Universul, iulie 1888 (Anul 5, nr. 170-195)
1888-07-01 / nr. 170
Universul No. 170. Al dracului! Al dracului om trebue se fie Ion Constantin, din str. Tăierii, sau a dracului trebuie să fie nevasta, căci trăiau ca câinele cu pisica în casă. Ieri, toată cearta era să se isprăvească. Ion Constantin, turbat, după o certă apucă pe nevasta sa de gât și voi s-o zugrume. Vecinii, intervenind, nevasta a scăpat vie, iar sugrumătorul odihnește la secția 34, încercare de otrăvire La otelul Vanghele în Iași un pasager anume doctorul Iorgandopol urându-i-se se vede cu acestă viață, a încercat a se otrăvi bendi mai multe gămălii de chibrituri amestecate cu o composite de mercur, însă nu a reușit căci venindui în ajutor d. dr. Rojiță, i-au salvat viața. Meeting cu bătae ii se scrie din Marsilia că lucrătorii francezi de acolo se adunaseră dumineca trecută într’un mare meeting, cu scop să nu se mai dea de lucru pe viitor lucrătorilor străini. La alegerea biuroului însă s’au ivit certe cari ținută până în nopte. Spre a nu se putea zice că n’au făcut nimic, cei 1000 de lucrători s’au apucat la bătaie după ce se împărțiseră în doue tabere : “naționali“ și „socialiști“. Poliția a golit sala cu armele, rădicând 40 de lucrători mai mult sau mai puțin răniți. ȘTIRI PELIN POSTA împăratul Germaniei a trimes următorea depeșă către marele duce Vladimir al Rusiei: „Atins la estremitate de depeșa ta, te rog să împărtășești mulțumirea mea adâncă regimentului a cărui uniformă o port deja de mult timp, pentru care mă interesez și al cărui șef sunt mândru de a fi. Te îmbrățișez cu cea mai sinceră amiciție.“ Bogatul evreu din Paris baronul Hirsch a dăruit 12 milione florini pentru școlile evreești din Galiția. Acesta sumă colosală se va numera evreilor galițieni cu ocasiunea zilei de 2 Decemvre, când împăratul Francisc Iosif își va serba aniversara de 40 de ani ,a suirii pe tron. sale Comuna slovacă Cleneț din Ungaria e tulburată din causă că învățătorul de la școlla evangelică de acolo Carol Salava a fost destituit din postul său, sub cuvânt că ar fi un agitator panslavist. Poporațiunea din Cleneț nu voește să lase să se execute destituirea ordonată de autoritatea bisericescă la cererea organelor guvernului. Când s’a publicat sentința, s’au întâmplat escese mari; gendarmeria a trebuit să intervină. ■* & In urma apropierii dintre Rusia și Germania, marii financiari berlinezi au declarat că vor să înlesnescă Rusiei împrumutul de care are nevoie. * * * * * unde le a dus, tot nu e nimic c că nu cred că dânsele să fi fost atât de fără cap ca să -și spuie domiciliul or cui ar fi, dar îmi va spune semnalimentele lor, cum erau îmbrăcate, ce vârstă, ce figuri, ce mișcări aveau și póte vr’un cuvânt două ce și-ar fi zis. Cu tote astea și cu ceea ce știm deja... Un gest elocvent îi complectă gândul pe urmă adăogă. — Acum trebue să ne întorcem la cârciuma blestemată... însă scii, repede ! Poți să stingi felinarul. Ni s’a trimis din Berlin raportul oficial apărut acum al medicilor germani, asupra bulei și morței împăratului Frederic. Găsindu’l forte interesant, vom da mâine un extras din el. * * * In Alpii austriaci o persană însemnată, d. Max Reinisch, vrând să se preumble pe nisce piscuri, s’a rostogolit în prăpăstii. Cadavrul n’a fost încă găsit. Austriac răpiți Alaltăieri o bandă de 45 de briganzi bulgari au înconjurat stația Belova din Rumelia de răsărit și au răpit trei supuși austriaci, între cari un agent al societății Vitalis și un agent al baronului Hirsch, bătându’i crâncen și ducându’i prizonieri. Detalii lipsesc. ILUSTRAȚIA NOASTRA La 13 a. c. a fost inaugurat la Viena de către împăratul Franz-Iosef monumentul marei împărătese a Austriei Maria Teresa. Monumentul e colosal : constă din nouă figuri și din patru basoreliefuri lucrate în bronz. Greutatea monumentului e de 44.000 de kilogr. și costă mai mult de două milione de franci. Statuele equestre ce se ved în jurul monumentului reprezintăna mareșalii Daun, London Traun și Khevenhüller; figurele așezate la picioresc M 'șiriel' Teresa sunt miniștrii Ramitz, Van Mieten, Liechtenstein și Haugkvitz. Suverana e represintată șezând pe tron. Basseliefurile represintă în mod simbolic politica externă, artele, șciiițele, armata, legislațiunea și administrația interioră. Bandă de hoți mascați și se scrie de la Brașov că umblă pe acolo în jur o bandă mare de hoți mascați și călări. Mai alas tăieri dânșii au prădat vr’o patru stâne ucizând câțîva ciobani. Tot în ziua aceea, s’au găsit într’o pădure patru țărani români legați de copaci după ce fuseseră prădați de tot ce aveau pe dânșii Un chip ciudat d’a da petițiuni și se scrie din Roma că în ședința de alaltăieri a camerei italiane două pachete grele au fost aruncate dintr’o galerie asupra deputaților. Un pachet a căzut în banca ministerială, altul a lovit în cap pe deputatul Sorroca. Individul care le-a aruncat a fost prins îndată și arestat. Pachetele conțineau petiții adresate miniștrilor Crispi și Zanardelli, cari fuseseră de mai multe ori rugați să se ocupe de chestia călătorilor de pe la gări. Camera a fost așa impresionată de acest incident, încât a rădicat ședința. Pe când mișca repede din picior ca ea să se ție de tovarășul său, Absent se și gândea. De 25 de ani de când era la poliție văzuse mulți polițiști de rangul șefi trecându’i peste cap, cum zicea, adecă înaintând în curs de un an la graduri ce erau refuzate serviciilor sale îndelungate. Ori de câte ori se întâmpla așa ceva, ex-gendarmul învinovăția pe superiori de nedreptate și pe femeiții camarazi de lingușire. Pentru densul, vechimea era singurul titlu de înaintare, cel mai frumos și mai respectabil. Explosie înspăimântătore Ia cel mai frumos local din orașul Cette, în Francia, în cafeneaua cea mae, s’a întâmplat alaltăieri o exprosie de gaz. Toți omenii cari se aflau atunci în cafenea au fost uciși sau răniți. Plafondurile au fost sparte și locuitorii de la rândul întâia și al doilea ale casei au căzut jos, greu răniți. Politera Pete nu exisă popor mai politicos ca cel suedez. Când sosește ori pleacă dintr’o gară un tren, toți cei de pe peron salută, rădicându’și pălăria. Dacă cineva întâlnește un cerșitor, îi răspunde salutului rădicându-și pălăria. Când întâlnește unul pe o domnă, cât vorbește cu densa stă mereu cu pălăria ’n mână. Lucrătorii porturilor, când văd trecând o barcă, salută. 1ST putăți Hazlii ’ Măriuca se întorce de la biserică. — Te-ai rugat bine lui Dumnezeu? o întrebă mă-sa. — N’am putut, măriița, nu-l am găsit pe d-zeu ; era acolo numai popa. Negustoriea de fete Negustoria cu negrii fiind oprită, înflorește acum negustoria cu fetele albe. La stația Brünn (Moravia) au fost arestați paisprezece evrei, cu cinci fete, cari făceau negoț de fete pentru haremurile și bordelurile din Orient. S-a constatat că compania de evrei a vândut, în șase luni, 130 de fete în Turcia, Egipt și Asia Mică. ȘTIRI Lucrarea planului pentru drumul de fer Iași-VasiI se urmeza cu multă stăruință. Locotentul colonel Wartiadi, comandantul regimentului al doilea de artilerie, a obținut un concediu de 45 zile pentru a-și căuta sănătatea. scoată numele medicilor-locotenenți cari s’au presintat la concurs pentru a obține gradul de căpitan . D-nii Ratolff, Sirina, Popp, Gugea, Davidescu și Ilagiescu. D. Peretz, supleant la tribunalul Buzău, se zice că va fi numit procuror la tribunalul din Galați. Vineri In noptea aceea însă își schimbase părerea, înțelesese dintr’o dată că alăturea de vechime mai era și altceva, era^adecă istețimea, ialentul, pătrunderea, înțelesese că de pildă, el, Absent, ex-gendarmul, care își petrecuse la prefectură atâta amar de vreme, n’ar fi putut face cât e lumea o cercetare așa cum o făcuse tînărul acela începător care’i mergea la laturi. Indicerea acestor reflexii fură și Lecoqo să’i treca peste cap ca mâne poimâqe ba pâte o să ajungă mai mare decât toți care-l văzuse până atunci. Când își mai încetiniră mersul, fiindcă trecea fi printr’o potecă anevoibsă, ex-gendarul zise : — D-ta numai zici nimic, camarade, ar crede cineva că nu ești mulțumit. Acest „d-ta“ resultat uimitor al gândirilor bătrânului, ar fi surprins pe Lecoq dacă mintea lui n’ar fi fost cu totul la altceva. — Nu sunt mulțumit ce’i drept, răspunse dânsul. — Dar ce ai? Adunéarea erai forte vesel. — Se pare, dar atunci nu prevedeam nenorocirea care ne amenință. — Ne amenință vr’o nenorocire ? [Va urma] SC Afacerea din strada Franzelaru a fost pusă definitiv la dosar. Colonelul baron de Papen, noul atașat militar la legațiunea rusescă, va visita peste câteva zile stabilimentele militare din București. + D. Olănescu, însărcinatul de afaceri al României la Viena, este așteptat joi dimineță în București. "D. Olănescu va relua funcțiunile sale de secretar general la ministerul afacerilor străine. #. S1 — 3 — D. General Barozzi, ministrul de resbel, se va întorce lunea viitare, și va relua, îndată ce va sosi, direcțiunea departamentului resboiului, al cărui interim fusese ținut pe timpul absenței sale de d. Th. Rosetti, președintele consiliului. După informațiunele ce avem, consiliul județean al districului Argeș, în curînd, se va disolva. Raportul s’a și ’naintat. X Perceptorul fiscal al circumscripției Stoiceni, plasa Olt, județul Argeș, a delapidat, o sumă de peste 4000 lei ; ancheta nu s’a terminat încă. X Din causa ploilor torențiale ce au căzut în cursul lunei precedente și în luna curentă, în județul Argeș apele venind mari a fi rupt mai multe poduri, astfel că în cea mai mare parte a districtului comunicația e întreruptă. S’au luat măsuri pentru repararea acelor poduri^ de expresiune (bust), antic—bust și antic figură. Domnia-sa este cel d’ántáiu care s’a distins la aceste concursuri. SC Pentru căutarea sănătății sătenilor din Romanați, s’au înființat două spitale, cu câte zece paturi fiecare, în comunele Cor’abia și Balș. St Comisiunea însărcinată cu studiarea cestiunei scolelor comunale a cerut în raportul sau clădirea a opt școli comunale și una comercială.^ SC Faimosul proces al prințului Gr. M. Sturdza cu frate-seu D. M. Sturdza și sora sa prințesa Gorciakof a venit înaintea tribunalului din Iași. In urma diverginței i de opinii din tribunal, judecata s’a amânat ,pe ziua de 5 Septemvre. Lucrătorii tipografi puși în grevă, au numit o comisiune de 10 dintre ei spre a supune patronilor dorințele ce au și punctele ce voesc să se stabilescă în comun acord. Aceste puncte sunt: formarea și stabilirea unui tarif general; regulamentarea numărului elevilor ; reducerea orelor de muncă la 9 ore pe zi ; respectarea sărbătorilor; regularea modului plății lucrului sau salariului, și formarea unui sindicat. Circulă zgomotul că în privința Gestiune Bulgariei, un acord comun s’a stabilit între Germania și Rusia pentru „detronarea și isgonirea prințului de Coburg.O acțiune comună în acest sens, este iminentă.“ Sc .Consiliul comunal al capitalei aotărît să ceară părerea mai multor bărbați de știință ai noștrii în ceea ce privește dărîmarea turnului Colțea, deorece în public unii sunt contra, alții pentru a se efectua dărîmarea. Astfel vor fi consultați de Hasdeu, Odobescu, Tocilescu, etc. Sc Samuil Popa, unul din asasinii prinși în Ungaria și care până acum n’a voit să mărturisescă ceva, a sfirșit prin a arăta judecătorilor că și dânsul a participat la crima din strada Dionisie. Din cauza grevei generale a lucrătorilor tipografi din București, mai multi ziare n’au putut apare ieri. Se gg D. Menelas Ghermani, ministru de finance, a plecat la Carlsbad, în virtutea unui concediu de două luni. Interimul acestui minister va fi ținut de d. Th. Rossetti. Sa Lada casieriei poliției Capitalei a fost sigilată, în urma unor scrisori anonime ce s’au primit la prefectură. Nu s’a constatat nici o abatere din partea casierului, de către inspectorul financiar însărcinat cu cercetarea. D. Maiorescu, ministru instrucțiuni publice, a luat un concediu de o lună de zile pentru a pleca în străinătate. X Consiliul comunei urbane Mizil (Buzău) și al comunei rurale Popești (Prahova) s’au disolvat. Și S’a oferit Domnului Philip Marinescu, elev al școlei de Belle-arte din secțiunea sculpturei, de către juriul acestei școle următorele recompense:—„Mențiune de onore“ la Composiție, cap de Vaticanul și Italia Roma 29 Iunie Nuncii papali au comunicat tuturor guvernelor o notă a cardinalului Rampolla, care constata că, având în vedere ultimele demonstrațiuni anti-papale făcute la Roma, situațiunea creată Sfântului Scaun de către guvernul italian devine din zi în zi mai precară. O descoperire înfioratore In biserica cea mai veche din Zara, în Dalmația, se fac acum niște săpături adânci în scop de reparație și se descoper o mulțime de morminte de pe la anul 1200 și mai înainte. In unul din aceste morminte s’a găsit un schelet forte bine conservat într’o pozițiune astfel că nu încape nici o îndoială că persana a fost îngropată de vie. Se cunosc tote încercările ce a făcut ca să scape din înfricoșata închisore. Capacul sicriului era rădicat, capul, brațul și piciorul stâng erau eșite, pământul în jur scormonit și unghiile de la degete rămase în lut. Restul corpului era în sicriu însă cu genuchiul și mâna dreptă rădicate astfel că sprijineau capacul. Priveliștea acestui schelet era așa groznică încât curioșii ce se aflau față a fi dat un țipăt de spaimă și o femee a leșinat. Sicriul avea pe dânsul inscripția familiei Carincik. Intr’o altă grupă s’au găsit două schelete—de bărbat și femee,—așa mult apropiate încât se crede a nu fi format decât un corp. Se crede că și acolo a fi fost îngropate de vii două persane cari afi murit îmbrățișate. Sâmbătă 2141 iulie 1838 O regină supraveghiată Wiesbaden, 29 iunie. Regina Serbiei a făgăduit pe cuvântul ei de onore guvernului german că nu va părăsi Wiesbaden până când nu se va lua o decisiune asupra afacerii sale. Regina e supraveghiată de poliție. Președintele poliției a întrebat ori pe regina dacă voește să remită pe principele regal generalului Protici, dar regina a refuzat. Un alb în Africa Paris, 29 iunie. După o depeșă din Suakim, o scrisore a Mahdiului adresată lui Osman Digma confirmă prezența unui șef alb în provincia Bar-el-Gazel. Acest șef alb ar mai fi făcut un marș înainte de trei zile; el se îndrepteză spre Kartum. Mahdiul a chiamat pe partizanii săi spre a se opune trecerii sale. Alexandru Battenberg Paris, 29 iuliu. Se confirmă din Darmstadt că prințul Alexandru de Battenberg era aprope să piară într-un accident de trăsură, pe când se preumbla în valea Steetbach. Se asigură că doctorii socotesc rănile fără gravitate. Mieta!Mieta! Mieta! In urma a mii și mii de cereri, joi 7 iulie vom începe a publica în fascicule ilustrate de 8 pagini fiecare celebrul roman MIETA de IE3m.ile ZE Siclxebourg-Va apare o fasciculă ilustrată în fiecare zi și se va vinde 5 bani fascicula în toată țara. Vindecarea bulelor celor grave A apărut ediția II revăzută și adăugată din cartea d-rului Bertelli asupra bulelor și vindecarea lor. Acastă a 7 ediție conține și mai multe certificate din România, ale personelor vindecate. Un volum de mai bine de 190 pagine costă numai 40 bani, franco în orice parte de țară. Se vinde la tote chioșcurile și la toți vânzătorii de ziare. DEPEȘI Părechea regală-serbe Wiesbaden 29 Iuliu. Guvernul sârb cere într’un mod oficial sprijinul trimișilor săi pentru a aduce înapoi pe prințul regal. Acest sprijin n’a putut fi refuzat, dar trămișii sărbi n’au făcut pân’acum uz de acestă făgăduială. IN TIMPUL VACANȚEI unor părinți cari voesc ca copii d-lor să fie pregătiți pentru cursul primar și secondar, pot găsi în timpul vacanței meditații cu preț avantagios. Se primesc pentru acest timp și interni. Informațiuni în strada Bradului No. 3, București. 10-2 1 Constantin M. Cordoneanu. IDE Cu prețuri moderate Le ixtixe de foc COJITE ȘI NECOJITE 1000 stînjeni, aflători pe proprietatea d-lui St. D. Greceanu, com. Bilciurescu, plasa Ialomița, jud. Dîmbovița, în apropiere de gara Periș. Esența Cer, Ceróica și tufa curată. Doritorii se vor adresa în localitate.— Esploatatorî 20-28 P. Belu Munteanu. MARE MAGAZIN de CUȚITĂRIE ȘI TOCILĂRIE PILAȚI 38TI Bucuresci—Strada Lipscani 54—Bucuresci Se ascute ori 15e obiect tăios precum: brice, forfeci, bricege, cuțite și orice instrumente chirurgicale cu prețuri forte moderate. 15-1d-4 SURZILOR Cineva care s’a însănătoșit după 23 de ani de surzenie și de vîjîit în urechi cu un leac simplu, trimite gratis descrierea lui orcui va face cerere d-lui Michelson. Viena IX, Kolingasse 4, Austria. 13-j-2