Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)

1886-10-27 / nr. 653

ANUL HL—No. 653. Sí ZBswol ln. Capltala-XO iSeuai lm. IP’ro-v'lm.ei«» Luní, 27 Octombre (8 Noembre 18í 6) Toți pentru dreptate Inserții și reclame 1 leü lini* Anunciurî pe fug. 4-a 40 bani li»i* iptisorî nefrancate se refu*st. iar fi^orbii nepublicate nu se­ama» " . 'Dosar ^»reDACȚIA ȘI administrația ISlrrBjeVóianu No. 19, București Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru tota țara Pe un an......................lei 20 Pe șase luni .... »10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 ore dimineța. FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ București 26 Octombre Ziarele opoziționiste sunt pline de câte­va zile cu ma­nifeste : manifestul liberal conservatorilor, manifestul coaliției, mâine-poi-mâne ne vor gratifica și ziarele guver­namentale cu un alt mani­fest, tote în vederea alege­rilor comunale. Nu știm dacă se vor găsi mulți cari să le citescă; cu­­prinsul lor e lesne de ghi­cit pentru toți acei cari au mai citit în viața lor mă­car un manifest. In manifestele opoziției, vom găsi comentată și pa­­rafrasată frasa: „Cetățenii să alegă între corupțiunea, risipa și abusul, represen­­tate de coteria de la putere, și buna administrație, ordi­nea și onestitatea, garantate de bărbații de frunte ai tu­turor grupurilor din opoziție.“ Inlocuește „coteria de la pu­tere“ prin „paraponișiții din opoziție“ și „grupurile opo­ziționiste“ prin „bărbații de la cârmă“ și vei avea tema pe care va fi croit manifes­tul guvernamentalilor. Noi credem, și am mai spus­­, că „corupția, risipa și abuzul“ nu pot fi identi­ficate cu credințele politice ale unui partid, după cum nici „ordinea și onestitatea“ nu sunt apanagiul unui grup politic, ori­care ar fi el. Nu numai atât, credem că forte reu s’a făcut, de o parte și de alta, că s’a pus chestia pe tărâmul curat po­litic , ar crede cine­va că nu sunt alegerile comunale, ci alegerile pentru cameră și senat care se vor face la 2 Noembrie. Aceia cari solicită voturi­le concetățenilor lor pentru a le conduce afacerile comu­nale, le promit că vor face să nu se încheie convenția consulară, că vor lucra pen­tru stîrpirea agiului (vezi manifestul coaliției) și alte făgăduieli de acestea pe care cam cu greu le vor putea împlini. Vom vedea ce pro­­misii vor face și cei de la cârmă. In curând se vor publica și listele de candidați ale tuturor partidelor. Noi spe­răm că se vor găsi câți­va omeni cu adevărată trage­re de inimă pentru interesele comunei nostre, și conduși numai de acest senti­ment, cari să formeze o listă în afară de listele de partide, și pe care cetățenii să gâsescă nume care să le inspire încre­derea—nu că vor stârpi ogiul și vor ză­dărnici încheierea convenției, căci nu a­­cesta e treba lor — dar că vor apăra in­teresele comunei, se vor îngriji de tot ce pute ajuta propășirea ei și ușurarea sar­­cinelor comunale. O ast­fel de listă recomandăm noi conce­tățenilor noștri. Certele de partid pot fi lăsate de­o­cam dată la o parte, vom a­­vea vreme și ocasie și pentru acestea, nu avem de ce să ne grăbim. Acum să ne gândim numai la buna stare a comunei nóstre. DIN ANGLIA (Corespondența particulară a „Universului) Londra, 24 Octombre. Consiliul de miniștri a avut ieri și azi întruniri extra­ordinare, în care a luat mutându-și vederile comune asupra crizei lucrătorilor de la Londra. Acesta criză fi­ind provocată de lipsa de lucru, el recomandă deschide­rea unei subscrieri al că­rei produs ar fi afectat la niște lucrări de folos public sau privat, așa ca să dea de lucru muncitorilor. Ar fi admiși a lua parte la lucru numai aceia cari vor fi stat cel puțin șase luni în Londra, acesta pentru ca lu­crătorii din provincie să nu mfireaca numărul nenoro­ciților din capitală. Liberul schimb începe a căpăta dușmani noi. Ca­mera de comerciu din Man­chester a respins numai cu 22 de voturi contra 21 o propunere pentru modifica­rea sistemei vamale. Când ne gândim că Man­chester era de ani cuibul și locul de unde isvoria curen­tul liber-schimbist, lagărul școtei Cobden și Bricht, se vede importanța acestui vot reacționar, care puțin­ puțin era să fie în favorea pro­­tecționismului. Alegerile anuale pen­tru reînoirea 1/„ din tote con­siliile comunale s’au făcut ieri. Conservatorii au câș­tigat locuri în Liverpol, Hud­­darsfield, Exeter, Bury, Pon­­trefact, Barrow, Birmingham, Leicester și Kinderminster; liberalii câștigă locuri la Manchester, Yore, Chester, Leedd,Burnly, Staleybridge, Hyde, Mossley, Glossop, Wa­­kefuld și Oldham. In sumă, triumf pentru conservatori, dar cu mult nai mic decât acela pe care-l au avut la alegerile legislative. Crimele agrare. — Mi­chail Kelly, judecător în comitatul Clare, a fost îm­pușcat alaltăieri în picior, pe când venia acasă, în tră­sură, de la niște procese ju­decate la Ennis. S’au făcut șase arestări. Remus hotărîri forte importante în chestia Egip­tului.—S’a tratat d’asemene și chestia bulgarescă. Criza din peninsula balcanică a fost obiectul unei lungi discuții. Lordul Salisbury, președintele consiliului, a pro­pus și colegii săi au primit ideia adunării unei conferințe europene, în caz când Rusia ar refuza de a recunoște pe can­didatul tronului Bulgariei pe care-l va alege Sobrania. Lucrul n’ar fi rea. In discursul său, lordul R. Churchill a vorbit de încercările generose pe care eventual le-ar face Anglia, pentru ca să provoce o înțelegere folositare libertății și independenței poporelor din Balkani. Conferința europena.—S’a dat a în­țelege, într’un discurs, de către lordul Churchill, că idea unei Conferințe euro­pene a avut mai dinainte un susținător, pe Austro-Ungaria. Singură, Anglia nici nu s’ar­espune la un nou kiks ! Chestia Egiptului va face obiectul unei circulare pe care o va trimite gu­vernul Reginei tuturor puterilor, în care se se expună starea financiară a acelei țări, îmbunătățirea stării acestor finan­ce va fi un argument pentru impe­­riu ca să mai întârzie retragerea tru­pelor sale. Probabil că espunerea finan­ciară va fi însoțită de o declarație a gu­vernului, în care el își va exprima din nou „intenția“ de a se retrage din valea Nilului, îndată ce va considera ca termi­nată misia sa de reorganizare a statului aceluia. Se știe ce însemneză acesta. Francia s’ar fi încercat să-și asocieze pe Rusia și pe Turcia la o cerere de e­­vacuare imediată a Egiptului, dar nu a izbutit. Se anunță categoric că d. de Frey­­cinet nu vrea să pune oficial afacerea pe tapet—cel puțin acum, Bulgaria va trebui să se supue do­rințelor Rusiei. Guvernul britanic a dat Reginței sfatul de a se supune condițiilor țarului, ca să evite o ocupație rusască. Guvernul bulgar se declare formal că se supune. Clerul se mișcă. —Șefii bisericei an­glicane catolice au semnat o scrisóre for- ÎNTÂMPLĂRI :di3>1 județe Bandiți. — Curtea de a­­pel din Galați judecă pro­cesul a 35 de acuzați ca complici al banditului Co­­stache Balan din Dobrogea. Acest bandit este din cel 5 cari, sub căpitănia lui Ienachi Buzatu, prädau și torturați lumea din Dobrogea și care a fost prins de poteră acum un an în co­muna Sparlic, Măcin. Căpitanul bandei, Ianachi Buzatu, fu ucis de poteră, iar cei­ l­alți trei bandiți au fugit, neputând fi prinși nici până astă­zi. Școalele.­Noul director al școllei nor­male din Galați și profesor de pedagogie, d-l Virgiliu Arion, a luat nimerita dis­­pozițiune de a înființa o șcdlă primară anexă pe lângă școlla normală, în care tinerii normaliști să facă practică peda­gogică, înlăturând cu modul acesta unul din marele inconveniente ale actualului program, care prescrie că elevii norma­­maliști să facă practică la școlele primare din oraș, sub conducerea institutorilor respectivi. Copii găsiți.— Alaltă­ soră s’a găsit la Iași de agenții polițienești un copil de

Next