Universul, iunie 1887 (Anul 4, nr. 139-167)

1887-06-11 / nr. 148

Anul IV. -No. 148 APARE IN TOATE ZILELE LA 7 ORE BIMIREAȚA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, 19.­­A.ZBOIfOT.A.K­ÉIEiT­K­E : ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE OFICIUL­ DE PUBLICITATE „ROMANIA“ IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an, . . . 20 LeI Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 B Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ SE PRIMESC NUMAI LA București, strada Academiei, 18. X GE­A­TIS „Universul“ deschide un abonament de la 15 Iuniu până la 1 Ianuare 1888, cu prețul de 13 lei 50. Cei ce vor face acest abonament, vor primi ca premiu, gratis și franco, întrega valore a abonamentului în cărți (din co­lecția de romane a „Universului“.) Fotografia „Universul“ strada Bre­­zoianu 19, execută fotografii de ori­ce mă­rime cu prețurile cele mai reduse. București, 10 Iuniu 1887 Un ziar guvernamental, care vorbește forte adesea de starea în care se găsește țăranul român, nu lipsește nici­odată de a declara că, dacă țăranul stă în adevăr așa de rost, apoi asta numai vina guver­nului liberal-național nu pate fi. Și de ce ? Pentru că guvernul liberal a dat pă­mânt țăranului, deci i s-a făcut datoria în ce privește „primul element indispensa­bil“. In ce privește al doilea element, capitalul, „de­și e recunoscut azi că ca­pitalului nu-i priesc legăturile cu statul, că el nu se desvoltă decât în cea mai­­­ deplină libertate, totuși guvernul a inter­venit și aci și a întemeiat casele de cre­dit agricol.“ Dar,—aici e aici—al treilea și cel din urmă element, munca, e cel mai neatâr­nat de puterea executivă. Aci, neputința guvernului s’a manifestat în nenumărate rânduri. „Guvernul póte influența asupra condițiunilor în care munca se va pro­duce—acesta a făcut-o prin legea tocme­lilor­—el póte răspândi instrucția specială —acesta a și făcut o prin înființarea șco­­lelor; el póte înlesni munca prin lucrări mari, precum sunt: rectificarea rîurilor, construirea digurilor, etc. Dar munca ea însăși, ca element, scapă de sub acțiunea directă a statului.“ Sărmanul guvern ! Auzi d-ta câte a făcut el, a dat țăranului pământ, capital, școli în care să învețe să muncască, î-a reglementat cât putea mai favorabil pen­tru el munca agricolă și, pe de-asupra, a pus să se rectifice rîuri și să se constru­iască diguri, numai pentru ca țăranul ro­mân să p0tă munci în condiții cât se pute mai favorabile și mai ferite de primejdii. Mai mult ce era să facă ? Acu să mai lucreze și societatea, că statul și-a făcut datoria. A Așa se fie are ? A făcut în adevăr guvernul tot ce pu­tea și trebuia să facă în astă privință ? Scapă în adevăr munca agricolă „ca element“ de sub acțiunea lui ? și nu-i mai rămâne prin urmare nimic de făcut, chiar admițând că în privința celor­lalte „ele­mente“ și-ar fi făcut datoria ? Dacă ar fi așa, negreșit că concluzia dreptă a expunerilor ziarului guvernamen­tal ar fi ca guvernul să se culce acum pe laurii câștigați și ministerul agricultu­rei și domeniilor să se reducă la un biu­­rou de înregistrare a rezultatelor pe cari le vor da de-a cu reformele făcute de gu­vernul liberal național. Iar dacă rezultatele vor continua a fi slabe, vina nu va fi a guvernului ci a societății. Pentru că—„trebue să ne lăsăm de urîtul obiceiu d’a cere și aștepta totul de la guvern !“ El nu, nu ne putem lăsa de acest obi­­i­­ceiu, or cât ar fi de urît, nu; ne vom­­ ținea de el și vom începe, într’un număr apropiat, prin a ni-1 justifica. 5 Bani în Capitală. —10 Bani în Județe DIN­­ FRANCIA (Corespondență particulară a „ Universului 11) Paris, 6 Iuniu. Procesul din Lipsea, despre care ați dat samă de sigur în „Universul“, și în care se știe că sunt acuzați mai mulți alzacieni de înaltă trădare ca făcând parte din Liga patrioților, n’a făcut o impresie atât de strașnică aci. D. J. Lansboeuf, președintele Ligei, zicea că „nu se pot găsi judecători în lume ca să condamne, pe temeiul probelor aduse în procesul de față, pe cine­va !). Ministerul public se întemeiază numai pe declarațiile unui spion, Zahn, ale că­rui spuse se contrazic tóte și sunt des­mințite în chip strălucit de fapte. Mai în­tâi, nici o listă a membrilor noștri n’a fost comunicată de vre-un impiegat al Ligei: aceste liste se țin închise într’un loc secret și numai doi trei inși siguri le cunosc. Apoi, nu se puteau găsi pe o singură listă numele membrilor de la Colmar, de la Strasburg și de la Gueb­wikier. Acuzații au­ fost de mai multe ori în Paris. Aci, s’au întălnit cu prieteni și cu­­­ rude, care le-au recomandat Liga. Ei s’au crezut datori să se înscrie, le am dat medalii, dar nici­odată n’au făcut pro­priu zis parte din Ligă, de­ore­ce nici nu li s’au primit cotizațiile. Liga patrioților, a adaos președintele ei, nici nu e pericol asa. „Noi nu predicăm răsboi contra Germa­niei. Și, dacă un articol al statutelor nó­­stre exprimă dorința reîntorcerea Alsaciei­ Lorenei la patrie, nimic nu dovedește că acesta retrocedare nu s’ar putea face cu bună învoială, în virtutea unui tratat nou. „Nu suntem o societate secretă. Scopul nostru e de a întreține patriotismul în i­­nimile francezilor; apărându-ne de decă­derea morală, ne-am gândit să împedicăm decadența fizică , de aceea am organizat societățile de gimnastică. „Sunt sigur că—afară dacă tribunalele germane vor fi pierdut ori­ce simț de ru­­­șine—acuzații vor fi achitați.“ D. Ranc, care numai de dragoste pen­tru radicali nu pate fi bănuit, scrie un articol în care dă pe față primejdia si­tuației actuale a partidelor și a guver­nului. „Să presupunem —serie d sa—că Par­lamentul își ia concediu fără ca situația să se modifice, fără ca o explicație mi­ *) Se știe că prevederile d-lui Lansboeuf s’au desmințit. Curtea din Lipsea a condamnat pe acuzați... e 1 Jouî, 11 (23) Iunie 1887, misteriasă să atragă în jurul sau pe mai mulți republicani , fără ca unirea să se facă, în măsura posibilului. „Am asista, în timpul celor trei luni de vacanțe, la tristul spectacol al polemice­lor violente între republicani și am vedea drepta, folosindu-se de vrajbele nostre și pe temeiul înțelegerii ei cu guvernul, recăpătându-și totă influența asupra ad­ministrației, asupra funcționarilor, și se recapete tot tărâmul pe care l’a pierdut, de la 18 Octombre, mulțămită sforțărilor tuturor republicanilor. „Urmarea echivocului, ar fi dezorga­nizarea partidei în totă Franța, descura­­giarea republicanilor de guvernământ și propășirea pretutindeni a reacționarilor. „Departamentele unde radicalii sunt slabi vor fi luate mai curând de monar­­h­iști“. Aceste temeri sunt cu atât mai justi­ficate, cu cât vin de la un eminent băr­bat politic, dușman al tendințelor radi­cale. Nu mai încape îndoiala, un minister—ca să nu zdruncine Republica — trebuie să se întemeieze pe stânga și pe estrema stângă, iar nu pe stânga și pe drepta. Brutus. Corespondența Telegrafică (Serviciul telegrafic al „ Universului“). Chestia bulgară: propuneri respinse Londra, 8 Iuniu. Idea numirii unui regent unic în Bul­garia se pare că a fost găsită nepracti­­că de cele mai multe puteri. Chestia bul­gară rămâne în aceiași stare și nu se pare nici acum apropiată o acțiune di­plomatică pentru a o rezolva­ înarmări rusești Petersburg, 8 Iuniu. S’au luat măsuri pentru formarea grab­nică a 5 nouă companii de jandarmi, cari vor fi înșirate de-a lungul frontierei aus­­triace. Alegerile ungurești Pesta, 8 Iuniu. Alegerile s’au terminat. Guvernul are o majoritate absolută enormă în cameră. Luptele electorale din acest an au costat viața a vre­o 20—30 de omeni, mai bine de 4000 au fost răniți. INTEMPLARI Grindină. — Sâmbătă sera a căzut în orașul Galați o ploie torențială, însoțită de grindină. — In comuna Pechea, din județul Co­­vurlui, a căzut vineri piatră în mărimea unei nuci, cauzând pagube mari agri­cultorilor. ete . . J Un omor. — Sâmbătă, s’a judecat de curtea cu jurați din Galați procesul lui Gheorghe Angheluță și Vasile Ciobotaru, pentru omor, săvârșit asupra personei lui Gheorghe Zamfirescu, la Slivna. Verdictul juraților, fiind afirmativ, cu circumstanțe atenuante în ce privește pe Gheorghe Angheluță, curtea l-a condam­nat la 6 ani închisore. Iar Vasile Ciobo­taru, care era complice la omor, dându-se verdict negativ, a fost achitat. Răsturnarea unei diligențe.­­ Dili­nța de duminecă, care face cursa de R.­Vâlcea Curtea de Argeș la Pitești, , răsturnat după eșirea din Curtea de geș din cauza podurilor stricate. In di­­ență se afla d. Diamandopol, inspecto­­r societății „Unirea“, și un comerciant r>I £T­IXIDEȚE

Next