Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)
1886-10-28 / nr. 654
Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru tota țara Pe an .».........................lei 20 Pe șese luni .... „ 10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 ore dimineța. ANUL III.—No. 654. 5 Bani IIi. Oa.pita.la.—1 0 Bani Ixi provincie Marți, 28 Octombre (9 Noembre) 1816 Toți pentru dreptate Inserții și reclame 1 beü linia Anunciuri pe pag. 4 a 40 bani si*i* Scrisori nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înaapoiază. ^7 VII Redacția și administrația . S 1r^Brezoianu No. 19, Bucuresc FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ București, 27 Octombre D. ministru al învățământului a prezidat zilele trecute solemnitatea deschiderii unei șcale, a cărei nevoie era mult simțită și a cărei întemeiere a cerut-o, între cei d’întâiu, ziarul „Universul“E vorba de deschiderea nouei „școle normale pentru institutori.“ Acesta școlă împlinesc o lacună în cadrele învățământului normal. Iată cum se exprimă întru acesta d-nul ministru al învățământului, în expunerea de motive ce a fost alăturată pe lângă noul proiect de reformă a învățământului, prezintat parlamentului în sesiunea trecută : „Proiectul de lege se preocupă de modul cum să se formeze viitorii învățători. „Pentru învățământul primar, urban și rural, se prevede înființarea unui întreg sistem de școli normale: pentru învățători și institutori, pentru învățătore și institutare. „Partea acesta lipsește cu totul în legea de la 1864. Insăși aci nevoia a silit ca lipsele legii să fie împlinite, cel puțin în parte, prin măsuri în afară de lege. Sunt 17 ani de când s’a înființat prima acela normală pentru a forma învățători. De atunci s’au mai înființat alte trei fără a mai număra câteva alte fundate din inițiativa privată. Deși neprevăzute de lege, deși lipsite de o organizare bună și complectă, deși unele lipsite chiar de personalul didactic, crearea acestor școli a avut o bună influență asupra desvoltărei învățământului rural, în acest sens că, dintre absolvenții lor, sunt mai mulți caii au devenit buni învățători, pe când era aprope imposibil de a căpăta învățători buni, recrutați, după obiceiul de mai nainte, numai dintre absolvenții claselor primare sau din seminariștii ce nu puteau să-și termine cursul. „Pentru institutorii urbani și pentru institutare și învățăture, nu s’a făcut încă ceea ce s’a făcut pentru învățători , de aceea recrutarea acestora lasă încă mult de dorit. „Proiectul de lege dar umple un gol, creând sistemul complect al școlilor normale primare.“ In expunerea de motive care însoțește proiectul de buget pe 1886-97, se arată pe larg orgnizarea ce este a se da acestor școli. Nu va fi greu a se ajunge la dânsa, căci școlele normală pentru învățători există. Școla normală pentru institutare se va forma prin transformarea uneia din actualele școle centrale de fete. „Școla normală pentru institutori este prevăzută în proiectul de buget pentru viitorul exercițiu.“ Seria întragă de măsuri propuse în privința învățământului normal e forte bună. Proiectul de lege nu lasă aci mai nimic de dorit. Un lucru, numai, avem de observat. O sigură școlă normală de institutori ni se pare cu totul insuficientă. Ce pate o singură școlă pentru alimentarea golurilor ce se fac în rîndurilea peste 1300 de institutori și institutore, câți îl avem în țară ? Cu atât mai ușor se putea întemeia și la Iași o școlă normală de institutori, cu cât nu era nevoie pentru acesta de o deosebită chieltui dă. Două școle normale superiore, pentru o țară ca a nostră, sunt prea multe: Francia, țară mare, cu multe școle, are numai una! Ar fi fost bine—și e încă timp pentru acesta—să se transforme școla normală superiora din Iași în școlă normală pentru institutori. DIN PARIS (Corespondența particulară a „ Universului“) Paris, 23 Octombe. Oamenii cari nu mănâncă.— Nici demisia ministrului lucrărilor publice, nici chestia egipteană sau cea bulgară nu formeză astăzi obiectul principal de preocupare al parisienilor. Evenimentul zilei e duelul început în orașul nostru între cei doi omeni cari nu mănâncă, Lucci și Merlatti. Lucci a venit aci însoțit de doctorul Barberi Borghini, medic inspector al marelui spital din Milan, care a dat următorele explicații diferiților reporteri cari l-au visitat: „Am urmărit, zice el, cu mare atenție și cu interes experiențele lui Lucci , pentru că vedem în ele un fenomen științific curios de observat. Sunt cu totul străin de orce speculațiune ce va face aci și am venit numai ca să apăr diagnosticul pe care l-am făcut la Milan în contra controverselor medicilor francezi, cari au și început să mă combată. „Din punct de vedere științific, experiențele lui Lucci sunt forte interesante. Trebue sa declar că la Milan și-a ținut tote promisiunile și a observat un post absolut. De altfel a fost forte de aprope supraveghiat, încât pot garanta că nu e nici o înșelătorie la mijloc.“ Cum se explică fenomenul la Succi ?—Tot doctorul Borghini vorbește : „Cașul observat la Succi, e are un caș special sau un fenomen cum s’au mai observat de medicii celebri ? A descoperit el vr’un procedeu care să permită or cui a trăi multă vreme fără să mănânce, sau e o facultate a lui particulară acesta ? Nu pot să mă pronunț până acum. „Ceea ce e sigur însă, e că postul nu i-a obosit stomacul; după ce a început să mănânce, a făcut patru prânzuri bune într’o zi, și n’a mâncat mâncări ușóre. E adevărat că în decursul postului el își curăță atomactul. „Lucrul cel mai interesant în totă experiența lui, e negreșit conservarea forțelor. Nu s’a observat la el altă slăbire, decât că a pierdut 13 kilograme din greutatea corpului, dar în forte puțină vreme dupe post le-a redobândit. „Cașul lui Lucci e important pentru știință din causă că multe bule ar putea fi mai ușor vindecate prin post absolut, care să nu influențeze asupra stărei generale a bolnavului.“ Duelul.—Concurentul lui Succi, Merlatti, nu crede indicarea concurentului său; el zice că, pentru a se deprinde cineva să rabde multă vreme, e destul să... nu mănânce. Merlatti cere ca să se ia în considerare nu numai timpul cât vor sta amândoi postitorii fără să mănânce, dar și cantitatea de apă pe care o va bea fiecare. Se pare că Lucci are de gând să facă o visită lui Merlatti. Ar fi curios să se vază față în față acești doi emuli ai nemâncărei. Se știe însă că amândoi sunt și mari mâncăcioși, înainte de a -și începe postul, amândoi au înghițit cantități colosale de mâncări, mai cu semn de carne. Acesta împrejurare a inspirat unui visitator ideea să propune lui Merlatti ca după post să se ia în întrecere cu Succi la mâncare. Secretul lui Succi.—Dacă Merlatti nu crede în licoarea lui Succi, nici acesta nu crede că cineva ar putea să ’l imiteze fără să ’i cunoscá secretul. El zice că lucrul principal și pe care n’o să ’i pota face nimeni, e să ’și conserve tóte forțele în decursul postului. In adevăr, Merlatti se pare că a avut câteva momente în care i-a fost cam rea, dar nu se pote trage încă nici o concluzie sigură din asta. E a noua zi azi de când postește. Ve^Su știe căț;Sucer pretinde că a descoperi^re^/sa în Africa ; un călător african spune că a observat că maomedanii din Benne și din Sudan mănâncă niște migdale de Kola, pentru ca să pută răbda mai ușor—așa zic ei—posturile religiose. Să fie pre licarea lui Succi un estract din acest fruct african ? Cu timpul de sigur se va afla și asta, dacă n’o vor afla-o alții, Succi a promis că o va spune dar—mai târziu. Traian. INTEMPLARI EIN 3""CT^3 £ 11 ± II^J Anchetă.—Se știe că aprope de o lună elevii școlei tehnice din Iași s’au pus în grevă, pornind pe jos către București, de unde au fost trimiși înapoi pe chieltuala Statului. D. ministru respectiv a numit o comisie care să cerceteze cauzele ce au decis pe elevi a se rescula, și acea comisie, compusă din mai mulți din profesori de acolo, a încheiat raportul său, pe care l-a și înaintat ministerului. Cu acesta ocasie, direcția numitei școle, care învoise pe trei elevi repetenți din anul trecut ca să urmeze și anul acesta cursurile claselor în care au rămas repetenți, în urma punerii în grevă a elevilor, s-a efeclul pentru totdeauna „Liberalul“ nu înțelege nicide cum acesta măsură. Dacă acești trei repetenți ar fi fost îndepărtați de la sfîrșitul anului școlar trecut, conform regulamentului școlar, ei, sau părinții lor, ar fi avut timpul de a se gândi ce e de făcut și de a-i înscria în alte școli. E deci o mare nedreptate ca ei să fie priviți ca o excepție prin faptul că sunt repetenți și să fie excluși, acum când cursurile sunt începute peste tot locul. Sperăm că direcția numitei școli va reveni asupra decisiei sale, sau că d. ministru respectiv, luând cunoștință de acesta, va interveni spre a nu se lăsa acești copii pe drumuri, cu un an prețios pierdut în zadar. Ete Vărsat la om.De la 13—20 Octombre s’au constatat în județul Iași 600 de cazuri de versat la oi. Cea mai mare parte a oilor bolnave s’au însănătoșat și forte puține au mai rămas bolnave. șSc Expoziția județiană agricolă și industrială din Iași continuă de a fi visitată în fiecare zi de un public numeros, interesat de a cunoște până în ce grad se realizeza progresele agricole și industriale pe fiecare an. Acest interes al publicului este forte salutar și încurajator pentru progresul nostru pe terenul economic. Crimă.— Individul Petru Tanase, cizmar din Iași , luându-se la certa cu Casandra Darie, cu care avea relații intime, și în urma mai multor neînțelegeri ce au urmat între ei, a lovit pe femee cu un cuțit în pântece cauzându-i lesiuni atât de grave, îmât ea a încetat din viață la spitalul Sf. Spiridon. Criminalul e arestat. „ Un popă mizerabil.—Femeia Catinca, a lui Vasile Alivanti, din comuna Pleșcăreni (județul Tecuciu), trecând în ziua de 14 i. c. prin comuna Vârteșcoiu (jud. R.Sărat), căzu jos aprope de localul primăriei și râmase pe dată morta. Neexistând nici o bănuială asupra cauzei morții, procurorul autoriză înmormântarea cadavrului. Soțul femeiei alergă la preotul Focșa de la Biserica vecină, rugându-l să permită tragerea clopotului. Preotul refuză, sub cuvânt că trebue a’t să plăti taxa de 1 franc. După plătirea francului, însuși preotul se făcu clopotar ! Același preot refuză a doua zi înmormântarea cadavrului, și ceru sărmanului călător,