fi înlătura­te, cedându-i-se partea teritoriului Bulga­riei până la Dunăre d’asupra Vidinului. Asemenea propunere ar fi și fost deja făcută de Austria, dar aplicarea ei de­pinde exclusiv de primirea ci va întâmpi­na în Bulgaria, unde probabil nu va fi tocmai plăcută. Intru­cât privește pe Grecia, ea se în­armeza necontenit și populațiile sale a­rată cel mai aprins entusiasm răsboinic. Daily Telegraph f­­ce că se fac nego­ie întîmplă o bătălie în care amân­două părțile suferiră pierderi mari. Vessel pașa fu silit să se retragă , dar pe drumul Prizrend fu atacat din nou și scăpă prin sosirea a patru batalione ce ceruse în grabă. Depeșile asigură că nu e nici o rela­ție între acest fapt și rescula din Ru­­melia. — Se anunță că o nouă convorbire a lui Gier», care vine din Copenhaga, cu Bismack va avea loc la Friedrichsruhe. * Piavele laudă pe țar pentru că a refuzat să primescă deputăția bulgărescă trimisă la Copenhaga. * De­ore­ce papa a primit să decidă în chestia insulelor Caroline, acesta însemnă că el are încă o putere și nu e prisonie­rul regelui Italiei precum o afirma. Insă a cam supărat pe lume vestea că Leon XIII a însărcinat pe cardinalii po­­lonezi Ledowiwsky și Czacky ca să facă raportul asupra acestei chestiuni. * A pricinuit o­are­care surprindere scirea sosită din Coblența, că, din inițiati­va unor persane înalte, guvernatorul Cob­­lenței a fost însărcinat să pue a se resta­ura monumentul înălțat generalului fran­ces Marceau pe malul stâng al Moselei. Inscripția franceză va fi înlocuită de una germană.­­ Din Londra se depeșază că reuni­unrea ambasadorilor e privită ca preludi­ul conferinței representanților puterilor, care, în maximă, sunt pentru unirea ce­lor două Bulgarii. Ele cer ca administra­ția Bulgariei proprii să fie separată de a Rumeliei orientale. Battemberg va remâne prinț al Bulga­riei și va lua funcția de guvernator al Rumeliei. Times primeste din Moscova urmatarea depeșă : Gazeta de­ Moscova acasă pe Englitera că ar fi fapt uitarea principală a insurecți­­unei rumeliote. Germanicu­l DIN BERLIN (Corespondența particulară a „ Universului1,1­­20 Septembre. Situația din Balcani care, în urma stabi­lirei unei conferințe—ce va ține mâine sau poimâine la Constandinopole primele sale ședințe—părea că se mai îmbunătățise mult, acum se tulbură din nou din causa menținere­ ce iau Serbia și Grecia și a pieri între Atena și comitetele macedonene spre a combina o acțiune comună. Cu tote acestea, ț­iarele oficiase de aici spun că sarcina conferinței va fi cam complicată dar nu neresolvabilă. ț­­iar ele de aici dau risce amănunte asupra conflictelor întîmplate între tru­pele albanese și cele turcesce. Capii diferitelor triburi din Albania superio­­r avuseseră în timpul din urmă nisce conferințe cu scop de a forma o ligă în potriva innovațiilor guvernului. Vessel pa?a, numit guvernator al Al­baniei, ho­tari să disolve acastă ligă, și la 29 August, ajungând la Diakov cu patru batalione, arestă pe Suleiman Varci și pe alți capi. Populația exasperată atacă trupele. í§Spice fi­ ti țară O alegere.—Alaltăieri s’au întrunit în localul scalei No. 1 de băeți a Statului, în Galați, membrii societăței funcționa­rilor din acel oraș spre a alege noul lor consiliu de administrațiune. Resultatul acestei alegeri este urmă­torul: Președinte s’a ales d­e casier general Cepraga cu 21 voturi din 25 votanți. Controlor: d-l dr. Vițu. Membri: d-nul Costachi Culoglu, casie­rul primăriei și Sterea Bujeniță, șef de biurou la oficiul stărei civile. —o— O marte prematură. — Sâmbătă la ameza a încetat din viață în Iași d. C. P. Scheletti, distins cetățen din Galați, membru în consiliul acelui județ. Expri­măm totă durerea nostră pentru perde­­rea unui tîner în fiarea vieței. — o —

Next