Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-26 / nr. 354
2 tȘioice din isi i ° i Iarmarocul de Sf. Dumitru de pe câmpia de lângă, mânăstirea Frumosa, la Iași, se ține și în ăst an ca în precedenții un iarmaroc de vite și producte industriale și agricole. Se speră, dacă timpul va fi frumos, că atât vânzători cât și cumpărătorii vor fi în abundență, deoarece acest iarmaroc este cel din urmă până la Sf. Teodor din anul viitor scrie „Curierul Balasan“ —x — Un județ fără prefect este Tutova, de când d. Lupu Costache a fost permutat la Galați. Circulă mai multe versiuni scrie „Tutova“ asupra numirii unui nou prefect, pe care din causa contrazicerilor se mai ïnregistreza. Mai probabil este că numirea unui titular se va face cu ocasiunea deschiderii corpurilor legiuitore, când Deputații și Senatorii Bărlădeni, consultați de de Ministru respectiv vor desemna pe viitorul Prefect titular de Tutova. [x— Societatea economică în orașul Bârlad. țiele aceste scrie același ziar, tinerii funcționari din orașul și județul Tutova, au format o societate economică, sub denumirea : „Casa de economie Unirea a funcționarilor din județul Tutova“. Tinerii asociați au elaborat spre acest finit și Statutele cuvenite în care se arată scopul lăudabil și întregul mod al admininistrării fondurilor bănesci de către societari. La 12 Octombre a. c. Societatea s’a și constituit numărând până atunci un capital de peste 4.000 lei. —x — La scala profesională de fete Roșea Codrului din Berind în urma concursului ținut și repetat postul vacant de profesură pentru limba franceză s’a ocupat definitiv, prin numirea d nei Sterea (Maiorul), iară postul de maistră pentru desemn și caligrafia s’a încredințat d-nei Robescu, cu titlul de suplinitore, până la un nou concurs. —o— Liceul din Berind va trebui să mai ocupe—probabil încă până la Sf. George viitor, vechiul seu local. Până atunci noul local—Zice se, va fi înzestrat cu întregul seu mobiliar, cerut unei asememenea grandiose clădiri, Zice „Tutova“. Spânzurat.—Marin N. Lascu, cârciumar, locuitor în comuna Tudor Vladimirescu, județul Braila, în ziua de 17 corent, a fost găsit spânzurat în casa sa. După cercetările făcute s’a constatat că el însuși s’a spânzurat. — x— înecat.—Ion Petre, locuitor din comuna Mihail Bravul, județul Brăila, în ziua de 14 corent, pe când se înapoia cu soția sa și trei copii de la Zăvoia, a voit să adapa caii la apa numită Vaca, din UNIVERSUL—(26 OCTOMBRE 1885) calea sa, unde i s’a răsturnat căruța și s’a înecat un copil și un cal. Semăneturile de taimul în județul Tutova după ploile urmate săptămâna trecută au luat o față cu totul alta, de cum se arăt înaintea ploilor, scrie un ziar local. Frumusețea semănăturilor în general, dă un aspect admirabil. Arăturile făcută tomna acesta,în județul acela covârșesc cu o treime mai mult pe cele făcute în anul trecut. Acesta este un semn fericit de desalvarea din ce în ce mai mult a activității plugarilor acesta direcțiune. Viermii despre cari se vorbea că s’ar fi ivit prin unele comune, acum în urma ploilor au dispărut—și semănăturile s’au îndreptat în mod considerabil. — o — Atac noptur. — Citim în Democratul . D. I. C. Popescu, învățător la comuna Comarnic (Prahova), a fost atacat în sara de 16 Octombrie și bătut în modul cel mai sălbatic de d. C. Mănescu. Se zice că preotul Iancu Popescu și d. I. Stoiceanu ar fi complicii agresorului, care ar fi voit să -i fure banii ce credea că are asupra sa. D. Popescu a depus plângere la primăria locală, dar nici o măsură nu s’a luat contra agresorilor. — o — Atentat la bunele moravuri.—O faptă de dobitoc a săvârșit Stan Băltărețu din com. Bărsești jud. Olt, asupra unei vaci a locuitorului Stan Matei aceiași comună, faptă odresa. Procesul lui se judecă a fi Vineri la Curtea de Apel din capitală secția I. —x — Se sicrie din Focșani către un ziar din capitala . In seara de 20 ale curentei, d. I. Ghirci, comerciant din Odobești, se reîntorcea de la Mărășești, într’o brișcă cu un cal pe care ’i mâna singur; pe drum se întâlni cu un eracare Nica Vrabie, care ’1 rugă să ’1 ia în brișcă ; d. Ghilcic ce dă rugăciune ce i se adresase și, după ce porni din nou, individul Vrabie se aruncă asupră I ’l sdrobi capul cu o piatră și ’1 jefui de suma de 700 lei ce avea precum și de mai multe polițe în valore de 8000 lei. — 6 — înfrumusețarea Sinaii.—S’a numit o comisiune compusă din d-nii D. Ghica, Ion Lahovary, Petru Mille, E. Constandinescu și A. Fotino, care va fi însărcinată a înfrumuseța Sinaia. O înfrumusețare a cărei necesitate nu se simția adânc de totuminte de neîncredere în privința conferințelor în general și pentru că a prevezut o neisbândă sigură, din causa divergenților de opiniune ce diviseza puterile. Azi, din contră, dupe niște informațiuni luate din sorginte sigură, Porta s-ar hotărî să trimită mâine convocațiunile pentru întâia întrunire ; cu tote acestea nesiguranța persistă în orecari cercuri. Server-Pașa e desemnat ca al doilea delegat al Porții la Conferență. —x— st Tcutați Telegrafic © Constandinopole 22 Octombre. Cale indirectă.—întrunirea Conferinței, hotărîtă sâmbătă, părea nesigură ieri, pentru că Sultanul a fost cuprins de sim- CRONICA BUCURESCEANA Vineri, 25 Octombri. Sosiri—Au sosit în capitală, d. Matei Ganea prefectul jud. Iași, d. D. Sturza de la Iași. Plecări.—Au plecat din capitală: d. C. Nacu și d. Rallu, arhitectul frances, spre a arăta M. S. Regelui planul palatului de justiție ; d. N. Săveanu, deputat la Focșani; d. general Cantili . O inspecțiine militară.— Iezi d. general Cernat a inspectat compania de gendarmi din capitală comandată de d. căpitan Obedenaru. D. general Cernat a visitat cazarma infirmeria, cancelaria, și a găsit tote în bună regulă, pentru care a mulțumit ofițerilor și alui căpitan Obedenaru. — 6 — Despre omorul din viile Vispescu, reporterul unui ziar din capitală spune că Lina Ungureicu, după ce fusese amianta lui Dumitru Grecu, l-a părăsit pe acesta și a intrat în relații de dragoste cu un vătaf de curte. Părăsit grecul s-a supărat foc și umbla fără cu cuțitul pe mânecă ca să pedepsesca pe trădătorie. Dar vătaful era voinic și grecul fu silit să recurgă la șiretenie. Nu se saie cum, dar în fine el reuși cu șiretenia să ia mințile Linei și să o ducă cu el afară din oraș, în viaț lui Vsopescu. Acolo grecul a scos hangerul și a început să o înjunghie, în cap, în piept, în piciure, peste tot trupul. — o — Văduva și cei doi orfani ai lui Popescu, șeful de tren sdrobit la Focșani, au fost alaltăieri la redacțiunea nóstrá și au primit suma de 315 lei bani 35, cât se adunaseră până în acea zfi prin lista de subscripție ce am deschis. Ei au mulțumit plângând de recunostința personelor generose ce i-au ajutat. Un scandal.—Asaltă seră pe la orele 71/2, un scandal a avut loc în strada Apolodor No. 9 la cafeneaua Ștefan Popescu unde portărelul. B. G. de la Trib. Ilfov, s’a bătut cu o calfă de tâmplar căruia i-a rupt umbrela. Intervenind lumea din cafeana, lucrurile s’au aplanat. —o — f?Un furt.—Alaltă sera pe când d. Lazăr Naum se întorcea acasă în strada Văcărescu, a observat că din pachetul seu ’i lipsesce un portofel negru de piele ce conținea câteva chitanțe, polițe și bani în hârtii ipotecare în valore de 3500 franci. Se bănueste că un frate al său ar fi luat acel portofel. —o— Alli Ol*amor!.—Relativ la faptul înserat de noi în numărul de la 17 Octombre 1885 sub acest titlu și unde anunțăm că un d. Al... a furat o evreicuță. Mai primim urmatórele informații : fata se numesce Rosa Schoenfeld, este fiica unui om de afaceri Samuil Schoenfeld... cu locuința în strada Sinagoga 2 bis... densa primea în casă pe acest tîner de mai bine de un an... muma fetei sora tot... ba încă îi menagea lăsându-i ora întregi singuri... Aceata a durat atât până când fata, judecând fata că starea platonică a lucrurilor nu mai póte continua, s’a hotărît să fugă... Din mai multe scrisori ce posedă tînerul în cestiune se constată că el consimțind a fugi n’a făcut alt decât a corespuns dorințelor săi.'.Acesta s’a întâmplat Sâmbătă 12 ale ci... Caracalul a fost ales de dânșii ca mai oportun scopului lor... Insă pe dată ce au ajuns singurătatea înspăimântându-i... chiar a doua zi s’au hotărât să anunțe pe tatăl Schoenfeld că a devenit socrul unui român... Bucuria acestuia a fost așa de mare încât pe dată a alergat la Slatina de unde întovărășit de un nepot al seu... au pornit spre Caracal spre a se convinge de adevăr. Aci fiorosul tata în culmea disperare! ’șî luă eroica hotărîre de a smulge pe fată din brațele iubitului ei... tânăra pereche abia 48 de ore s’a bucurat de favorea de a fi umbriți sub ampiórele hoțomanului Cupidon. Astăzi tóte sunt în regulă ! Fata e la părinți!... Onórea e salvată... Ei au fost așa de puțin timp împreună... încât fiecare ovrei a cinstit pate să esclame. — Ca mare lucru două zile de rătăcire în viața unei fete ! ! ! —o— ACTE OFICIALE _ Epitropia spitalului Stamate, județian din Fălticeni, este autorizată de a primi legatul de 2000 galbeni, lăsat prin testamentul defunctei Nastasia Cichirdie din venitul cărora să se întreție patru paturi în acel spital. * Se deschide pe sema casei de depuneri un credit extraordinar de 1500 lei, pentru stabilirea unei bune ventilații în bolta tesaurului casei de depuneri și facilitarea încălzirei ei * D. Margarint Hudic, ales membru comercial la tribunalul Iași, secția comerciale, este confirmat în acel post. * Sunt numiți : D. I. Sevescu judecător la ocolul Fălciu, d. P. D. Ghițescu, judecător la ocolul Neamțu. Scoița „Țxxlv © r@-alui „ MIETTA Mourillon proprietar (Urmare) 305 4PA ’£ 5 P Î3 £ 3 ATM .Al. DOAMNA JORAMNIE XXIX Dar, Dumnezeule, Laurenția iubia pe Alexis, și pe când își zicea și ’i repeta necontenit că nu ’l putea fi nevasta, simția că făcea o jertfă crudă și mai presude puterile ei. Nenorocita fată suferea grozav. Nu se putea tângui, n’avea decât să plângă. Inchipuiți-ve uimirea, emoțiunea și durerea ei, când la unsprezece și jumătate venu sosind la vilă pe George Rames și întovărășit de Alexis Mollin. — Dumnezeule, își Zise! n’ar fi trebuit să vin ! Dar puteam refuza ? Alexis, forte finiseit, o salută cu respect, îl întinse mâna și o întrebă numai cum sta. Laurențiu, vedând liniștea lui Alexis, încercă să se linișcescă și ea și isbuti să îi stăpânească turburarea. La amază, clopotul vesti dejunul. — Domnilor Zic contele sculându se, dați mâna demnelor. Și oferi brațul domnei Violet. Laurențiu luă repede brațul lui Bertram d’Oserate, ceea ce făcu pe Alexis să zîmbescă. George luă de mână pe iubita lui, Mietta care era radiosă de fericire. Maurillon, Alexis și Lucian veniră la urmă. Valenski era la Paris,unde avea mult de lucru cu notarul stăpânului său. La masă Laurenția se găsi așezată în fața lui Alexis, cu magistratul la stânga și la drepta cu contele de Spleure. Dupe dejun, se înturnară în salon. Deocamdată vorbiră despre unele și despre altele, apoi la un semn al contelui, domna Violet se sculă și eși cu Mietta. Avea de luat măsuri. Laurenția vru să le urmeze. — Nu, fiica mea, îi zise contele, rămâi. Ea se așeză din nou pe scaun, roșindu-se și fiind nelinișcită. Atunci, cu un glas grav, contele 7 93 . " — Acum Lucian, tu ne vei povesti întocmai ceea ce s’a petrecut la șapte iulie anul trecut la Suresnes, într’o vilă din mijlocul viilor. Laurenția se sculă în piciure palidă și cu privirea rătăcită. ’ Contele o luă de mână și ’i îse cu blândețe : j — Ascultă, Laurențiu, ascultă, fiica mea; al! noi nu vrem să te facem să suferi!... Iți vom reda miscea pierdută , îți vom reda bucuria și fericirea ! I Fata de pe trist din cap, lăsă să ’i scape un oftat adânc și, simțind că ’i slăbea puterile, sa lăsă pe scaun. Băiatul își începu numaidecât istorisirea. Deși era forte turburată și tremura, Laurenția ascultă, cu sînul agitat, și cu ochii scânteind de friguri. Când Lucian ajunse la momentul, în care isbutise să adormă pe toți complicii, Laurenția scose un țipăt: — Dómne ! Și când băiatul, sfirșind, povești cum Laurenția se desceptase cea d’întâia, ferită de pătarea mișelului domn Ector, ochhi fetei se luminară de bucurie și fruntea ’i deveni rodiesa. Atunci, ne mai putându și stăpâni emoțiunea, lăcrămile ’i curseră cu îmbelșugare și porni pe suspinuri. Alexis se duse de ’i îngenuchiă înainte, și luând’o do mână ’i Zise : — Domnișoră Laurențiu, vreți să ’mi fiți nevastă ? Fata nu putu răspunde, dar ’și lăsă încetișor capul să ’î cadă pe umărul lui Alexis, care o sărută pe frunte. Contele se uită zîmbind la Bertram d’Oseraie, și pare că ’i Zicea : —• Sunt copiii mei, asta e femeea mea! Magistratul înțelese, luă mâna bine-făcetorului și o strînse cu emoțiune. — Domnule Alexis, Zisa în sfîrșit Laurenția cu un glas încet, dar destul de tare ca s’o audă și ceilalți, m’ați făcut să încerc o mare bucurie, dar me gândesc, și vă rog să vă gândiți și d vóstră ; uitați- ve la ceea ce sunteți și la ceea ce sunt eu. Acum nu mai am s’o ascund nimenii, domnule Alexis, ve iubesc din tota inima; dar, Dumnel e de ajuns are ca să ve iubesc numai pentru ca să ne puteți învăța până la d-vastră. — Laurenți a răspunse iute autorul dramatic, datorez tot binefăcătorului nostru și nu pricep ce v’ar putea împiedica să împărțiți cu mine o avere care e fapta lui. Intr’acesta privință, n’am nimic de adaogat la ceea ce v’am spus de față cu domna Violet. De altminteri, suntem înnaintea binefăcătorului nostru, întrebați-i ce zice-Ea se întorse spre conte, dar fără să -I dea vreme ca să vorbască, exclamă : ■— Intre domnul Alexis și mine, este nevrednicia mumei mele. — Fiică mea, zise contele cu gravitate, între d ta și muma d tale nu e nimic comu și nevrednicia ei nu te atinge câtuși de puțin. Domnul Alexis nu vrea să vadă decât calitățile d-tale cele frumóse și prețise, și are dreptate. Dacă într’acestă circumstanță, am dreptul să ’mi dau părerea, era o , aprob cererea ce te face Alexis. — Dar, domnule conte, eu nu mă pot mărita fără consimțimentul mumei mele. — Așa e, astfel cere legea. — Va trebui deci să cer acest consimțimînt sau să reved pe mumea mea exclamă fata înfiorându-se.— Scumpa mea fiică, ne am și gândit să te scutim de un pas care o stim, ar fi dureros pentru d ta. Chiar mâine, domnul Bertram d’Osert se va vedea pe muma d-tale și va dobîndi consimțimîntul ei la măritișul d-tale. — Și dacă ’l va refusa, domnule conta V 8», Jt