Universul, iunie 1887 (Anul 4, nr. 139-167)
1887-06-11 / nr. 148
Anul IV. -No. 148 APARE IN TOATE ZILELE LA 7 ORE BIMIREAȚA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, 19.A.ZBOIfOT.A.KÉIEiTKE : ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an, . . . 20 LeI Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 B Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ SE PRIMESC NUMAI LA București, strada Academiei, 18. X GEATIS „Universul“ deschide un abonament de la 15 Iuniu până la 1 Ianuare 1888, cu prețul de 13 lei 50. Cei ce vor face acest abonament, vor primi ca premiu, gratis și franco, întrega valore a abonamentului în cărți (din colecția de romane a „Universului“.) Fotografia „Universul“ strada Brezoianu 19, execută fotografii de orice mărime cu prețurile cele mai reduse. București, 10 Iuniu 1887 Un ziar guvernamental, care vorbește forte adesea de starea în care se găsește țăranul român, nu lipsește niciodată de a declara că, dacă țăranul stă în adevăr așa de rost, apoi asta numai vina guvernului liberal-național nu pate fi. Și de ce ? Pentru că guvernul liberal a dat pământ țăranului, deci i s-a făcut datoria în ce privește „primul element indispensabil“. In ce privește al doilea element, capitalul, „deși e recunoscut azi că capitalului nu-i priesc legăturile cu statul, că el nu se desvoltă decât în cea mai deplină libertate, totuși guvernul a intervenit și aci și a întemeiat casele de credit agricol.“ Dar,—aici e aici—al treilea și cel din urmă element, munca, e cel mai neatârnat de puterea executivă. Aci, neputința guvernului s’a manifestat în nenumărate rânduri. „Guvernul póte influența asupra condițiunilor în care munca se va produce—acesta a făcut-o prin legea tocmelilor—el póte răspândi instrucția specială —acesta a și făcut o prin înființarea școlelor; el póte înlesni munca prin lucrări mari, precum sunt: rectificarea rîurilor, construirea digurilor, etc. Dar munca ea însăși, ca element, scapă de sub acțiunea directă a statului.“ Sărmanul guvern ! Auzi d-ta câte a făcut el, a dat țăranului pământ, capital, școli în care să învețe să muncască, î-a reglementat cât putea mai favorabil pentru el munca agricolă și, pe de-asupra, a pus să se rectifice rîuri și să se construiască diguri, numai pentru ca țăranul român să p0tă munci în condiții cât se pute mai favorabile și mai ferite de primejdii. Mai mult ce era să facă ? Acu să mai lucreze și societatea, că statul și-a făcut datoria. A Așa se fie are ? A făcut în adevăr guvernul tot ce putea și trebuia să facă în astă privință ? Scapă în adevăr munca agricolă „ca element“ de sub acțiunea lui ? și nu-i mai rămâne prin urmare nimic de făcut, chiar admițând că în privința celorlalte „elemente“ și-ar fi făcut datoria ? Dacă ar fi așa, negreșit că concluzia dreptă a expunerilor ziarului guvernamental ar fi ca guvernul să se culce acum pe laurii câștigați și ministerul agriculturei și domeniilor să se reducă la un biurou de înregistrare a rezultatelor pe cari le vor da de-a cu reformele făcute de guvernul liberal național. Iar dacă rezultatele vor continua a fi slabe, vina nu va fi a guvernului ci a societății. Pentru că—„trebue să ne lăsăm de urîtul obiceiu d’a cere și aștepta totul de la guvern !“ El nu, nu ne putem lăsa de acest obiiceiu, or cât ar fi de urît, nu; ne vom ținea de el și vom începe, într’un număr apropiat, prin a ni-1 justifica. 5 Bani în Capitală. —10 Bani în Județe DIN FRANCIA (Corespondență particulară a „ Universului 11) Paris, 6 Iuniu. Procesul din Lipsea, despre care ați dat samă de sigur în „Universul“, și în care se știe că sunt acuzați mai mulți alzacieni de înaltă trădare ca făcând parte din Liga patrioților, n’a făcut o impresie atât de strașnică aci. D. J. Lansboeuf, președintele Ligei, zicea că „nu se pot găsi judecători în lume ca să condamne, pe temeiul probelor aduse în procesul de față, pe cineva !). Ministerul public se întemeiază numai pe declarațiile unui spion, Zahn, ale cărui spuse se contrazic tóte și sunt desmințite în chip strălucit de fapte. Mai întâi, nici o listă a membrilor noștri n’a fost comunicată de vre-un impiegat al Ligei: aceste liste se țin închise într’un loc secret și numai doi trei inși siguri le cunosc. Apoi, nu se puteau găsi pe o singură listă numele membrilor de la Colmar, de la Strasburg și de la Guebwikier. Acuzații au fost de mai multe ori în Paris. Aci, s’au întălnit cu prieteni și cu rude, care le-au recomandat Liga. Ei s’au crezut datori să se înscrie, le am dat medalii, dar niciodată n’au făcut propriu zis parte din Ligă, deorece nici nu li s’au primit cotizațiile. Liga patrioților, a adaos președintele ei, nici nu e pericol asa. „Noi nu predicăm răsboi contra Germaniei. Și, dacă un articol al statutelor nóstre exprimă dorința reîntorcerea Alsaciei Lorenei la patrie, nimic nu dovedește că acesta retrocedare nu s’ar putea face cu bună învoială, în virtutea unui tratat nou. „Nu suntem o societate secretă. Scopul nostru e de a întreține patriotismul în inimile francezilor; apărându-ne de decăderea morală, ne-am gândit să împedicăm decadența fizică , de aceea am organizat societățile de gimnastică. „Sunt sigur că—afară dacă tribunalele germane vor fi pierdut orice simț de rușine—acuzații vor fi achitați.“ D. Ranc, care numai de dragoste pentru radicali nu pate fi bănuit, scrie un articol în care dă pe față primejdia situației actuale a partidelor și a guvernului. „Să presupunem —serie d sa—că Parlamentul își ia concediu fără ca situația să se modifice, fără ca o explicație mi *) Se știe că prevederile d-lui Lansboeuf s’au desmințit. Curtea din Lipsea a condamnat pe acuzați... e 1 Jouî, 11 (23) Iunie 1887, misteriasă să atragă în jurul sau pe mai mulți republicani , fără ca unirea să se facă, în măsura posibilului. „Am asista, în timpul celor trei luni de vacanțe, la tristul spectacol al polemicelor violente între republicani și am vedea drepta, folosindu-se de vrajbele nostre și pe temeiul înțelegerii ei cu guvernul, recăpătându-și totă influența asupra administrației, asupra funcționarilor, și se recapete tot tărâmul pe care l’a pierdut, de la 18 Octombre, mulțămită sforțărilor tuturor republicanilor. „Urmarea echivocului, ar fi dezorganizarea partidei în totă Franța, descuragiarea republicanilor de guvernământ și propășirea pretutindeni a reacționarilor. „Departamentele unde radicalii sunt slabi vor fi luate mai curând de monarhiști“. Aceste temeri sunt cu atât mai justificate, cu cât vin de la un eminent bărbat politic, dușman al tendințelor radicale. Nu mai încape îndoiala, un minister—ca să nu zdruncine Republica — trebuie să se întemeieze pe stânga și pe estrema stângă, iar nu pe stânga și pe drepta. Brutus. Corespondența Telegrafică (Serviciul telegrafic al „ Universului“). Chestia bulgară: propuneri respinse Londra, 8 Iuniu. Idea numirii unui regent unic în Bulgaria se pare că a fost găsită nepractică de cele mai multe puteri. Chestia bulgară rămâne în aceiași stare și nu se pare nici acum apropiată o acțiune diplomatică pentru a o rezolva înarmări rusești Petersburg, 8 Iuniu. S’au luat măsuri pentru formarea grabnică a 5 nouă companii de jandarmi, cari vor fi înșirate de-a lungul frontierei austriace. Alegerile ungurești Pesta, 8 Iuniu. Alegerile s’au terminat. Guvernul are o majoritate absolută enormă în cameră. Luptele electorale din acest an au costat viața a vreo 20—30 de omeni, mai bine de 4000 au fost răniți. INTEMPLARI Grindină. — Sâmbătă sera a căzut în orașul Galați o ploie torențială, însoțită de grindină. — In comuna Pechea, din județul Covurlui, a căzut vineri piatră în mărimea unei nuci, cauzând pagube mari agricultorilor. ete . . J Un omor. — Sâmbătă, s’a judecat de curtea cu jurați din Galați procesul lui Gheorghe Angheluță și Vasile Ciobotaru, pentru omor, săvârșit asupra personei lui Gheorghe Zamfirescu, la Slivna. Verdictul juraților, fiind afirmativ, cu circumstanțe atenuante în ce privește pe Gheorghe Angheluță, curtea l-a condamnat la 6 ani închisore. Iar Vasile Ciobotaru, care era complice la omor, dându-se verdict negativ, a fost achitat. Răsturnarea unei diligențe. Dilința de duminecă, care face cursa de R.Vâlcea Curtea de Argeș la Pitești, , răsturnat după eșirea din Curtea de geș din cauza podurilor stricate. In diență se afla d. Diamandopol, inspector societății „Unirea“, și un comerciant r>I £TIXIDEȚE