Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)
1885-11-25 / nr. 380
2 Bucuresci 24 Noembre S’a reglat din știrile de ieri ale Ziarului că o apropiere este iminentă între Prințul Bulgariei și Țarul. Intrucât ne privesce, precum am arătat’o de mai multe ori, am mers mai departe, căci am susținut că despărțirea dintre Bulgaria și Rusia n’a existat nici o dată decât numai în mod fățiș. Cu tote acestea, Conferința din Constantinopole a căzut atât de bine în acesta cursă încât, admițând reîntorcerea în Rumelia la statu quo ante, a făcut în modul cel mai perfect jocul diplomației rusești, deorece dă astfel Rusiei, ocasiunea pe care o căuta de a interveni la cel mai mic conflict ce se va isca între rumelioți și turci. Intr’altfel, acesta intervențiune o găsim logică și chiar drepta. Trebuie ca situațiunea în Orient să se definească și să se resolve în mod definitiv pentru ca diferitele state ce s’au ridicat, să puta în sfirșit să se bucure de un timp de pace și de stabilitate care să le permită să facă progresele ce le lipsește în diferitele ramuri ale civilisațiunei moderne. Așadar, fiindcă tot trebuie să fie resbel, producuse și trece cât mai repede spre a nu mai au<ji vorbindu se de el. Turcia este murindul care tot mare și nu mai more, și care din acesta caută, stînjinește desvoltarea națiunilor creșine. Ele însă, cu voia sau fără voia ei, vor moșteni într’o zi împărăția complectă a peninsulei balcanice. Dar mulți se îngrijesc de rolul pe care România îl va avea in viitorul resboiu. Trebuie să fim cu Rusia sau contra ei ? f Acesta întrebarea șî-o pun mulți și puțini cutează să respundă. Din parte ne, părerea ce avem, este că mai ales în acest nou resboiu, România nu pate să meargă decât alături cu Rusia. Interesele nóstre cele mai elementare cât și simpatiile românești dictează țarii acesta atitudine . Căci, dacă avem frați peste Prut, mai mulți avem peste Carpați. Așa. DIN BELGRAD (Corespondența particulară a „ Universului“) 21 Noembrie, Prințul Alexandru de Battemberg, o recunosc și șerbii, într’un resbel de două săptămâni s’a arătat ca un căpitan excelent și nu numai întru ce privesce lupta ci și în ceea ce ridică mai mult, în a regula mișcările soldaților săi cu o băgare de somn uimitore. Pentru că dacă aș putea avea vreme să spun tote încurcăturile și greutățile strategice, ce puneau armata lui în condițiile cele mai rele și din causa inferiorităței numerice și din causa defectului de organisare de înnarmare și de disciplină în comparație cu trupele năvalitare, s’ar vedea forte bine meritul cel mare al lui, fie întru a ’și aduna la vreme puterile ca și în a arăta locurile bune de apărare și în a calcula momentele d’a înfrunta sau de a ataca pe vrăjmaș cu energie și cu învierșunare. Și tare într’adever de necrezut ca o armată mică, în mare parte o adunătură de tineri soldați bulgari și de voluntari rumefioți, aprope fără ofițeri și fără nici un general cu numele, și care cu toții împreună nu erau în lagăr nici treizeci de a putut birui și pune pe fugă o armată puternică de cinci diviziuni bine organisate care înnumera mai bine de 60.000 omeni. Desigur că are o mare greutate între acest succes al Bulgarilor vitejia personală și spiritul patriotic, care până și în colibe se entusiasmeza pentru o causă dreptă, dar meritul principal trebue pus în socotela celuia care ’i conduce, după cum contribuiră mult și greșalele strategice ale căpeteniilor șerbesci, care, printr’o încredere prea mare în biruința viitore, nu luară măsuri să pue în practică planul pe care în teorie ’l concepuseră forte bine și forte ușor de împlinit. Și din pricina acestor greșale strategice ,71 bulgarii sunt stăpâni la Pirot, oraș cu 8000 de locuitori la vr’o 20 de kilometrii departe de granița bulgărescă , în valea Nisorei, și fiind-că de la Pirot la Niș nu’s piedici, reîncepând ostilitățile Bulgarii vor putea ușor să puie mâna și pe acesta fortărețe, a doua capitală a Serbiei. Aici se fac pregătiri mari pentru a îndrepta răul în cas când lupta va reîncepe. S’a mobilisat contingentul_al_treilea; volunta f.'uți ofițeri streifiÂnți cu deciSi UNIVERSULU.—(25 NOEMBRE 1885) bire austriac, se înrolază necontenit; comanda armatei va fi luată de un ofițer distins, generalul Horvatovici, de origină croat, sosit de curînd din Petersburg, unde representa pe Serbia. Dar cu tote acestea sunt convins că reîncepându se lupta Serbia va mânca bătaie. Armata este prea demoralizată în urma bătăilor suferite și al treilea contingent se va bate cam fără gust fiind că e compus în cea mai mare parte din părinți de familie cu 4—5 copii. A sosit aici generalul austriac Albern, care împreună cu represintantul M. S. împăratul Francisc Joseph la Belgrad, ia parte la tote consiliile ce țin miniștrii sârbi, care se arată forte politicoși față cu Austria , așa încât se pute zice ca acum Austria, și nu Serbia, trateza cu Bulgaria. Deocamdată pe de altă parte veștile din Petersburg anunță că acuzările și bănuelile contra Austriei merg crescând în ziarei care sfătuesc pe guvern să se gândescă la apărarea Bulgariei, amenințată acum de coaliția Austriei cu Serbia. Cum vedeți, firele sunt forte încurcate și este de temut forte ca la reînceperea ostilităților sârbo-bulgare focul să nu se propage cu intervenirea armatelor austro-ruse. Aflu în momentul acesta că consilierii coronei sunt de părere să urmeze resboiul, după ce va înceta armistițiul, primind pacea numai după ce se va restabili status quo ante în Rumelia. A sosit aici ambulanța românescă în cap cu doctorul Rădulescu. Ea fu destul de bine primită în Belgrad și s’a apucat deja de lucru, făcând servicii în trei spitale cu aprope trei sute de paturi. Christevici. JSpoxități Telegrafice Petersburg; 22 Noembrie. In o întrunire a societății slave de binefacere, la care asistau generalii Ignatieff și Cernerieff, s-au adoptat nisce măsuri spre a veni în ajutorul victimelor răsboiului din Balcani. Președintele întrunire, generalul Bufnovo, a deplâns acest răsboiu fratricid, și a citit recentul ordin de zi al Țarului, zicând că cuvintele împăratului deschid Rusiei o eră nouă. Cornitele de Kevenhüler a fost primit azi de împăratul. El va pleca mâine la Belgrad. Viena 22 Noembre Mai multe zire semnaleza putința întrunirei la Berlin a unei conferinți ce ar avea ca misiune să reguleze cestiunea hotarelor între Bulgaria și Serbia și să modifice statul organic al Rumeliei. Resultatele alegerilor sunt actualmente următorele : 278 liberali, 225 conservatori, 60 Irlandezi. Căderea ministerului Salisbury e privită ca absolut sigură. „Daily News“ crede că un apropiat congres se va întruni la Berlin. El speră că d. Bismarck va ajunge prin influența sa, să consilieze divergințele ce au făcut să se nască între diferitele puteri în Gestiunea Rumeliei. Se asigură că Austria este în perfect acord cu Germania întrucât privește misiunea lui Khevenhuller în Bulgaria. Viens 22 Noembre. Londra, 22 Noembre. Londra,3 Nosmbre. Ariene, 22 Nosmbre. ISpice din 1*,.i,sesi. Marte Subită. —Constantin Bâlănu fost comerciant din Buzău, a încetat subit din viață alaltă ieri diminiață. Până acum nu se cunosce causa morței sale. Decedatul a lăsat o avere însemnată în numerar. Autoritatea competentă a procedat la sigilarea acelei averi, nesciinduse până astăzi dacă are moștenitori. Zice „Gazeta Buzăului“. —x— Furturi la Galați.— Evreul Iosef Moise din Comuna Cucova, jud. Putna, sosind alaltăieri nopte la Galați la bariera Movilei, cu un vas de rachiu și ne putând plăti în timpul noptei taxa comunală, a fost silit să rămână în medianul din afară barierei. Pe când evreul dormia în puterea noptei, nișce făcători de relei au deslegat de la ratele căruței și furat cele 2 iepe. Tot în acea napte s’a furat din ograda lui Manea Alexandru, quart, al IV lea, doi boi cari erau legați lângă coșar. CRONICA BUCURESCEANA Duminică 25 Noembre. Sosiri.—Au sosit în capitală d. Columbeanu, procuror general de la Craiova, d. Simulescu, prefect de Velcea; d. Paladi, prefect de Olt; d. general Cantili. — a . Plecări.—Au plecat din capitală d. I. C. Brătianu, la Florica; d. general Berendei ; d. colonel Argintoianu ; d- Al. A. Plagino, prefect de Putna. Experiența cupolelor destinate fortificației capitalei s’a făcut mai alaltăieri pe câmpia Cotroceni, cum am găis, dar numai în mod prealabil. Adevăratele experiențe vor începe la 3 Decembrie vor dura mai multe Zile și va asista la ele M. S. Regele și d. general Briahnort. — o— O mare întrunire de deputați și senatori s’a ținut alaltă seră în sala senatului. Era de față și primul ministru. S’a vorbit despre evenimentele de peste Dunăre, despre atitudinea Rusiei, a Austriei, despre situațiunea și politica nostru esterioră. Sunt temeri pentru un viitor apropiat. Se va stărui pe lângă d. Ionescu a nu mai face interpelarea anunțată, deorece guvernul n’ar putea da lămuriri în împrejurările de iată. — o — Monopolisare.—Unii măcelari și pescari din Bucuresci s’au unit în societate spre a cumpăra ghiața de pe tote eleșteele din apropiere, cu obligațiunea pentru proprietari d’a nu mai vinde la nimeni ghiață în tot cursul iernei. — 6— 0 decisiune.—D. ministru al instrucțiunei publice a dat urmatorea decisiune: 1. Se aprobă încheierea consiliului școlar al liceului Mateiu Basarab, adică a se examina cei 29 corigenți înainte de 1 Decembre la obiectele la cari nu ’șî au cores notele, a nu se promova aceștia decât dacă vor corige, a trimite pe cei nepromovați înapoi în clasa unde se cuvine, a se trimete cei 22 repetenți imediat în clasa unde sunt repetenți, a se da elevilor cari se vor reîntorce în clasele lor legiute pe lunile de la începutul anului școlar notele ce vor obține la finele primului semestru, a se șterge din catalogele liceului acei înscriși în clasa I, de și căzuțî la examenul de admisiune din Septembre. — 6 — Lucrările de recrutare vor începe la 1 Decembrie în totă țara. Pentru capitală, ofițerul recrutor este d. maior Veropol. Mâine va apare în „Monitor“ instrucțiunile privitore la procedarea comisiunilor. — o — Procese militare. — Miercuri se va judeca recursul maiorului Pandrav. Consiliul va fi presidat de d. general Berendeiu. D. colonel Grădiștoinu a fost trimis înaintea consiliului de resbel pentru că a lovit un ofițer. Procesul se va judeca la 3 Decembre. — o — Ateneul român.—AZI Duminecă 24 Noembrie, la 3 ore p. m. d-1 T. Maiorescu va ținea o conferință la Ateneu despre Spiritul public la noi. Conferința se face în folosul fondului loteriei Atheneului Roman. Prețul intrării consista în cumpărarea a două bilete de loteria Atheneului la intrare. Un singur bilet pentru studenți. Desmințire.—Nu e adevărat se Zce că d. doctor Fotino ar fi demisionat sau ar fi avut de gând să demisioneze din postul de director al serviciului sanitar superior, post pe care ’l ocupă fără nici o lojă. O licitație se va ține la ministerul Domentilor în Ziua de 7 Decembrie pentru darea în antreprisă a construcțiilor târgului de rîmători de la T.Severin. Valorea acestor construcții se urcă la un milion. —o— O femee bună.—D-na Viorica E... care s’a măritat numai de astă vară, e așa de bună încât cedeza la toți și pretutindeni în casă ca și afară. Imediat după căsătorie a avut câteva întâmplări într’amurg pe lângă gardul casei. Soțul sale care e băcan, precum și rudele au sfătuit’o de multe ori să nu fie așa naivă și să se temă de rușine. Dar unde, că d-na Viorica face progres. Dintre toți, pentru vizitii are o slăbiciune deosebită. Doi din aceștia întâlnindu-se alaltă sără în curtea d-sale s’au luat la bătaie și s’au târnuit cât ținea locul, vecinii dând alarma a venit un comisar și ’s a dus la secție. Se adunase o sumă de sume la casa bietului băcan. ACTE OFICIALE D. G. Nițescu, fost controlor, este numit controlor fiscal. * Sunt numiți perceptori ai Statului : D. V. Ionescu la Palasti, județul Constanța, d. G. Scrâdeanu Săulesci județul Gorj, d. Ion Popa la Stănuesci județul Tutova, d. loan Popescu la Priponesci județul Tutova, d. Alecu Grigoriu la Propana județul Tulcea, d. D. Rebedea la Drăgoesci județul Gorj, d. D. Mirescu, la Oltenița județul Ilfov, d. Stefan Zemescu, la Bacău județul Băcău, d. loan Vlădescu la Glavița, județul Vâlcea, d. S. Nicolae la Olteni județul Teleorman, d. loan Bădescu la Severi județul Mehedinți, d. G. Zăneacu, la Nedeia județul Dolj, d. Al. Negomirescu la Breasta județul Dolj, d. Nicolae Pleșeanu la Stângăceana județul Mehedinți. RESBOIUL Serbo-Bulgar Belgrad, 22 Noembre Se socotesc, la ultima oră, redarea ostilităților ca neînlăturabilă. Nu sunt decât câteva persone influente, cum ar fi dispuse ca și regele Milan, să închee pacea a cărei condițiune esențială ar fi restabilirea statului quoante. Viena, 22 Noembre. Se depeșază din Belgrad Ziarului „Tagblatt“ că Serbii ar consimți să evacueze Kula și Trn dacă Bulgarii, din partea lor, ar voi să evacueze Pirot. Se adaugă că principele e gata să adereze la acesta propunere, cu singura condițiune ca Serbia să plătască o despăgubire de resbel, ceea ce Serbia refuză. Filipopol, 23 Noembri ! Sub comisarii Lebib și Gadban au cerut prefectului Dimitroff a le remite administrația; acesta în urma resoluțiunilor luate de adunarea notabililor a refuzat. Mire surescitare domnesce în populație din causa atitudinei comisarilor turci. Rumelioții sunt hotărîți să nu renunțe cu nici un preț la unirea lor cu Bulgaria. Mai multe deputațiuni au plecat în Bulgaria la principile Alexandru. Oposițiunea rumelioțilo este puternică și unanimă, dar calmul, ordinea și serioșitatea domnește pretutindeni. E teamă ca turcii să nu intre în Rumelia în urma refusului prefectului de Filipopol de a preda administrațiunea comisarilor Turci. La granița turcesca nu se află decât câteva mii de omeni miliție. Aci se crede că mari sacrificii îi aștepta pe Bulgari, mai cu semn în urma adrei că Serbii vor începe în curând ostilitățile. Mamele, socrele și ficele Rumelioților duși la hotare pentru apărarea patriei comune contra năvălirea Șerbilor s’au adresat duiese M. S. împărătesei, tuturor Rușilor implorând înalta’ intervențiune pe lângă împăratul ca să aibă milă și să opresca năvălirea Turcilor asupră le. Pivot, 23 Noembre. Plenipotentul Milanovatz, care trebuia să aducă astăzi respunsul guvernului sârbesc, a trimis o scrisare prin care arată că neputând vedea încă pe Rege va căuta să vie cât mai neîntârziat. Principele Alexandru a visitat astăzi avant posturile bulgare și s’a întors mulțumit. Timpul n’ar fi tocmai reu dacă n’ar fi prea rece. Evenimentele Z^d este emoțiunea ce a produs pasagiul din ultimul manifest al Țarului privitor la succesele armatei bulgare. Cu tote că trimisul Serb nu s’a văzut pe aci trupele sârbe se văd puse în mișcare. Mare ferbere la Belgrad și mai cu sema printre notabilități pentru reînceperea ostilităților. Belgrad, 23 Noembr*