Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-27 / nr. 355
. Se speră că acesta întâlnire care se face în asistența unui representant al Angliei, va conduce la o decisiune în cestiunea bulgară. Semne de resboi.Din Vidin se depeșăză că flotila bulgară e așteptată acolo din Rusciuk. Bulgarii în caz de luptă, au de gând să atace orașele sârbesci Cladova și Brza-Palanca. Ei chiar au declarat: Vie serbii la So jfia nei vom merge la Belgrad. In Vidin sosesc mereu voluntari din Varna, Rusciuc, și Șumla. In Vidin li se dau arme și sunt trimiși la granița serbască. E mare lipsă de muniții. Pentru o pușcă se vinde abia 50 de patrone. Principele și Caraveloff care acum a căzut în disgrație sunt de acord prin orice jertfe să nu facă Serbiei nici o concesiune de pâmânt. Cea din urmă călătorie a princepelui la Filipopol a avut de scop să împedice prin prezența sa manifestările ce se pregătau de voluntari. E adevărat că în Macedonia tote sunt gata pentru a rescula. Pissov, președintele societăței macedonene de binefacere, întors de curând din o călătorie prin țară, asigură că Macedonia va sta liniștită dar se va rescula de îndată ce Bulgaria va fi constrînsă din vr’o parte orecare. Șeful satelor turcesci din Rodope a început negocieri cu comandantul trupelor bulgare de la Hashid pentru o evenuală supunere către prințul Alexandru I Anglia și Rusia erau vrăjmașe în Asia. Acum se pare că vrăjmășia acesta vor aduce-o în Europa. SERBIA O năuă mobilisare s’a ordonat în districtele de la graniță. Armata va fi astfel sporită încă cu 8 regimente a câte 4 batalione. Aceste trupe vor fi în curând concentrate la Nig. Regele a plecat de ieri la Pirot. La Zaribrod nu se mai ved așa de multe trupe bulgare, se pare că grosul armatei s’a concentrat la Slivnița. DIN ALBANIA Întăriri de garnisane. — Laji Scutarî sosesc mereu redifi din centrul Albaniei spre a întări garnisona din acel oraș. Se fac cumpărări de cai pentru trenuri și transporturi. In urma mișcărilor resboinice ale grecilor, domnesce între mahomedanii din Ianina, Prevesa și alte localități. Notabilii comunelor se adun și țin sfaturi. Cei din Ianina au hotărît să trimită o telegramă de supunere către Portă, anunțând tot de o dată și o schimbare a stărei actuale de lucruri. DIN TURCIA Întârzierea întrunirei conferinței provine din causa Turciei. Ambasadorii i-au adresat alaltăieri o notă verbală declarându-i că nu iau asupră le respunderea acestor amânări. Al doilea representant al Turciei in conferință a fost numit Server-pașa. O ADRESĂ către conferința din Constantinopol Liga internațională a păcei și libertăței din Geneva a adresat președintelui și membrilor conferinței din Constantinopole urmatorea scrisore : „D-vostră domnilor, ve aflați într’o posițiune falsă voind să exercitați o jurisdicțiune ce nu e de competința d vóstrii. „Ve numiți representanții Europei ? dar cine v’a dat acest mandat? Nimeni. Din 15 sau 16 națiuni câte compun Europa, numai 7 sunt representate in adunarea d-vostră. Aveți puterea dar nu jurisdicțiunea. Protestând contra unei asemenea stări de lucruri, o luăm pentru moment așa precum a făcut’o istoria. , Voiți să înlăturați vărsarea de sânge ? Puneți în acord faptele zise cu cuvintele : dacă cu adevărat voiți pacea, fiți drepți. Primiți unirea celor două Bulgarii așa precum este precum o cere și a fâcut-o în mod atât de pacific poporul bulgar. Faceți pentru Macedonia și pentru Creta ceea ce ați făcut acum șapte ani pentru Bulgaria. Consultați printr’un plebiscit poporul macedonean și pe cel Cretan. Cereți ca Serbia și Grecia să depună armele, iar dacă mediațiunea d vóstra nu va fi d’ajuns, atunci un arbitragiu să tranșeze litigiul, dar să fie un arbitragiu serios . UNIVERSUL—27 OCTOMBRE 1885/3 poporele alese in mod liber vor fi atunci cei mai competențî judecători. Cu tote că programa dv.nu se face mențiune despre Bosnia și Brțegovina credem a minți istoriei și mai cu sema justiției dacă nn numele democrației europene n’am face deplină reservă de drepturile lor imprescriptibile. „Primiți espresiunea sinceră a dorinței nóstre ca lucrarea dv. să aibă un resultat fericit pentru libertate justiției, și pace, p. comitetul central- Lemonnier Consiliu practic Clapon cu nuci.— Claponul bine curățit și fără măruntaie, se umple cu următorea preparație: douăzeci de nuci curățate de pojghița lor, se piseza bine și se amestecă cu o jumătate pahar de smântână, miez de pâine, 60 grame de unt, sare, scorțișoră, cuișdre, piper, două gălbenușuri de ouă și cașcaval bun ras bine; apoi se face bine și se servesce la masă. Spice din Străinătate O explosie.—La 20 curent după amezi, din nebăgarea de seină a găzarului s’a întîmplat o explosie de gaz în salonul de primire de la Hotel de Ville din Paris. Găzarul rămase greu rănit. Mai tote geamurile de la ferestre s’au spart. — o— O represalie de farmaci sti.—Ca să se răsbune pe guvernul prusian care expulsără de pe teritoriul seu pe ruși, po mzî și Galițieni, farmaciștii din Galiția s’au hotărît să ’și ia d’acuma înainte tote productele din Francia. — o— De frică să nu aibă sărac s’a otrăvit la Syracuse, în statul New York, negustorul William N. Graves, a căruia avere se urca la 45,000 de dolari, adică 225,000 de franci. Nici vorbă că era nebun! — o — Nihilismul.— Cinci-deci și șase de studenți de la Universitatea din Moscva au fost arestați alaltăieri pentru propagandă nihilistă. Răsbmnarea unui ocnaș. —In ocna de la Ancona (Italia) s’a întîmplat acum trei zlile un fapt de sânge. Pe când se împărția munca (sile) și lucrătorii se adunaseră împrejurul maestrului ca să ’și ia partea lor, un ocnaș atacă la spate pe un tovarăș al săli de pedepsa și de muncă și ’l lovi în falca stângă cu un fier ascuțit și ’1 rănt greu de tot, tăindu-l pe jumătatea urechea și obrazul până la gură. Rănitul zice că nu scie din ce pricină a fost atacat de tovarășul său, care zicce că a vrut să se readune, fiindcă cel rănit ar fi fost causa pedepsirea lui. Atăcătorul mai avea șase ani de stat în temniță. Acum e sigur că i se vor adăuga și alții. —o — Ilustrația nostră Dăm pentru a fii piața principală din Sofia cu palatul princiar. Deși mic, palatul lui Alexandru e mobilat cu bogăție. Bulgarii și-au pus întru acesta amorul lor propriu: onorea noului guvernator, prințul de Hohenlohe. La acesta serbare au luat parte 30 de soldați, șapte corpuri de mustel nan însoțeau trei trăsuri în cari se găseau grupuri alegorice. Cortesul a sosit în fața palatului unde s’a întonat imnuri patriotice. După recepțiunea comitetului de organisare de către guvernator, serbarea s’a sfîrșit cu strigătele entusiaste de: Trăiască împăratul ! Bucurase! 26 Octombre. Consiliul de miniștrii a hotărît ca tóte biurourile diferitelor ministere să se afle în lucru dimineța de la orele 6 până la 12 și după amiabil de la orele 2 până la 9. _°_ Ministrul de interne acordă audiențe la infir^r numai Mercurea, Joia și Vinerea de la orele 8 până la 9 dimineța. Ca profesor de științele naturale la liceul S. Sava va fi recomandat de Sava 1 Ștefănescu, de juriul examinator. Marii industriali din Germania se vor întruni pentru elaborarea unui proiect de esposițiune a Germaniei în 1888. j —o. D. general Cernat inspectând ierico 1 mânduirea pieței Bucuresci și arestul militar a rămas pe deplin mulțumit. Mâine Duminecă se cunună la Bârlad d. Lupu Costache, prefectul de Galați, cu . d-ra Giuvara. Așai se inaugureza la Sfetescu lângă Slănic în județul Prahova fabrica română , de ipsos înființată de societatea „Prevederea“. Urăm prosperitate numitei fabrici. —6— D. L. Raymond, profesor de limba franceză la liceul din Craiova a fost dat în judecata profesorilor, în urma inspecțiunei d-lui d-r. Vitzu inspector al sculelor. Nu e adevărat că d. Esarcu, vice-președintele Ateneului, a luat direcțiunea Revistei literarele țlice că d. Eugeniu Stătescu va intra în cabinet ca ministru de externe. D. general Berendei, inspectând școla de aplicație de geniu și artilerie, a constatat că ofițerii elevi își fac datoria. —o— • —x Ultimei8oli»i Constantinopo 21 Octombre. Aici ambasadorii au ținut întâia ședință care a durat o oră. Acesta întrunire pare că a avut un caracter curat pregătitor. Ședința viitore a fost fixată pentru Sâmbătă. Ambasadorii vor ține probabil o întrunire privată disară. Londra 25 Octombre. „Standard“ și „Daily News spun că o mare mișcare domnesce printre Sudanezi. Aceștia înainteza contra Egiptului. 6,000 de omeni se pregătesc a ataca. Wadi- Halfa. Berlin 25 Octombre. Din 433 alegeri, 432 sunt cunoscute. Au fost aleși 140 conservatori, 60 liberi conservatori, 99 clericali, 70 liberali naționali, 44 liberali, 14 polonezi, 2 danezi și 3 guelfi. Printre aleși se mai găsesc miniștrii: Boetticher, Maybach, Luzius și șefii de partid cei mai cunoscuți: D. Schorlemer < și alții. Strasburg, 25 Octombre. O manifestațiune spledidă a avut loc în " Domnule Redactor, Ve rog se binevoiți a desminți știrea dată prin jiarul d-v0stră din 26 Octombre 1885 , că m’aș fi bătut cu d-nu B. b. portărel. Lucrul s’a petrecut în masul următor . Am intrat în Cafeneaua d-lui S. Popescu și fiind dispus îmi aduc aminte că m’am alegat de d-nu B. G. pe care nu l’am cunoscut până atunci, fără să ’mi fi adresat d-sa vreo vorbă necuviinciasa , după care apoi d-nu antreprenor Ștefan Popescu m’a și dat afară din Cafenea. Nu este exact clar că noi ne am fi bătut. Ve rog să desmințiți acistă, pentru care ’I cer și scuze dlui B. G. de supărările ce i’am adus. Primiți ed. $ 1885 Octombre, 25. Heinrich Birthebner Strungar Inserții și Reclame Domnule Redactor, In ziarul dv. de la 26 curent ați publicat o informațiune prin care se zice că I d. B. G. portărel, s’ar fi bătut în localul med de cafenea din strada Apolodor I No. 19, cu o calfă de tâmplar. Spre restabilirea adevărului me cred dator a desminți acastă calomnie, și a ve arăta cum s’a petrecut faptul. Eu Ștefan Popescu vezând că trece pe stradă d. B. G. am eșit și l’am rugat să binevoiască a veni înăuntru spre a ’mi da o consultațiune într’o afacere a mea. In acel timp vine în prăvălie și acea calfă turmentată fiind de băuturi și se așeza lângă d. B. G. începând al incomoda prin a’l împinge și a I adresa diferite vorbe de om beat , fără ca d. B. G. să ’i fi adresat vreo vorbă sau să I ’i fi cunoscut.Văzând că calfa nu se astâmpără cu nici un preț, imediat chiar eu l’am luat de mână și l’am dat afară din prăvălie fără a se întâmpla vre-o bătaie nici cel mai mic scandal, precum i se afirmă de ziarul d vastră. In urma acestora, i-am mulțumit d. B. G. pentru lămuririle ce mi-a dat și i-am cerut scuze că chemându-l la mine a avut supărare de la acest om biat. Acesta este purul adevăr pa carie 1 , mărturisesc "pe cnore și consecința și ■ ve rog să’l înserați în cel d’întâiu număr al ziarului d-v. Primiui etc. Antreprenorul cafenelei S. Popescu. 1 Noi, martori oculari declarăm de juste cele de mai sus pe onore și pe coset“ința nostră. C. Hagiescu, Ioniță Manolescu, V. Kühner. ) TABLA DE JUNTERII LA CALENDARUL POPULAR PE 1886 al țiarului Universul 1. Partea calendaristică. Regentul anului. Mercur.—Cele 4 anotimpuri.—Eclipse de sare și de lună. — Cronologia. — Bâlciurile sau iarmarocele din România.—Lunile cu sărbătorile, cu fasele lunare și schimbarea vremei cu evangelia duminicelor, cu răsăritul și apusul sarelui.— Compt eclesiastic.—Serbători naționale și domnesc. — Calendar catolic.—Calendar ebraic.—Calendar mahometan. Tarifa scrisorilor imprimatelor, probelor de mărfuri, scrisorilor de valore, pachetelor și mandatelor poștale pentru tot globul.—Tarifa telegramelor. — Căile ferate române, noțiuni diverse relativ la transport.—Tarifele căilor ferate române. —Tarifa vaporelor austriace pe Dunăre. Sistemul metric : transformarea măsurilor vechi în noi și vice-versa. Tabela domnitorilor din lume. 11. Partea literară Crăciunul. — Nu mă uita (nuvelă). — Chelbea năsdrăvanul, (basmu).—Necrologia : biografiile omenilor notabili din România, morți în anul din urmă. — Recunoscința din copilărie, nuvelă.—Doine și strigături din Ardeal, poesii populare. — Ucigașii vizirului. (povestire). — Iovan Iorgovan, (poemă populară.) — Cofetăria, (istorie pentru copil).—Singur, pe lume (poesie).—Trei lebede (poesie populară).—Igiena (spre a nu se bolnăvi nici odată).—Noțiuni de agricultură (despre umezela, despre irigațiune , grâul și piatra).—Muma de familie (alimentele, mâncarea și mistuirea, carnea de porc, alimentele cele mai branifere, bucatele cu sos, carnea de peste, legumele erbacee, mirosuri vătemătore în iatacuri. Gura. Alăptarea. Gușterul. Difterita.)—Medicul casei (înpotriva frigurilor, cura gastritei, întrebuințarea medicală a apei, mușcăturile de câine și alte animale turbate, mușcături de viperă de vite bolnave de cărbune ori dalac, de paiajen, înțepături de insecte; pentru arsuri , holera copiilor).—Rețete casnice : învățăminte folositore. Partea umoristică Stan Vistavoiul, sau întâmplările unui sărac cu duhul (o lungă povestire caraghiosa.) — Mare colecțiune de anecdote noui, ILUSTRAȚII Crăciunul.—Portretele d lor C. A. Rosetti, Al. Crețescu, I. Zalomit, St. Capșa, G. Lecca, general Dabija, G. Obedenaru, general G. Slăniceanu și general M. Cerchez. Ilustrații comice în număr de 14. Coperta calendarului este frumos ilustrată. Prețul unui exemplar lei . . 1 — Pentru cititorii Universului bani — 80 Pentru abonații Universului „ — 60 La librari și vîndători de fiare se acordă un mare rabat. LISTA De personele cari au venit în ajutorul sărmanei văduve a lui Popescu, șeful de tren sdrobit în gara Focșani și care de 16 ani slujea statului . Suma din urmă 335 lei 45 b. Bucuresci: Ion Șerbănescu b. 50. Iași : D. P. J. lei 1 b. 50. Buzeu: D. Suveiu b. 25. Popescu: Hagi V. Vasiliu Își 1, Vasile Ștefanescu b. 25. T.-Severin : D-na Ana Petrescu lej 1, d-na Domnica Mingarelli lei 1, d. Cessar Mingarelli lei 1, d. Al D. Petrescu lei 1, d Iancu Dragoman lei 1. Total Lei 343 d. 45. (Urmare pe mâine). NB. Insciințăm pe cititorii noștri din județe că se primesc ofrande și în mărci poștale. Director și redactor:Nicolae Procopiu