Universul, iulie 1886 (Anul 3, nr. 553-578)

1886-07-02 / nr. 553

Universul No. 552. Indeplinesc­ provizoriu­ funcțiunea de di­rector al acelei prefecturi, până la numi­rea definitivă a titularului. D. Angh­el So­­lacolu, licențiat în drept, fost judecător, s-a numit în funcția de secretar pe lângă inspectoratul general al creditelor agricole din țară. i­ Convenția cu Turcia. — Negocierile pentru convenția de comerț cu Turcia se pare că se vor sfîrși zilele astea. D. Sturza ministrul de instrucție, e așteptat si vie de la Constantinopol pe joi. Plecare.—Statul Major al corpului 2 de armată a plecat, sâmbătă la 11 cosuri noptea, sub conducerea colonelului Dona și a 1.-colonelului Capitanenu, în Moldova, unde are să facă niște studii. în Distribuirea premiilor.—Duminică a’ad împărțit premiile la liceul Sf. Sava, la liceul Matei Basarab, la Seminarul Central, la Șcala Comercială și la Șcala Profesională a protopopului Tudor. La liceul Sf. Sava d. Herescu, direc­torul liceului a ținut un discurs la care a răspuns d. Haret, directorul ministeru­lui de instrucție. Tot la liceul Sf. Sava, s’au premiat și elevii din Gimnaziele Mi­­hai­ Bravul și Cantemir. La liceul Matei­ Basarab, unde s’a îm­părțit premii și elevilor de la gimnaziul Lazăr, a vorbit d. Gh. Dem. Theodorescu exprimând între altele și speranța că în curînd gimnaziul Lazăr va deveni liceu; d-lui Theodorescu i-a răspuns d.­­Haret. La Seminar distribuirea premiilor a fost prezidată de d. Haret. La școla comercială a fost față la dis­tribuirea premiilor d. Stolojanu, ministru de comerț. Ofițeri noi.­Nouăzeci și șapte de e­­levi din anul al doilea al Școlii de In­fanterie și Cavalerie au fost înnaintați, în urma examenelor de fine a anului, la gra­dul de sub­locotenenți. De încercare de omor.­ Sâmbătă pe la 5 coșuri după ameza, bucătarul de la A­zilul Elena Domna luându-se la cârtă cu rîndașul din bucătărie, acesta a scos cu­țitul și a tăiat vinele de la mâinile bucă­tarului. Comisarul secției 30 a a arestat pe rîndaș, iar bucătarul a fost dus la spital. Certa și focurile revolver.­ Du­minică pe la cosurile 6 după ameza, Pe­­trache Gheorghiu și Ioniță Gheorghiu lu­ându-se la cârtă au ajuns la bătaie și atunci Petrache a tras două focuri de revolver asupra celui­l­alt, rănindu-l la spata stângă și la subsiera brațului drept. Rănitul, de pe str. Sabinelor No. 9, s’a dus la spital , iar rânitorul e arestat. it Lovit Cu cuțitul.—Ioniță Zaharia și Marin Vasile, amândoi cu locuința în Strada Mihai Bravul No. 7, sunt doi inși cari se certa des și care tot­d’auna din cérta se chelfănesc cum se cade. Dumi­nică ei ’și urmară obiceiul, dar, în chel­­funela lor, Ioniță trântind jos pe Marin, acesta luă un cuțit cu care lovi pe pro­­tivnicul său, rănindu-l la mână. Rănitul a fost dus la spitalul Brâncovenesc și Io­niță la umbră. C. F. R.— Direcția căilor ferate ves­tește pe cei interesați că de acum înain­te transporturile de cerceale pe linia Giurgiu-Smârda să vor taxa cu 5 lei va­gonul. -----------------------------------------------------­it Crima de la Izvor Pe maidanul de la biserica Izvor, în­spre calea Călărași, în locul numit „Gu­ra Lupului“ se află un puț părăsit. Ieri de dimineță niște omeni au găsit în­­tr’acest puț trupul unei femei morte. In­­științându-se numai­decât despre acesta descoperire, justiția se duse la fața lo­cului. Femeia este înaltă, slabă, ocheșe la chip și pare să aibă vre-o 28 ori 29 de ani. Ea era cu totul golă și pe trupul ei nu s’a găsit nici o urmă de lovituri sau alte violențe. Vecinii spun că trebue să fie o crimă și acesta e și părerea parchetului. De altminteri lucrul acesta e, am putea zice, vădit. Vom ține în curent pe cititori. nSTo-atăți Telegrafice Paris, 29 Iunie. Camera, după cererea ministrului a­­griculturi­i, a trimis unei comisiuni arti­colul întâiu al proiectului de lege privi­tor la suprataxa cerealelor. Acest vot e privit ca o amânare ne­definită a proiectului. Paris, 29 iunie. Tate puterile de pe continent, împre­ună cu Turcia, au respins numai printr’o menționare de primire notei rusești pri­­vitore la incidentul de la Batum. Ele așteptă ca Anglia, care e cea mai interesată în chestie, să desemne atitu­dinea sa. Dresda, 29 Iunie. Trenul de posta Viena Dresda a dera­iat lângă Pirna. Trei vagone s’au restur­­nat de pe înălțime. Din fericire n’a fost nici un accident de persane. Bruxelles, 29 Iunie. D. Mallou, fost ministru, a murit Niș,­­ 9 Iunie. Regele a sosit ieri séra (însoțit de toți miniștrii). Scupcina va fi deschisă mâne Borna, 29 Iune. Buletinul sanitar al regatului arată pen­tru ziua de ieri 121 cazuri de holeră și 54 decese. Constantinopol, 30 iunie. Cale indirectă.­Prințul Bulgariei, răs­punzând la observațiunile Porții, a tete­­grafiat că discursul séu țintea numai a închide gura opoziției, dar că actele sale nu ad nimic de condamnabil. El a adăugat că va desemna, după închiderea Sobra­­niei, pe delegații săi pentru revizuirea statutului organic al Rumeliei. D. Onov, însăcinat de afaceri al Rusiei, notificând Porții suprimarea porto francu­lui de la Batum, a spus că acestă măsu­ră era justificată de plângerile locuitori­lor regiunilor vecine, și că Batum va de­veni un port esențialmente comercial. Porta pretinde contrariul, că grație propunerii de a face Batumul un porto­­franc, Rusia a obținut la Berlin ore­cari concesiuni; în schimb Porta e de acord cu Puterile. îngrijirea domnește în cer­curile oficiale otomane care consideră ca sigură transformarea Batumului ca port de resbel. Rusia a cerut Porții autorizația pentru trecerea prin Bosfor a 3 torpiliere, ce se găsesc în Dardanele, cu destinație spre Marea­ Negra. Porta a refuzat până acum pretextând că torpilierele sunt bastimen­te de resbel. Rusia stăruiește. Se crede în general că Porta va ceda, căci Rusia posedă numerose mijloce de presiune, în­tre altele, plata despăgubirilor de resbel. Trimiterile de trupe turcești la granița Serbo-Bulgară urmeză; aceste trimiteri se urcă la 30 de mii de omeni Ca un alt semn de nedemobilizare se așteptă o iradea imperială ce autoriză co­manda unui croasor (încrucișător) repede în Anglia și a 9 torpilere la o casă ger­mană Schechau din Hemling. o I­GIENA Băile de mare Băile de mare reunesc tote avantajele băilor reci. Mișcarea valurilor, sărurile ce se găsesc mestecate în apă, aierul ce se respiră, totul contribuiește a da aces­tor băi proprietăți futoritare. Din neno­rocire, băile de mare nu le pote lua ori­cine. Ele cer strămutare din loc, timp și bani, și aceste trei condiții nu le împlinește totá lumea. Câți­va igieniști cred că mul­te persone ar putea evita ch­eltuielile de drum și găsi în multe rîuri folosele băi­lor de mare. -------------------------------------------------------­ De tate și de pretutindeni Un meeting socialist în Olanda.— Acum vre­o 6 zile s'a ținut la Amsterdam un mare meeting socialist. Popularul șef socialist Damela Nieu­­wenhuys a luat cuvîntul și a declarat că socializmul a intrat în Olanda în perioda persecuțiilor, dar că ora triumfului seu e mai apropiată de cum se crede. In timpul meetingului, socialistul Geel a tras un foc de revolver într-un comi­sar de poliție ce se afla în piață. Comisarul de poliție nu fu lovit, so­cialistul Geel fu arestat și poliția evacua numai de­cât piața și împrejurimile. A­­genția scosera tesacele ca să gonesca lumea. Un nebun care mănâncă bilete de bancă.­Un prânz ciudat a avut loc a­­s­ a cum patru zile într’un otel din Genova. Un călător care venise acolo în sera din ajun, atrăsese cu ciudățeniile sale cu­riozitatea chelnerilor. Totuși peste nopte dormi liniștit. A doua zi se sculă târziu și se pregă­­tia tocmai să dejuneze în restaurantul o­­țelului, când­­ începu ciudățeniile și sco­țând portofelul, luă un bilet de 500 lei și ’1 înghiți. Se pregătia să înghiță și alte bilete, când chelnerii săriră la el. Dânsul însă se smuci din mâinile lor și înghiți și acele bilete. Apoi vru să plece. Dar când să iasă pe ușă, începu să ’și muște pardesiul pe care ’1 rupse, urlând și țipând. Fu dus la balamuc. Execuție sumară.­In pușcăria din Cracovia (Polonia austriacă) osînditul Je­len, acuzat de spionaj, fu osîndit de to­varășii săi la morte. Doi dintre aceștia, însărcinați cu executarea osîndei, îl omo­­rîră cu lovituri de bare de fier. Alți 32 de pușcăriași asistau nepăsători la acesta ucidere. O fată de 12 ani dotă și ucigașă.— Drama s’a petrecut în Berlin. O fată în vârstă numai de 12 ani, fiica unei­ văduve, a îmbrâncit pe o ferestra din ca­tul al patrulea al unei case, pe o fetiță de trei ani spre a se face stăpână pe nisce cercei de aur ce acesta avea în u­­rechi. Amândouă fetele se întâlniseră pe stradă. Cea mare zisese : Ce frumoși cer­cei. Dă mi-i să ’I privesc. Când cea mică Îi dete, hója ’i puse în sîn­ge mai vrând să ’I înapoască. Apoi văzând că fetița plânge și strigă, ’I zise să mergá până la dânșii și acolo i-i va da. Pe scări un om ce tocmai se scobora, o auzi zicând : De n’o să taci, o să te arunc pe ferestra. Omul nu luă în somn aceste vorbe dar abia ajunse în curte când auzi un țipăt și văzu corpul micei fetițe sfărămându-se de pietre în urma sa. Adusă înaintea comisaru­lui criminal, ucigașa a declarat că făp­tuise crima cu precugetare și în scop nu­mai de a rămânea cu cerceii. Piatră ce vindecă turbarea.­Sub numele de „mandstone“ este celebră în Virginia și în Carolina o patrie forte rară care e socotită ca un loc eficace, ba chiar sigur, contra efectelor mușcăturei câini­­nilor turbați. Dintr’acesta piatră mai sunt numai câte-va exemplare care ’s în po­sesia unor familii din Statele­ Unite care și­ le transmit din generație în generație și le pástreza cu băgare de somn pro­prietatea, dându-le însă ori­cui are tre­buință de ele, de­ore­ce ast­fel nu se micșorără puterea curativă a pietrei. Acum câte­va zile, un cetățăn distins din Badsville, Carolina de Nord, fu muș­cat de un câine turbat. Rana era gravă. și el arătă îndată tote simptomele turbărei. După sfatul unor prieteni, se duse să ia una din pietrele acestea de la o familie din comitatul Pearson, N. C., și i-o de­­teră. Ea fu aplicată pe rană, de care se lipi ca o lipitore, până ce se umplu cu sânge și cu o altă materie ce se crede a fi „virusul rabbic“, apoi se desfăcu sin­gură. Pusă în apă caldă, tote umorile ce ea atrăsese se dizolvară. In­dată ce se uscă, ea fu aplicată din nou. Operația se repetă de 6 ori, până când piatra nu se mai lipi. Bolnavul se însănătoși repede, și acum el și prietenii lui cred că e vindecat cu totul. Acestea le găsim în Eco d’Italia din New-York. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Generalul Alexandru Anghelescu, mi­nistrul de războid, s-a născut la 4 Sep­­tembre 1839 și e comandantul corpului al III-le de armată, cu reședința la Ga­lați. Sub-locotenent de la vârsta de 20 de ani, d. Al. Anghelescu a fost făcut colonel la 1 Ianuarie 1871 și general de brigadă la 1881. Crima din calea Moșilor Duminecă un lipovean din Burdușani sosind în București pentru niște trebi, a spus că omul arestat acolo și fugit din arest, a fost chiar Nicolae cel urmărit de poliție. Se crede că el a trecut în Dobrogea, unde și e căutat acum , de nu cum­va se va fi dus pe la lipovenii de pe lângă Si­­listra. 30 Iunie (12 Iulie) 1886 In privința omului arestat la Burdușani se spune că un hangiu­ de pe lângă sat, a văzut la el bani de aur, un pachet cu hârtii și un revolver ofițeresc. Poliția acum îl caută cu mare activita­te în Dobrogea. ----------------------------------------------­-------­ Noutăți Hazlii Doi omeni se certau la teatru. Unul care făcea pe boierul, zise : — De n’am fi aici, aș pune pe feciori să ’ți dea câte­va bețe la spate. — Domnule, respinse cel­ l’alt, el nu sunt mare boier și n’am feciori cari să te bată , dar de mergi până afară, ’ți void da bețe la spate eu singur. * Un mire, în ziua cununiei, sta serios și pe gânduri. Intrebându-i mirasa la ce cugeta, respinse : — Me gândesc pe cine voi­ lua de ne­vastă, dacă aș rămâne văduv. .......­..........................O.................................... Ultimo ic București, 1 Iulie. D. ministru de justiție, E. Stătescu va pleca la 15 ale lunei iulie în străinătate. i­ Se vorbește că d. Orășanu se va numi director la „Monitorul oficial.“ i­ La manevrele armatei franceze va a­­sista, din parte­ne. d. general C. Budiș­­teanu , iar la cele elvețiane d. colonel Car­­calețeanu. Miercuri sad joi, Regele va iscăli de­cretul de înaintare la gradul de sub-lo­­cotenențî a elevilor din școla de infante­rie și cavalerie. i­ Un telegrafist din Sulina Zisu, a fost a­­restat căci delapidase la Giurgiu unde fusese mai înainte vre­o 6000 lei. i­ D-nul D-r Clement a fost numit șef al ambulanței rurale din județele Ilfov și Ia­lomița. i­ D. Maior Odobescu și d-nu Căpitan Ră­­dulescu, veterinar, au fost trimiși în Aus­­tro-Ungaria pentru a cumpăra cei tre­buincioși armatei. I. D. general Dunca, comandantul, divi­ziuni active din Dobrogea, a fost chiemat la București de către Ministru de resbel­ ic D-ni. Comandanții de Corpuri ale arma­tei au primit ordine de la Ministerul res­pectiv de a nu acorda la ofițerii de­cât concediuri forte scurte. i­ D. Chirițescu, prefectul de Teleorman, a fost chiemat în Capitală de d. ministru al justiției care l’a și primit ieri în au­diență. Acest fapt este, se zice, în legătură cu crima săvîrșită la Turnu-Măgurele. . .­ -­ O femee anume Roza, domiciliată în intrarea Rosetti No. 6, a căutat să se o­­travesea. D. dr. Steiner, chiemat la mo­ment a putut însă să o scape. ----------------------------------------------------­,. K­ Ultima oră Paris, 30 Iunie. Ducele d’Aumale și ducele de Chartres au reclamat înaintea consiliului de stat contra ștergerii lor din cadre. Intr’o scrisore adresată Președintelui Republicei, ducele d’Aumale protesteză contra unei măsuri care atinge legea ar­matei și declară că gradele militare sunt mai presus de ori­ce atingere a puterii executive. A apărut No. 4 din „Tesaurul Familiei.“ Conține materia forte variată și două frum­ase ilustrații. Se vinde la tote chioș­curile cu 15 bani numărul. Abonamentul 3 lei pe an. TIPOGR. „UNIVERSUL“ 19. STRADA BREZOIANU. 19 — BUCUREȘTI — Asortată din nou­ cu cele mai moderne litere, execută ori­ce lucrare privitore la arta tipografică. Pentru cititorii și abonații „Universi­­ul“ cu un scăzement de 15 la sută. -------------------------------------------------------

Next