Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)
1888-06-11 / nr. 151
Anul V.— NO. 151. APULBERIIÎ TOATE ZINELE IA 7 DEE BI MEREAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU I © BUCUREȘTI Pe IN CAPITALĂ un an. . . SO LOî IN JUDEȚE Pe 1 an . . 24 Lei Pe 6luni . . 10 „ Pe 6lnni . . . 12 Pe 3 iuni . . . 5 „ Pe 3 Iuni . 6 n ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19. I BUCUREȘTI Calendar Zilnic pe ISSS Vineri 10 Iunie. Sfântul martir Timotei. Sőreie rosare la 4 ore 16 m., apune la 7 ore 48 m. EFEMERIDE 10 Iunie 1877. Se sancționază legea pentru emiterea de bilete hipotecare. — Rușii trec Dunărea pe la Galați și iau Măcinul după o luptă crâncenă, 5 t»ani i Capitală.—10 bani în județe BUCUREȘTI, 10 IUNIU 1888 Rar ni s’a dat să vedem în țara românescă o confuzie mai mare de idei ca acum. Fel de fel de analgame, între radicali, socialiști, junimiști, neoconservatori epochiști, conservatori și liberali... Dacă pentru alegerile comunale nu trebue să se fie sema de deosebirile politice, alegerile parlamentare, care se apropie trebue tocmai s’aibă caracter politic, trebue să găsescă o situație lămurită. Țara trebue să știe cui încredințază în mână puterea politică, în ale cui mâni dă viitorul statului român,—cum vor conduce aceia lucrul public. Sunt fel de fel de opinii, în chestiile interiore. Alții privesc îndărăt și vor să se anuleze ultima revizuire a constituției. Alții vor să stea pe loc . Alții vor progresul, dar încet . Alții cer reforme radicale. Să se aleagă de o parte omenii de fiecare părere și să prezinte cetățenilor chemați să voteze grupuri compacte, cu omeni de guvernământ. Dar, dacă în chestiile interiore e de nevoe să se iasă din acesta harababură, în cele esteriore mai ales e imperios necesar acesta. Ș’aei, avem diferite păreri. Unii vor să se urmeze politica d-lui Ion Brătianu, care e aceea a alipirii de Austro-Germania . Alții cată cu jind spre Nord, ș’ar dori sa ne apropiam de Rusia . Alții susțin că e mai bine să fim singuri, în perfectă neutralitate. Se arate fiecare grup ce vrea și în politica externă — care pate fi chiar azi sau mâne o chestie de ezistență națională,—pentru ca alegătorii să știe pe cine să aleagă. Țara trebuie odată să se pronunțe asupra sortei ei cu cunoștința pricinei, căci numai ea are dreptul de a hotărî de viitorul ei, și n’are nimeni drept să i se facă patron. Dacă acesta alegere între oi și capra nu se va face, chiar zadarnic se va tulbura țara cu noui alegeri, degeaba au plecat de la cârmă ai d-lui Ion Brătianu ; — lucrurile vor merge înainte tot așa, adică cum s’ar zice „strună“. Dacă deosebirele s’ar face, vom arăta și noi către care din partidele și ómenii poliției am dori să se ’ntorcă încrederea alegătorilor. Sâmbătă, 11 (23) Iunie 188 l (Corespon 'particulară a „Universului“) Roma 7 Iunie Martea lui Frederic In urma morței împăratului german, tote chestiunile celel alte au rămas aici în rândul al doilea. Ziarele nu se ocupă decât de acest eveniment și cercurile politice fac fel de fel de supoziții asupra urmărilor lui. Ziarele recunosc în unanimitate că au perdut în Frederic un prieten călduros al suveranului italian și al Italiei, densele deplâng în niște termeni mișcători dispariția timpurie a celui mai bun dintre fii, tați, soți, cetățeni și suverani. Un om care a făcut pe dușmanii terenlui să se închine cu respect înainte’, care adusese până și pe socialiști, vrăjmașii tronurilor, să-și renege principiile când era vorba de densul, și al cărui ultim suspin a fost pentru libertatea demnităței pomenești, un astfel de om este cu adevărat superior și mortea lui constitua o perdere pentru emulație. Pe tonul acesta vorbesc tóte ziarele mari și mici. Se spune că Humbert, la sosirea tristei vești, a plâns. Densul era gata să plece în personă la Postdam ca să asiste la îngropare dacă acesta era să..