Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)

1886-10-28 / nr. 654

Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru tota țara Pe an .».........................lei 20 Pe șese luni .... „ 10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 ore dimineța. ANUL III.—No. 654. 5 Bani IIi. Oa.pita.la.—1­ 0 Bani Ixi provincie Marți, 28 Octombre (9 Noembre) 1816 Toți pentru dreptate Inserții și reclame 1 beü linia Anunciuri pe pag. 4­ a 40 bani si*i* Scrisori nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înaa­­­­poiază. ^7 VII Redacția și administrația . S 1r^Brezoianu No. 19, Bucuresc FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ București, 27 Octombre D. ministru al învățământului a prezi­dat zilele trecute solemnitatea deschiderii unei șcale, a cărei nevoie era mult sim­țită și a cărei întemeiere a cerut-o, între cei d’întâiu, ziarul „Universul“­E vorba de deschiderea nouei „școle normale pentru institutori.“ Acesta școlă împlinesc o lacună în ca­drele învățământului normal. Iată cum se exprimă întru acesta d-nul ministru al învățământului, în expunerea de motive ce a fost alăturată pe lângă noul proiect de reformă a învățământului, prezintat parlamentului în sesiunea tre­cută : „Proiectul de lege se preocupă de mo­dul cum să se formeze viitorii învățători. „Pentru învățământul primar, urban și rural, se prevede înființarea unui întreg sistem de școli normale: pentru învăță­tori și institutori, pentru învățătore și in­­stitutare. „Partea acesta lipsește cu totul în legea de la 1864. Insă­și aci nevoia a silit ca lipsele legii să fie împlinite, cel puțin în parte, prin măsuri în afară de lege. Sunt 17 ani de când s’a înființat prima acela normală pentru a forma învățători. De atunci s’au mai înființat alte trei fără a mai număra câte­va alte fundate din ini­țiativa privată. De­și neprevăzute de lege, de­și lipsite de o organizare bună și com­plectă, de­și unele lipsite chiar de perso­nalul didactic, crearea acestor școli a a­­vut o bună influență asupra desvoltărei învățământului rural, în acest sens că, dintre absolvenții lor, sunt mai mulți caii au devenit buni învățători, pe când era aprope imposibil de a căpăta învățători buni, recrutați, după obiceiul de mai na­­inte, numai dintre absolvenții claselor pri­mare sau din seminariștii ce nu puteau să-și termine cursul. „Pentru institutorii urbani și pentru institutare și învățăture, nu s’a făcut încă ceea ce s’a făcut pentru învățători , de aceea recrutarea acestora lasă încă mult de dorit. „Proiectul de lege dar umple un gol, creând sistemul complect al școlilor nor­male primare.“ In expunerea de motive care însoțește proiectul de buget pe 1886-97, se arată pe larg orgnizarea ce este a se da aces­tor școli. Nu va fi greu­ a se ajunge la dânsa, căci școlele normală pentru învă­țători există. Școla normală pentru insti­tutare se va forma prin transformarea uneia din actualele școle centrale de fete. „Școla normală pentru institutori este prevăzută în proiectul de buget pentru viitorul exer­­cițiu.“ Seria întragă de măsuri propuse în pri­vința învățământului normal e forte bună. Proiectul de lege nu lasă aci mai nimic de dorit. Un lucru, numai, avem de observat. O sigură școlă normală de institutori ni se pare cu totul insuficientă. Ce pate o singură școlă pentru alimen­tarea golurilor ce se fac în rîndurile­­a peste 1300 de institutori și institutore, câți îl avem în țară ? Cu atât mai ușor se putea întemeia și la Iași o școlă normală de institutori, cu cât nu era nevoie pentru acesta de o de­osebită chieltui­ dă. Două școle normale superiore, pentru o țară ca a nostră, sunt prea multe: Fran­cia, țară mare, cu multe școle, are nu­mai una! Ar fi fost bine—și e încă timp pentru acesta—să se transforme școla normală superiora din Iași în școlă normală pen­tru institutori. DIN PARIS (Corespondența particulară a „ Universului“) Paris, 23 Octomb­e. Oamenii cari nu mănâncă.— Nici demisia ministrului lucrărilor publice, nici chestia egipteană sau cea bulgară nu for­­meză astăzi obiectul principal de preocu­pare al parisienilor. Evenimentul zilei e duelul început în orașul nostru între cei doi omeni cari nu mănâncă, Lucci și Mer­­latti. Lucci a venit aci însoțit de doctorul Barberi Borghini, medic inspector al ma­relui spital din Milan, care a dat urmă­­torele explicații diferiților reporteri cari l-au visitat: „Am urmărit, zice el, cu mare atenție și cu interes experiențele lui Lucci , pentru că vedem în ele un fenomen ști­ințific curios de observat. Sunt cu totul străin de or­ce speculațiune ce va face aci și am venit numai ca să apăr diag­nosticul pe care l-am făcut la Milan în contra controverselor medicilor francezi, cari au și început să mă combată. „Din punct de vedere științific, expe­riențele lui Lucci sunt forte interesante. Trebue sa declar că la Milan și-a ținut tote promisiunile și a observat un post absolut. De alt­fel a fost forte de aprope supraveghiat, încât pot garanta că nu e nici o înșelătorie la mijloc.“ Cum se explică fenomenul la Suc­­ci ?—Tot doctorul Borghini vorbește : „Cașul observat la Succi, e are un caș special sau un fenomen cum s’au mai ob­servat de medicii celebri ? A descoperit el vr’un procedeu care să permită or cui a trăi multă vreme fără să mănânce, sau e o facultate a lui particulară acesta ? Nu pot să mă pronunț până acum. „Ceea ce e sigur însă, e că postul nu i-a obosit stomacul; după ce a început să mănânce, a făcut patru prânzuri bune într’o zi, și n’a mâncat mâncări ușóre. E adevărat că în decursul postului el își curăță atomactul. „Lucrul cel mai interesant în totă ex­­periența lui, e negreșit conservarea for­țelor. Nu s’a observat la el altă slăbire, decât că a pierdut 13 kilograme din greu­tatea corpului, dar în forte puțină vreme dupe post le-a redobândit. „Cașul lui Lucci e important pentru știință din causă că multe bule ar putea fi mai ușor vindecate prin post absolut, care să nu influențeze asupra stărei ge­nerale a bolnavului.“ Duelul.—Concurentul lui Succi, Mer­­latti, nu crede in­dicarea concurentului său; el zice că, pentru a se deprinde cine­va să rabde multă vreme, e destul să... nu mănânce. Merlatti cere ca să se ia în con­siderare nu numai timpul cât vor sta a­­mândoi postitorii fără să mănânce, dar și cantitatea de apă pe care o va bea fie­care. Se pare că Lucci are de gând să facă o visită lui Merlatti. Ar fi curios să se vază față în față acești doi emuli ai ne­­mâncărei. Se știe însă că amândoi sunt și mari mâncăcioși, înainte de a -și în­cepe postul, amândoi au înghițit cantități colosale de mâncări, mai cu semn de carne. Acesta împrejurare a inspirat unui visitator ideea să propune lui Merlatti ca după post să se ia în întrecere cu Succi la mâncare. Secretul lui Succi.—Dacă Merlatti nu crede în licoarea lui Succi, nici acesta nu crede că cine­va ar putea să ’l imi­­teze fără să ’i cunoscá secretul. El zice că lucrul principal și pe care n’o să ’i pota face nimeni, e să ’și conserve tóte forțele în decursul postului. In adevăr, Merlatti se pare că a avut câte­va mo­mente în care i-a fost cam rea, dar nu se pote trage încă nici o concluzie sigură din asta. E a noua zi azi de când pos­tește. Ve^Su­ știe­­ căț;Sucer pretinde că a desco­­peri^re^/sa în Africa ; un călător a­­frican spune că a observat că maomedanii din Benne și din Sudan mănâncă niște migdale de Kola, pentru ca să pută răb­da mai ușor—așa zic ei—posturile reli­giose. Să fie pre licarea lui Succi un es­­tract din acest fruct african ? Cu timpul de sigur se va afla și asta, dacă n’o vor afla-o alții, Succi a promis că o va spune dar—mai târziu. Traian. INTEMPLARI­ EIN 3""CT^­3 £ 11 ± II^J Anchetă.—Se știe că aprope de o lună elevii școlei tehnice din Iași s’au pus în grevă, pornind pe jos către București, de unde au fost trimiși înapoi pe chieltuala Statului. D. ministru respectiv a numit o comisie care să cerceteze cauzele ce au decis pe elevi a se rescula, și acea comi­sie, compusă din mai mulți d­in profesori de acolo, a încheiat raportul său, pe care l-a și înaintat ministerului. Cu acesta ocasie, direcția numitei școle, care învoise pe trei elevi repetenți din anul trecut ca să urmeze și anul acesta cursu­rile claselor în care au rămas repetenți, în urma punerii în grevă a elevilor, s-a efeclul pentru tot­dea­una „Libera­lul“ nu înțelege nici­de cum acesta mă­­sură. Dacă acești trei repetenți ar fi fost îndepărtați de la sfîrșitul anului școlar trecut, conform regulamentului școlar, ei, sau părinții lor, ar fi av­ut timpul de a se gândi ce e de făcut și de a-i înscria în alte școli. E deci o mare nedreptate ca ei să fie priviți ca o excepție prin faptul că sunt repetenți și să fie excluși, acum când cursurile sunt începute peste tot locul. Sperăm că direcția numitei școli va reveni asupra decisiei sale, sau că d. ministru respectiv, luând cunoștință de acesta, va interveni spre a nu se lăsa acești copii pe drumuri, cu un an prețios pierdut în zadar. Ete Vărsat la om.­De la 13—20 Octom­bre s’au constatat în județul Iași 600 de cazuri de versat la oi. Cea mai mare parte a oilor bolnave s’au însănătoșat și forte puține au mai rămas bolnave. șSc Expoziția județiană agricolă și in­dustrială din Iași continuă de a fi visi­­tată în fie­care zi de un public numeros, interesat de a cunoște până în ce grad se realizeza progresele agricole și indus­triale pe fie­care an. Acest interes al pu­blicului este forte salutar și încurajator pentru progresul nostru pe terenul eco­nomic. Crimă.— Individul Petru Tanase, ciz­mar din Iași , luându-se la certa cu Casandra Darie, cu care avea relații intime, și în urma mai multor neînțele­geri ce au urmat între ei, a lovit pe femee cu un cuțit în pântece cauzându-i lesiuni atât de grave, îmât ea a încetat din viață la spitalul Sf. Spiridon. Crimi­nalul e arestat. „ Un popă mizerabil.—Femeia Catinca, a lui Vasile Alivanti, din comuna Pleșcă­­reni (județul Tecuciu), trecând în ziua de 14 i. c. prin comuna Vârteșcoiu (jud. R.­Sărat), căzu jos aprope de localul pri­măriei și râmase pe dată morta. Neexis­­tând nici o bănuială asupra cauzei morții, procurorul autoriză înmormântarea cada­vrului. Soțul femeiei alergă la preotul Focșa de la Biserica vecină, rugându-l să permită tragerea clopotului. Preotul refuză, sub cuvânt că trebue a’t să plăti taxa de 1 franc. După plătirea francului, însuși preotul se făcu clopotar ! Același preot refuză a doua zi înmormântarea cadavrului, și ceru sărmanului călător,

Next