Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-14 / nr. 344
2 UNITER-UL — (14 Octombrie) Bucuresci 13 Octombrie 1885 Experimentarea constituționalismului de la data admitere! acestei organisări politice și până astăz, a dovedit în diferite state ale Europei ce au primit ca bază fundamentală a lor, starea constituțională, că acest sistem, așa precum se află întocmit și precum se practică, nu chiezășuiește de loc pe națiuni în contra asuprirei. Și în adevăr, după părerea multor spirite eminente ce au studiat cu maturitate cestiunea , constituționalismul este mai primejdios pentru libertățile și drepturile omului, decât chiar despotismul fățiș, dar sincer, al autocrației. Fără ca să intrăm într’o cercetare amănințită ca cea reclamată de desvoltarea unui subiect atât de important, vom atinge în trecut câte-va punte, din care cititorii, își vor trage singuri conclusiunile ce le vor fi dictate de o judecată dreptă și ne partinitare. In stare despotică, de exemplu, monarhul dispune de a dreptul de averea, de viața și chiar de onorea supușilor săi. Nici un drept nu le este chiezășuit, și dânșii n’au decât datorii. Libertatea lor Constituționalismului, îl admiseră, spre marea mirare a popoarelor ce se bucură de un triumf atât de hotărîtor. Poporele, considerate în masă, sunt îndeobște, ca niște copii. Constituțiunea, cu garantarea libertății individuale, cu inviolabilitatea domiciliului , cu dreptul de întruniri și de presă cât și cu alte drepturi, tote garantate și inviolabile, era, un ce atât de ademenitor, o jucărie atât de strălucitore, lua atât de mult ochii, cu steagul tricolor al naționalității respective fâlfâind de-asupra ei și cu jurământul capetelor coronate de a o respecta, încât bietele popare, nu se bucurau și nu triumfau într’un mod lipsit de orice temeiu. Nu trebui însă, tocmai mult timp, pentru ca națiunile mai ’naintate în cultură, să ajungă la convingere că cei cari repurtaseră în adever o victorie, nu erau ele, ci tot monarhii, tot secularilor apăsători și stăpâni! Transiția de la bucurie, de la triumf, la desamăgire și prostrație intelectuală, fu bruscă. Prostrațiunea, acest gutural al creierilor, fu astfel singurul resultat pentru triumfătorii de ieri. Fără îndoială că, ziua descoptărei, ziua când fiece om luminat se scutura de prostrațiune, sosi și ea, cum trebue să Exemplu: „In numele legii și al Maiestății „Sale Regelui, noi George Rădulescu, sau, „noi, Radu Georgescu, jude instructor „pe lângă trib... mandăm și ordonăm etc.“ Prerogativele constituționale, ale capului coronat sunt în mare parte, acestea. Dacă se va mai adăuga în fine, că în cele mai multe constituțiuni, El, este și comandant al armatei, ori cum ar fi aptitudinile sale militare, vom avea o schiță aprope complectă a lor. Așadar, considerând aceste prerogative cât și părerea predominantă pentru cei mai de frunte omeni politici, — vorbim de cei sinceri, — Regii din timpii moderni, nu numai că n’au pierdut nimic prin adoptarea constituționalizmului, dar au și câștigat ceva : consfințirea nerăspunderei lor, chiar de către popor. Le vedem acuma, ce a câștigat poporul ? Sistemul reprezintativ, sau Corpurile legiuitore ! Dar totă lumea știe, că nu e țară, unde ele să fie expresiunea liberă a alegătorilor. Guvernele au pretutindeni, prea multe mijloce de corupțiune, de ingerare, de falsificare, pentru ca masa alegătorilor, necunoscători încă de drepturile lor Aceste cuvinte, cât și altele, au depărtat dar, de sistemul constituțional, pe tate poporele cari încep să se simtă. Rezultă crede aci că suntem contra principiilor Constituționalismului ? Acei cari citesc zilnic „Universul“ vor vedea concluziile nóstre în numerile săptămânei viitore. Asa. ÜSTc-uturi Telegrafice Constantinopol, 12 Octombre. Germania și Austria au aderat într-un mod formal la propunerea de a întruni o conferință. Adesiunea celorlalte puteri e așteptată. Porta a cerut guvernului elen să rechieme pe cancelarul consulatului grec din Creta, d. Zygomalas, bănuit că întreține agitațiunea contra Turciei. . Londra, 12 Octombre. „Times“ sice că Englitera aderă în principiu la ideia unei conferințe. Dar guvernul Reginei făcând obiecțiuni contra restabilirei absolute a statului quo ante, Times speră că acest principiu nu va fi aplicat într’un mod strict, ci declară că Englitera se va opune oricării meeste la absoluta discrețiune a monarcului. El singur, subscrie și emite mandate de arestare, cu care îndată, se umplu Bastilii și cazemate. Intr’un cuvânt, monarcul, întemeindu-și tronul seu, pe dreptul divin, iar nu pe voința populară, devine, el însuși, un fel de divinitate. Din nenorocire, monarcul care își însușește asemenea prerogative Dumnezeiesc, nu e decât om, prin urmare, ființă failibilă, supusă la tote slăbiciunele pământesc. Așa fiind, rezultatele monarhiei absolute, nu puteau, în cea mai mare parte din cazuri, să fie pentru popare, decât dezastruase. Revoluțiunea cea mare franceză, a și isbucnit din aceste cause seculare, și cugetătorii cari au pregătit-o au căutat atunci să afle un modus vivendi între popor și monarhie. Starea constituțională ce s’a întins treptat peste fața Europei, nu ’și are o altă sorginte. Regii s’au opus la început din tote puterile lor, la adoptarea acestui sistem, pe care, necunoscându’l destul de bine, îl repudiau ca atingător al drepturilor și al puterii lor. Unii dintre denșiî, pentru a nu ceda, ’și-au pierdut tronul, și alții, chiar viața. Cu încetul însă, luminânduse pe deplin prin studiul aprofundat al sosească și să treca orice lucru pe fața pământului. Fără îndoială, că mulți ’și Ziseră că, constituționalismul, nu este judecând bine, decât consfințirea de către chiar cei apăsați, a nerespunderei, a inviolabilităței monarhilor. Mulți de asemenea judecară că, dacă ipocrizia maschează ca un paravan forța absolută a capului coronat, în realitate, El, dacă vrea, sau dacă are din natură porniri rele, este, sau pate să fie, tot atât de puternic în despotismul său ca înainte de revoluțiunea socială ce s’a îndeplinit în Europa. Ce ? strigară mulți, și nu fără temeiu, ce, regele nu este tot atât de puternic, de vreme ce are dreptul de veto asupra tuturor hotărîrilor legislative ? Ceva mai mult, regele constituțional are dreptul de disolvare a corpurilor reprezentative, or de câte ori ar vrea. Tot așa, mai are și dreptul de a’șî alege pe primul său ministru chiar dacă acesta și consoții sei n’ar figura în sînul oamenilor ca aleși ai țerei. De asemenea, tot regele constituțional, are singur inițiativa să încheie tractate, cât și dreptul suprem să grațieze reducând, cu alte cuvinte reformând, penalitățile date de tribunale. De altă parte iar, justiția nu se dă numai în numele legei ci și în numele regelui sau împăratului. politice, să potă sa reziste. Libertatea individuală ? Da, tóte constituțiunile, o garanteză, însă,—este unmic însă, în limita legilor. Și pentru că nici’o dată, legile, nu se fac de constituante, și de cameri ordinare, nu este lege, respectivă la libertatea individuală, care, să nu se confecționeze în complect dezacord cu constituțiunea. Tot astfel merge cu inviolabilitatea domiciliului, — pe care ți’l violează orice subcomisar ar avea poruncă s’o facă, — cu libertatea presei , — pe care ,’ți o restrânge, sau chiar ’ți o ridică cu ajutorul camerelor alese de dânsul, orice guvern cu asemenea predisposițiuni, — tot astfel cu dreptul de petiționare la rege, de întrunire publică și cu orice alt drept înscris în diferite pacte fundamentale ale țărilor. Când însă, e vorba de respundere, n’o găsești nicăieri, înainte numai regele semna mandatele de arestare ; astă gli se semnază mii de judecători de instrucție, mii de regi nerispunzători. Răspunderea n’o găsești dar, nici la judecător, nici la nimeni pe treptele inferiore ale organizării constituționale; pe cele superiore, singura respundere ce o găsești este cea ministerială, și acesta este o ficțiune, surt care ar putea sa provoce abdicarea principelui Alecsandru. Sofia 11 Octombre. Puterile n’au făcut nici o comunicare nou- guvernului bulgar. Idea persistă încă în cercurile diplomatice că principiul de unire va fi consfințit de Conferință, dar cu restricțiuni în ceea ce priveșce chipul de guvern ce trebue aplicat Rumeliei. Asupra acestui punt guvernul a manifestat supunerea sa la hotărîrea Conferinței. Se afirmă că tóte puterile s’au învoit pentru a respinge orice acțiune militară a Turciei în Rumelia. Știrile adresate de prefecții districtelor mărginașe cu Serbia spun că Sârbii fac pregătiri mari pe graniță. Berlin, 11 Octombre. Imperatul s-a întors la Berlin de dimineță. Atena, 11 Octombre. Deschiderea Camerei a avut loc azi. Mesagiul regal constata că Grecia a fost obligată să ia măsuri militare în urma revoluțiunii din Rumelia, pentru că evenimentele ce s’au produs din partea acesta, au distrus echilibrul în peninsula Balcanilor. Guvernul speră că puterile vor stabili o ordine de lucruri care va garanta pa