Universul, octombrie 1887 (Anul 4, nr. 256-275)
1887-10-14 / nr. 268
Universul No.68. — 2 — desbinări sunt în majoritatea parlamentară asupra importantei chestii a reformei învățământului public. Fără a se ajunge la înțelegere cu titularul instrucției, s’a otărît în sfirșit să se menție școalele reale superiore din Pilsen, precum și gimnaziul inferior clasic din Kremsier. Aceasta de o concesie făcută „naționalităților“ pe care d. Gautsch voia se le „germanizeze“ forțat. Tot concesie naționalităților se pote considera și susținerea gimnaziului inferior slovenesc din Krainburg precum și inființarea unui consiliu pentru școlele industriale cehe. Astfel, principiul egalei îndreptățiri a naționalităților a purtat o nouă izbândă în Austria. Partea aceasta a monarhiei habsburgice știe se remâte un stat poliglot. Acesta nu pare decât se întărească. Impresie vie a făcut aci știrea despre incidentele de graniță care—după ce s’au produs continuu la apusul imperiului german, se produc la răsăritul său. Un țăran din Adonisken în Prusia a fost împușcat de un soldat rus. S’a început o anchetă. In Berlin se asigură că acest incident ar fi cu dinadinsul o mică provocare. Cercurile politice de aci însă știu forte bine că nici un conflict serios nu se pute isca din acest caz. „Politische Correspondenz“ publică o convorbire pe care un corespondent alei ar fi avut-o cu prințul Ferdinand I al Bulgariei. „Principele, zice acest ziar, a arătat părerea sa de rău, că mulți din opoziție nu ai intrat în lupta electorală, deorece densul dorește forte mult, ca toate partidele, care nu amenință de-a dreptul siguranța patriei și a tronului, se exprime liber părerea lor și se o facă să triumfe în alegeri. Vorbind despre audiența lui Radoslavoi, principele a spus, că acesta l-a asigurat de cea mai deplină supunere și a protestat din tote puterile, cum că dânsul ar fi plănuit ceva contra personei principelui și contra tronului. Mai pe urmă Radoslavof s-a plâns contra actualului guvern. Principele a declarat apoi, că nu crede că acest om politic va face vreodată cauză comună cu celelalte grupuri din opoziție. Prințul Ferdinand s’a rostit cu mare părere de rău, asupra dezordinilor de la alegeri. In special la Plevna a trimis îndată un funcționar superior de la ministerul de interne însărcinându-l ca, împreună cu comandantul de acolo, Marinof, să facă o anchetă seriosa. Mai cu seamă la alegeri, zise principele, poporația n’are decât să se adreseze cu tota încrederea la mine și eu voiu asculta tóte plângerile legitime. De altmintrelea cursul alegerilor în Ungaria, și chiar în Enghitera, ne învață că chiar și cel mai bun și mai tare guvern numai cu anevoie poate împedeca asemenea neorânduieli. Unii ar voi însă se judece cu mai multă severitate împregiurările din Bulgaria, decât cere dreptatea. „Plâng din adâncul inimei pe victimile agitatorilor fără conștiință, cari nu cunosc nici o margine în alegerea mijloacelor și față cu care guvernul trebuie să fie cât se poate de energic și otărît. „Sper însă că cu aceste alegeri se încheie lunga și trista epocă de turburări. Am mulțămirea sufletescă, că poporul mieu și brava mea armată vor ști aprecia străduințele mele“. La sfîrșit, adaose principele : „Imi dam bine semn de consecițele pasului mieu, când am pus picior, pe pământul Bulgariei, și sunt fe hotărît se le suport după cum îmi impune onórea numelui mieu și a poporului mieu1". De altfel nimic nu arată în situația europeană că starea actuală a politicei internaționale ar fi să fie schimbată în curând. Halos. Corespondența Telegrafică SERVICIUL PARTICULAR aL „UNIVERSULUI“„ Întâlnire intre regele Milan și prințul de Coburg Sofia, 11 Octomvre. * Se asigură că, cu ocazia deschiderii nouei linii ferate Niș-Pirot, care se va face în Noiemvre, regele Serbiei se va întâlni cu prințul Ferdinand. Țarul In Rusia Petersburg, 11 Octomyre. îndată ce se va întorce țarul din Copenhaga, se va opri câteva zile la Moscova, apoi la Hinsko, moșia marelui duce Sergiei, și de acolo va face o călătorie prin Rusia de miazăzi. „Le Bulgaria în voia aorții Bruxelles, 11 Octomvre. „Le Nord“ afirmă că de-acum Rusia are de gând să lase deocamdată chestia bulgară în voia sorții și să se ocupe de afacerile din Asia centrală. Când criza va ajunge în punctul de culminație, va fi vrime și pentru Rusia să-și spună cuvântul. __________ A.a Partidele bulgare Sofia, 11 Octomvre. O sută cincizeci de partizani al lui Radoslavoi au trimis prințului Ferdinand o adresă prin care protesteză în contra alegerilor din districtul Sofiei, zicând că n’au fost libere și cerând să se invalideze. Adresa se sfîrșește cu cuvintele: „Ai alteței vostre regale supuși leali și credincioși.“ cât de toate peste mână și la cap așa de rău încât leșinase. Iei a fost dus la spital de niște trecători. și Ciocnire.—Duminecă s’a întâmplat, în dreptul Palatului, un accident, care pare că ar sta în legătură cu isbucnirea unui incendiu în curtea otelului de Enghitera . Un sacagiu de curte, cu un cal bun, venea în fuga mare dinspre Cișmeaua roșie. Un birjar s’a dat cu trăsura lângă trotuar, dar sacagiul, neputând cârmi la timp, a isbit cu sacaua în caii birjarului cu atâta violență, încât oiștea a străpuns un cal al birjarului. Bietul animal a mai fugit de dureri până pe la gradina Episcopiei, unde "■“zând la pământ, s’a svîrcolit și tăvălit, ce moartea î-a curmat suferințele. Ä Moarte grabnica.— Un individ de naționalitate română, cam în etate de 27 —28 ani, mergând pe calea Dudești (crucea de piatră), a căzut d’odată și în câteva minute a murit. Cadavrul,—zice „Rom. lib.“—a stat lungit în stradă mai mult de o oră până ce un sergent polițienesc s’a îndurat a-l pune într’o căruță cu capul atârnând în jos și a 1 duce la poarta secției 42. Acolo a stat Iar mai multe ore fără ca cineva să bea vr’o măsură. INTEMPLARX X3X3ST Accident.— Un sacagiu a fost răsturnat de pe saca, pe calea Rahovei, și căl ȘTXRI PB1H POȘTA Se scrie din Londra cu data de 10 i. c.: vaporul australian „Cheviot“ s’a cufundat între Melbourne și Sidney. Treizeci și cinci de pasageri s’au înecat. » * * D. Gladstone a rostit la 8 cor., la Derby, un discurs în care a exprimat convingerea că neînțelegerea între protestanții și catolicii irlandezi va înceta când „homerule“ va fi votat. Politica adoptată la 1881 de irlandezii naționaliști, a zis marele bărbat, care cere desființarea oricărei arenzî pentru țărani, e o politică de răpire. Dar de atunci irlandezii modificânduși cererile, adevărații liberali englezi sunt datori se-I susție. * * I Ni se scrie din Paris : Alegătorii din lis au hotărît să țină zilele acestea o intrunire în care să examineze acuzările aduse contra alesului lor Wilson, în afacerea Caffaret. Wilson a declarat că va asista la acea întrunire și se va justifica. —Pe de altă parte să asigură că d. Grévy se va despărți de ginerele său, care ședea până acum la Eliseu. * Nazir Abusan Ali Khan, partizan al lui Aiub Khan, dușmanul neîmpăcat al emirului Afganistanului, a sosit la Hazarakhi. Emirul a trimis imediat în acest oraș 4000 de soldați și o baterie de artilerie. * * * -Din Sofia ni se scrie că partizanii Rusiei au de gând acum să provoce dezort ^adi Miercuri, 14 (26) Octomvre 1887 dini cu ocazia deschiderii sobraniei; prințul ar fi primit niște scrisori în care se amenințat și lel; s’au luat însă tote măsurile de precauție. * * Ni se scrie din Palermo . In penitenciarul d’aici s’a întâmplat zilele acestea o bătaie crâncenă între arestați. Păzitorii neputând se-l despartă, au trebuit să ceră ajutorul soldaților. Până se sosească aceștia, mulți arestanți au căzut greu răniți, și unii răniți de morte. * * Se telegrafiază lui „Times“ că mai mulți membri influienți ai partidei conservatore din Serbia vor fi arestați. Și d. Garașanin, șeful ultimului minister, va fi pus la dubă. * Se recomadă următorul regim sigur omenilor prea grași sau aplecați spre o îngrășare exagerată sau bolnăvic însă: să se achție de la băuturile alcoolice, să nu bea mai cu sumă bere, ci apă ușor acidulată; să facă exerciții gimnastice moderate ; să dorma puțin și să nu mănânce substanțe grase. Să mănânce: dimineța cafea sau ceai fără lapte și puțină pâne; la amiazî supă de verdețuri, puțină carne și pâne, un pahar cu vin și pâme, sara tot așa. ........---------------------------------------------------------Buletin judiciar (TRIBUNALELE DIN ȚARĂ) La 3 Octomvre, s’a judecat un proces interesant, la Dorohoiu. D-na Calcăndraur, zice „Vocea Botoșanilor“, fiind asediată în timp de nopte de mai mulți indivizi bănuiți a fi agenți polițienești, cu ajutorul servilor șéi a putut se se apere în contra acestui atac nocturn. Soțul îeî lipsind de acasă, indivizii au îndrăznit a-i invada casa. In urma reclamațiilor către regină, procurorul general a venit în localitate spre a ancheta. Dar acesta n’a găsit nici o vină celor acuzați de d-na Calcăntraur. Faptele aceste tate s’au desfășurat înaintea tribunalului. Președintele întrebând pe d-na Calcăntraur, î-a zis : — Pretindeți, dorină, c’ațĭ crezut a fi atacată de făcători de rele, cum se face că văzând agenți uniformați n’ați oprit slugile d’a-i respinge ? — Dar câți îmbrăcați în uniformă nu intră prin casele nóstre spre a ne prăda ? — răspunse domna Calcăntraur. Tribunalul a respins acțiunea. (TRIBUNALELE STREINE) Condamnare la morte Curtea cu jurați din Avellino a condamnat la morte zilele trecute pe un orecare Salvator Forgione, lucrător la șoseua națională a provinciei Avellino. Acest nenorocit ucisese într’o nopte pe un tovarăș al lui Masucci, cu lovituri de IF’afța» w"0’23.Iv ® x ® T3.1-aî“ __ _ XAVIER DE MONTE PIN CRIMELE UN DRUM DE FIER PARTEA INTĂIA Frumosa Angela XVI — Desigur, căci nu-mî spune nimic despre sănătatea d-neîei, dar îmi anunță că nu pote veni, ca de obicei și cum îmi promisese, pentru că se petreacă câteva zile aci aniversarea nașterii d-tale. Două lacrimi curseră din ochii frumoși ai Emmei Rosa și i se rostogoliră pe obraz. — N’o se vie...— îngână rea ducând batista la ochi ca să-șî șteargă lăcrămile. —Niciodată nu s’a întâmplat să nu vie la vremea asta!— Se are supărată pe mine ? Are se-mi impute ceva ? D-na Fontana luă în brațe pe copilă și o sărută de mai multe ori. — Nu trebuie se plângi, drăguță...— îi zise apoi,— mama d-tale n’are se ți impute nimic și nu se supărată de loc pe d-ta... — Cu toate astea, nu vine... — Nu vine, fiindcă afacerile n’o lasă se plece din Paris... Dar o se te duci d-ta s’o vezi. Fața Emmei-Rosa se lumină deodată, — O se me duc la mama ?...—esclamă. — Da. — O s’o ved la Paris ? — Da, dragă...—O se fii lângă d-neales la aniversara nașterii d tale, și, fiindcă vei pleca, astfel, înainte de vacanțe, o să stai trei săptămâni la Paris. — Trei săptămâni la Paris, lângă mama!... —repetă fata cu o bucurie nespusă.—A d-nă, cât de fericită m’am făcut cu vestea pe care mi-am dat-o !! — înțeleg bucuria d tale, copila mea, și o împărtășesc. — Când plec ? — In ziua de 12 dimineața, cu acceleratul care trece la cinci și un sfert. — Peste trei zile, va se zică? — Da drăguță... Deodată încântătoarea față a Emmei- Roza se întunecă. — Dar mama nu me scoate din pensionat?—întrebă cu vioiciune.— O se mă întorc lângă d ta ? — Da, dragă. — A ! atât mai bine !— Mi-era frică ! — Mă iubești dar puțin, dacă dorești se te ’ntorce lângă mine? _# Poți se me mai întrebi, doamnă ?— Nu iești pentru mine a doua mamă ? N’am pentru mine toate îngrijirile, toată dragostea unei mame adevărate ? — O ! da, doresc se me întorc lângă d-ta!—Nu sunt nemulțămitoare, crede-mă doamnă !—Ziua în care, isprăvindu mi studiile, va trebui se me despart de d-ta, va fi o zi de jale... —Dupe mama, numai pe d-ta te iubesc ! Și copila, zicând acestea, se aruncă în brațele d nei Fontana, foarte mișcată. XVII — Și teü, drăguță, te iubesc... — zise profesoarea cu un glas tremurător de emoție,—te iubesc ca și când mi-ar fi fiică... —gândul despărțirii de d-ta me spăimântă și ași dori se te pot ține multă, foarte multă vreme lângă mine. — Cum doresc și teii asta!— răspunse fata. — Asta depinde de mama d-tale, drăguță...—Când o se te aducă aci după sărbători, vom vorbi mult de d-ta, de viitorul ddale... Pentru moment, gândește te cu bucurie că o se stai câteva zile la Paris, cu d-nezeî. — Am zis, nu-i așa, doamnă, că o se plec la 12 Decemvre, dimineața ? — Mai bine zis noaptea, căci la cinci dimineața, în anotimpul ăsta, se întunerec adânc și ziua se încă departe...íeü însă mi o se te duc la gară. D’abia d-na Fontana zise aceste, și ușa odădeî se deschise. Leon intră. Văzândul pe neașteptate, copila tresări și se roși. Tînerul, din contra, îngălbeni. Emoția violentă îi gonia tot sângele în inimă. — Domnul Leon resclamă școlărița plecând ochii ca se ascundă flacăra dintrânșiî. — Fericit sunt că te văd, domnișoară, foarte fericit...—zise Leon ca un glas tremurător.—Avusem deja vești de la d ta, și bune... Iubita mea mătușă, pe care am întrebat o despre d-ta, mi-a dat știri bune despre d-ta. Emma Roza îngână câteva cuvinte neînțelese, de mulțămire. Mătușa lui Leon era înzestrată cu o delicateță extremă și cu un simț moral forte dezvoltat. Iea înbea la nebunie pe nepotul său, avea o dragoste adâncă pentru Emma-Roza, dar nimic în lume n’ar fi putut-o îndupleca se ajute o dragoste înainte de a avea învoirea fratelui său și a dnei Angela. Atitudinea fetei fu o revelație pentru densa. — Și Iea îl iubește!— își zise. Și, de o dată, Iea tăiă brusc întrevederea pe care conștiința nu-i permitea să o lase se se prelungească. — Du-te, drăguță...—zise sărutând pe Emma.— Du-te în clasă, ți-am zis tot ce aveam se-ți spun... — Iți mulțumesc, domnă, de vestea pe care ai bine-voit se mî-o dai...—răspunse Emma-Roza. Apoi se întorse spre Leon. Ochii cei mari își țintiră o secundă privirile asupra ochilor tînerului. Apoi îl salută și ieși. — O dragă mătușă,—esclamă fiul notarului din Dijon luând de mână pe d-na Fontana,— vezi bine că ie un înger! — ! A