Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-26 / nr. 354

2 tȘioice d­in­ isi i ° i­ Iarmarocul de Sf. Dumitru de pe câmpia de lângă, mânăstirea Frumosa, la Iași, se ține și în ăst an ca în precedenții un iarmaroc de vite și producte indus­triale și agricole. Se speră, dacă timpul va fi frumos, că atât vânzători cât și cumpărătorii vor fi în abundență, de­oa­re­ce acest iarmaroc este cel din urmă până la Sf. Teodor din anul viitor scrie „Curierul Balasan“ —x — Un județ fără prefect este Tutova, de când d. Lupu Costach­e a fost permu­tat la Galați. Circulă mai multe versiuni scrie „Tu­tova“ asupra numirii unui nou prefect, pe care din causa contrazicerilor se mai ïnregistreza. Mai probabil este că numi­rea unui titular se va face cu ocasiunea deschiderii corpurilor legiuitore, când De­putații și Senatorii Bărlădeni, consultați de d­e Ministru respectiv vor desemna pe viitorul Prefect titular de Tutova. [x— Societatea economică în orașul Bâr­lad. ți­­ele aceste scrie același ziar, tine­rii funcționari din orașul și județul Tu­tova, au format o societate economică, sub denumirea : „Casa de economie Uni­rea a funcționarilor din județul Tutova“. Tinerii asociați au­ elaborat spre acest finit și Statutele cuvenite în care se arată scopul lăudabil și întregul mod al admi­­ninistrării fondurilor bănesci de către so­cietari. La 12 Octombre a. c. Societatea s’a și­­ constituit numărând până atunci un capi­tal de peste 4.000 lei. —x — La scala profesională de fete Roșea Codrului din Berind în urma concursului ținut și repetat postul vacant de profe­­sură pentru limba franceză s’a ocupat de­finitiv, prin numirea d nei Sterea (Maio­rul), iară postul de maistră pentru de­semn și caligrafia s’a încredințat d-nei Robescu, cu titlul de suplinitore, până la un nou­ concurs. —o— Liceul din Berind va trebui să mai ocupe—probabil încă până la Sf. George viitor, vechiul seu local. Până atunci noul local—Zice se, va fi înzestrat cu întregul seu mobiliar, cerut unei aseme­­menea grandiose clădiri, Zice „Tutova“. Spânzurat.—Marin N. Lascu, cârciu­­mar, locuitor în comuna Tudor Vladimi­rescu, județul Braila, în ziua de 17 co­­rent, a fost găsit spânzurat în casa sa. După cercetările făcute s’a constatat că el însuși s’a spânzurat. — x— înecat.—Ion Petre, locuitor din comu­na Mihail Bravul, județul Brăila, în ziua de 14 corent, pe când se înapoia cu so­ția sa și trei copii de la Zăvoia, a voit să adapa caii la apa numită Vaca, din UNIVERSUL—(26 OCTOMBRE 1885) calea sa, unde i s’a răsturnat căruța și s’a înecat un copil și un cal. Sem­ăneturile de taimul în județul Tu­tova după ploile urmate săptămâna tre­cută au luat o față cu totul alta, de cum se arăt înaintea ploilor, scrie un ziar local. Frumusețea semănăturilor în general, dă un aspect admirabil. Arăturile făcută tomna acesta,­­în jude­țul acela covârșesc cu o­ treime mai mult pe cele făcute în anul trecut. Acesta este un semn fericit de desal­­varea din ce în ce mai mult a activității plugarilor acesta direcțiune. Viermii despre cari se vorbea că s’ar fi ivit prin unele comune, acum în urma ploilor au dispărut—și semănăturile s’au îndreptat în mod considerabil. — o — Atac noptur­. — Citim în Demo­cratul . D. I. C. Popescu, învățător la comuna Comarnic (Prahova), a fost atacat în sara de 16 Octombrie și bătut în modul cel mai sălbatic de d. C. Mănescu. Se zice că preotul Iancu Popescu și d. I. Stoi­­ceanu ar fi complicii agresorului, care ar fi voit să -i fure banii ce credea că are asupra sa. D. Popescu a depus plângere la pri­măria locală, dar nici o măsură nu s’a luat contra agresorilor. — o — Atentat la bunele moravuri.—O faptă de dobitoc a săvârșit Stan Băltă­­rețu din com­. Bărsești jud. Olt, asupra unei vaci a locuitorului Stan Matei ace­iași comună, faptă odresa. Procesul lui se judecă a fi Vineri la Curtea de Apel din capitală secția I. —x — Se sicrie din Focșani către un ziar din capitala­ . In seara de 20 ale curentei, d. I. Ghir­­ci­, comerciant din Odobești, se reîn­­t­orcea de la Mărășești, într’o brișcă cu un cal pe care ’i mâna singur; pe drum se întâlni cu un era­care Nica Vrabie, care ’1 rugă să ’1 ia în brișcă ; d. Ghil­cic ce dă rugăciune­ ce i se adresase și, după ce porni din nou, individul Vrabie se aruncă asupră­ I ’l sdrobi capul cu o piatră și ’1 jefui de suma de 700 lei ce avea precum și de mai multe polițe în valore de 8000 lei. — 6 — înfrumusețarea Sinaii.—S’a numit o comisiune compusă din d-nii D. Ghica, Ion Lahovary, Petru Mille, E. Constan­­dinescu și A. Fotino, care va fi însărci­nată a înfrumuseța Sinaia. O înfrumusețare a cărei necesitate nu se­­ simția adânc de tot­­u­minte de neîncredere în privința confe­rințelor în general și pentru că a preve­­zut o neisbândă sigură, din causa diver­genților de opiniune ce diviseza puterile. Azi, din contră, dupe niște informați­­uni luate din sorginte sigură, Porta s-ar hotărî să trimită mâine convocațiunile pentru întâia întrunire ; cu tote acestea nesiguranța persistă în ore­cari cercuri. Server-Pașa e desemnat ca al doilea delegat al Porții la Conferență. —x— st­ Tcutați Telegrafic © Constandinopole 22 Octombre. Cale indirectă.—întrunirea Conferinței, hotărîtă sâmbătă, părea nesigură ieri, pentru că Sultanul a fost cuprins de sim- CRONICA BUCURESCEANA Vineri, 25 Octombri. Sosiri—Au sosit în capitală, d. Matei Ganea prefectul jud. Iași, d. D. Sturza de la Iași. Plecări.—Au­ plecat din capitală: d. C. Nacu și d. Rallu, arhitectul frances, sp­re a arăta M. S. Regelui planul pala­tului de justiție ; d. N. Săveanu, deputat la Focșani; d. general Cantili . O inspecți­ine militară.— Iezi d. ge­neral Cernat a inspectat compania de gendarmi din capitală comandată de d. căpitan Obedenaru. D. general Cernat a visitat cazarma infirmeria, cancelaria, și a găsit tote în bună regulă, pentru care a mulțumit o­­fițerilor și a­lui căpitan Obedenaru. — 6 — Despre omorul din viile Vispescu, re­porterul unui ziar din capitală spune că Lina Ungureicu, după ce fusese amianta lui Dumitru Grecu, l-a părăsit pe acesta și a intrat în relații de dragoste cu un vătaf de curte. Părăsit grecul s-a supărat foc și umbla fără cu cuțitul pe mânecă ca să pedepsesca pe trădătorie. Dar vătaful era voinic și grecul fu si­lit să recurgă la șiretenie. Nu se saie cum, dar în fine el reuși cu șiretenia să ia mințile Linei și să o ducă cu el afară din oraș, în via­ț lui Vsopescu. Acolo grecul a scos hangerul și a început să o înjunghie, în cap, în piept, în piciure, peste tot trupul. — o — Văduva și cei doi orfani ai lui Po­­pescu, șeful de tren sdrobit la Focșani, au fost alaltă­ieri la redacțiunea nóstrá și au­ primit suma de 315 lei bani 35, cât se adunaseră până în acea zfi prin lista de subscripție ce am deschis. Ei au mulțumit plângând de recunos­­tința personelor generose ce i-au ajutat. Un scandal.—Asaltă­ seră pe la orele 71/2, un scandal a avut loc în strada A­­polodor No. 9 la cafeneaua Ștefan Po­pescu unde portărelul. B. G. de la Trib. Ilfov, s’a bătut cu o calfă de tâmplar că­ruia i-a rupt umbrela. Inter­venind lumea din cafeana, lucrurile s’au aplanat. —o — f?Un furt.—Alaltă sera pe când d. La­zăr Naum se întorcea acasă în strada Văcărescu, a observat că din pachetul seu ’i lipsesce un portofel negru de piele ce conținea câte­va chitanțe, polițe și bani în hârtii ipotecare în valore de 3500 franci. Se bănueste că un frate al său ar fi luat acel portofel. —o— Alli Ol*­­amor!.—Relativ la faptul în­serat de noi în numărul de la 17 Oc­tombre 1885 sub acest titlu și unde a­­nunțăm că un d. Al... a furat o evrei­­cuță. Mai primim urmatórele informații : fata se numesce Rosa Schoenfeld, este fiica unui om de afaceri Samuil Schoen­feld... cu locuința în strada Sinagoga 2 bis... densa primea în casă pe acest tî­­ner de mai bine de un an... muma fetei sora tot... ba încă îi menagea lăsându-i ora întregi singuri... Aceata a durat atât până când fata, judecând fata că starea platonică a lucrurilor nu mai póte con­tinua, s’a hotărît să fugă... Din mai multe scrisori ce posedă tîne­­ru­l în cestiune se constată că el consim­țind a fugi n’a făcut alt de­cât a cores­puns dorințelor săi.'.­­Acesta s’a întâm­plat Sâmbătă 12 ale ci... Caracalul a fost ales de dânșii ca mai oportun sco­pului lor... Insă pe dată ce­ au ajuns sin­gurătatea înspăimântându-i... chiar a doua zi s’au hotărât să anunțe pe tatăl Schoen­feld că a devenit socrul unui român­... Bucuria acestuia a fost așa de mare în­cât pe dată a alergat la Slatina de unde întovărășit de un nepot al seu... au pornit spre Caracal spre a se con­vinge de adevăr. Aci fiorosul tata în culmea disperare! ’șî luă eroica hotărîre de a smulge pe fată din brațele iubitului ei... tânăra pereche abia 48 de ore s’a bucurat de favorea de a fi umbriți sub am­piórele hoțomanului Cupidon. Astă­zi tóte sunt în regulă ! Fata e la părinți!... Onórea e salvată... Ei au fost așa de puțin timp împreună... în­cât fie­care ovrei a cinstit pate să esclame. — Ca mare lucru dou­ă zile de rătăcire în viața unei fete ! ! ! —o— ACTE OFICIALE _ Epitropia spitalului Stamate, județian din Fălticeni, este autorizată de a primi legatul de 2000 galbeni, lăsat prin tes­tamentul defunctei Nastasia Cichirdie din venitul cărora să se întreție patru paturi în acel spital. * Se deschide pe sema casei de de­­puneri un credit extraordinar de 1500 lei, pentru stabilirea unei bune ventilații în bolta tesaurului casei de depuneri și facilitarea încălzirei ei * D. Margarint Hudic, ales membru comercial la tribunalul Iași, secția comer­ciale, este confirmat în acel post. * Sunt numiți : D. I. Sevescu judecător la ocolul Fălciu, d. P. D. Ghițescu, judecător la ocolul Neamțu. Scoița „Ț­xxl­v © r@-alu­i „ M­I­E­T­T­A Mourillon proprietar (Urmare) 305­ 4P­A ’£ 5 P Î3 £ 3 A­T­M .Al. DOAMNA JORAMNIE XXIX Dar, Dumnezeule, Laurenția iubia pe Alexis, și pe când își zicea și ’­i repeta necontenit că nu ’l putea fi nevasta, sim­­ția că făcea o jertfă crudă și mai pre­su­­de puterile ei. Nenorocita fată suferea grozav. Nu se putea tângui, n’avea de­cât să plângă. Inchipuiți-ve uimirea, emoțiunea și du­rerea ei, când la unspre­zece și jumă­tate venu sosind la vilă pe George Rames și întovărășit de Alexis Mollin. — Dumnezeule, își Zise! n’ar fi tre­buit să vin ! Dar puteam refuza ? Alexis, forte finiseit, o salută cu res­pect, îl întinse mâna și o întrebă numai cum sta. Laurențiu, vedând liniștea lui Alexis, încercă să se linișcescă și ea și isbuti să îi stăpânească turburarea. La amază, clopotul vesti dejunul. — Domnilor Zic contele sculându se, dați mâna demnelor. Și oferi brațul dom­nei Violet. Laurențiu luă repede brațul lui Ber­tram d’Oserate, ceea ce făcu pe Alexis să zîmbescă. George luă de mână pe iubita lui, Mietta care era radiosă de fericire. Maurillon, Alexis și Lucian veniră la urmă. Valenski era la Paris,unde avea mult de lucru cu notarul stăpânului său.­­ La masă Laurenția se găsi așezată în­­ fața lui Alexis, cu magistratul la stânga­­ și la drepta cu contele de Spleure.­­ Dupe dejun, se înturnară în salon. De­­­o­cam­dată vorbiră despre unele și des­pre altele, apoi la un semn al contelui, domna Violet se sculă și eși cu Mietta. Avea de luat măsuri. Laurenția vru să le urmeze. — Nu, fiica mea, îi zise contele, rămâi.­­ Ea se așeză din nou pe scaun, roșin­­du-se și fiind nelinișcită. Atunci, cu un glas grav, contele 7­ 93 . " — Acum Lucian, tu ne vei povesti în­tocmai ceea ce s’a petrecut la șapte iu­lie anul trecut la Suresnes, într’o vilă din mijlocul viilor.­­ Laurenția se sculă în piciure palidă ș­­i cu privirea rătăcită. ’ Contele o luă de mână și ’i­­ îse cu blân­dețe : j — Ascultă, Laurențiu, ascultă, fiica­­ mea; al! noi nu vrem să te facem să­­ suferi!... Iți vom reda m­­iscea pierdută ,­­ îți vom reda bucuria și fericirea ! I Fata de pe trist din cap, lăsă să ’i sca­pe un oftat adânc și, simțind că ’i slăbea puterile, sa lăsă pe scaun. Băiatul își începu numai­de­cât istori­sirea. De­și era forte turburată și tremura, Laurenția ascultă, cu sînul agitat, și cu ochii scânteind de friguri. Când Lucian ajunse la momentul, în care isbutise să adormă pe toți complicii, Laurenția scose un țipăt: — Dómne ! Și când băiatul, sfirșind, povești cum Laurenția se desceptase cea d’întâia, fe­rită de pătarea mișelului domn Ector, ochhi fetei se luminară de bucurie și fruntea ’i deveni rodiesa. Atunci, ne mai putându și stăpâni e­­moțiunea, lăcrămile ’i curseră cu îmbel­­șugare și porni pe suspinuri. Alexis se duse de ’i îngenuchiă înainte, și luând’o do mână ’i Zise : — Domnișoră Laurențiu, vreți să ’mi fiți nevastă ? Fata nu putu răspunde, dar ’și lăsă încetișor capul să ’î cadă pe umărul lui Alexis, care o sărută pe frunte. Contele se uită zîmbind la Bertram d’Oseraie, și pare că ’i Zicea : —• Sunt copiii mei, asta e femeea mea! Magistratul înțelese, luă mâna bine-fă­­cetorului și o strînse cu emoțiune. — Domnule Alexis, Zisa în sfîrșit Lau­renția cu un glas încet, dar destul de tare ca s’o audă și cei­l­alți, m’ați făcut să încerc o mare bucurie, dar me gân­desc, și vă rog să vă gândiți și d vós­­tră ; uitați- ve la ceea ce sunteți și la ceea ce sunt eu. Acum nu mai am s’o ascund nimenii, domnule Alexis, ve iu­besc din tota inima; dar, Dumne­l e de ajuns are­ ca să ve iubesc numai pentru ca să ne puteți învă­ța până la d-vastră. — Laurenți­ a răspunse iute autorul dramatic, datorez tot binefăcătorului nos­tru și nu pricep ce v’ar putea împiedica să împărțiți cu mine o avere care e fapta lui. Intr’acesta privință, n’am nimic de adaogat la ceea ce v’am spus de față cu domna Violet. De altminteri, suntem în­­naintea binefăcătorului nostru, întrebați-i ce zice-Ea se întorse spre conte, dar fără să -I dea vreme ca să vorbască, exclamă : ■— Intre domnul Alexis și mine, este nevrednicia mumei mele. — Fiică mea, zise contele cu gravi­tate, între d ta și muma d tale nu e ni­mic comu și nevrednicia ei nu te atinge câtuși de puțin. Domnul Alexis nu vrea să vadă de­cât calitățile d-tale cele fru­­móse și prețise, și are dreptate. Dacă într’acestă circumstanță, am dreptul să ’mi dau părerea, era o , aprob cererea ce te face Alexis. — Dar, domnule conte, eu nu mă pot mărita fără consimțimentul mumei mele. — Așa e, astfel cere legea. — Va trebui deci să cer acest consim­­­țimînt sau să reved pe mumea mea ex­clamă fata înfiorându-se.­­— Scumpa mea fiică, ne am și gândit să te scutim de un pas care­ o stim, ar fi dureros pentru d ta. Chiar mâine, dom­nul Bertram d’Osert se va vedea pe muma d-tale și va dobîndi consimțimîntul ei la măritișul d-tale. — Și dacă ’l va refusa, domnule conta V 8», Jt

Next