Universul, iulie 1888 (Anul 5, nr. 170-195)
1888-07-22 / nr. 187
Universul No. 187. Doctorul Leuthold a fost îndată chiemat și a declarat că momentul crizei este apropiat. S’a depeșat împăratului la Stokolm și tuturor membrilor familiei. In timpul acesta, pastorul curiei Koegel se închina cu alți popi în capela palatului în fața întregii case imperiale pentru ușurarea mamei și norocirea nouei ființi. Cât costă mortea împăratului Principii de Thurn și Taxis au trebuit să plătescă tesaurului suma de două milione mărci, ca proprietari fondatori ai întinsului domeniu prusian de Krotoczin, în virtutea actului de proprietate care stipuleză că principii sunt datori către coronă, la morte a fiecărui rege al Prusiei, cu suma de câte un milion mărci. Wilhelm I a murit, 1 milion. Frederic III a murit, alt milion. Dintre toți germanii, prinții de Thurn și Taxis trebue să se roage cu mai multă înfocare ca să trăescă împăratul Germaniei! Congresul suveranilor Un ziar de aici anunță din izvor sigur că toți suveranii pe cari i-a vizitat și î va vizita încă Wilhelm II, vor veni în același timp la Berlin, ca să înapoescă vizitele, astfel că, aflându-se cu toții reuniți aici, vor ține un congres în care vor sigila prietenia și pacea. Mișcarea de la bursă Mișcarea ce s’a observat de câteva zile la bursa de aici a fost provocată de un zgomot venit din Franța că trupele franceze de la granița despre Germania vor fi întărite, că trei generali desemnați ca comandanți de corpuri de armată în caz de răsboi vor face o inspecție în acea regiune și că diviziunea de Nancy va face o experiență de mobilizare. Zgomotele astea au fost totuși primite la Berlin cu o mare liniște. Meyer atatat că bolnava era lovită de pelagră, care i atacase facultățile mintale. Trăsnet In cuprinsul comunei Elisa-Stoeneș, județul Ialomița, a căzut o plae torențială însoțită de tunete, a trăsnit casa domului Nae Manolescu din acea comună. Lumina electrică a străpuns prin acoperișul tavanului în casă, dărâmând un perete și pârlind o scorță ce se afla pe acel perete. Numitul Manolescu, împreună cu soția, aflându-se în altă cameră, nu au suferit nimic din trăsnet. Intâmplări din țară Doni frați înecați Copilul lui Gheorghe Bădiță, din comuna Uda-de-Jos, județul Argeș, anume Ilie, în etate de 5 ani, ducându se să ia apă dintr’un eleșteu, a căzut într’ânsul și s’a înecat; sora sa, Floarea, în etate de 13 ani, voind să scape pe fratele ei, s’a înecat și dânsa, eleșteul fiind adânc. . Sinucidere. Femeea Zoița, soția locuitorului Tasache Huțuluî, din județul Fălciui, eșind afară din casă, fără știrea soțului ei, s’a aruncat într’o fântână din apropierea casei, de unde apoi s a scos mortă. După cercetările făcute s’a con fr înecat într’un puț Copilul Abdul Hamid, în etate de 5 ani, nepotul văduvei Agire Cociora, din cătunul Turc-Murfat, pendinte de comuna Biul-Biul, județul Constanța, aflându-se singur pe lângă casă, a căzut într’un puț și s’a înecat. 2*C Ars de vin Locuitorul Marin Ion Popa Marin, din comuna Vădăstrița, județul Romanați, ducându-se la munca câmpului împreună cu soția sa și lăsând acasă o copilă ca de 7 ani cu foc de pae aprins. ’I a luat casa foc, arzând cu desăvârșire. * Furtuni. Căzând grindină pe teritoriul comunei Glodeanu Cârlig, din județul Buzău, a distrus cu desăvârșire ca 179 pogone orz, cu 160 pogoane secară și cu 90 pogoane grâu, recoltă a locuitorilor din acea comună. Asemenea pe teritoriul comunelor Coșovenii-de-Sus și Coșovenii-de-Jos din județul Dolj, căzând grindină, distruse cu desăvârșire la Coșovenii de- Jos 200 pogone porumb, 300 pogone vii și 50 pogone grâu ce se afla nesecerat , iar la comuna Coșovenii de-Sus grâul nesecerat. Vântul aruncând snopii în depărtare, babele s’au scuturat, iar parte din vii și chiar din trupini au fost distruse. 4» Un mort în secară. In comuna Piscu, din plasa Siret, în ziua de 15 Iulie curent, s’a găsit un om mort aruncat în secara locuitorilor. Parchetul și doctorul au fost avertisați pentru a face cercetările legale. D’ale Armatei S’a înaintat la gradul de colonel, în arma infanteriei , locotenentul-colonel Macca Petre, șeful statului-major al diviziei III de infanterie, în postul de comandant al regimentului 16 dorobanți și al brigadei 15 de infanterie, vacant prin mutarea colonelului Fotea Alecsandru. S’a înaintat la gradul de locotenentcolonel, în arma infanteriei, maiorul Vicol Nicolae, din regimentul de Dorobanți Dobrogea, la vacanța ce este în regimentul 5 linie, prin mutarea locotenentului-colonel Ivanovici Mihail. S’au înaintat la gradul de locotenentcolonel, în arma cavaleriei; Căplescu Constantin, din regimentul 11 călărași, comandant al școalei fiilor de militari Craiova, loc vacant prin mutarea locotenentului colonel Tătărescu Nicolae . Odobescu Constantin, din statul-major regesc, în același serviciu la vacanța c.“. este creată prin buget. Locotenentul-colonel Merișescu Constantin, comandantul regimentului 25 dorobanți, fiind numit prefect de județ, s-a trecut în posiție de disponibilitate, ca pentru concediu mai mare de 6 luni. IEFTIN»»TOT In calea Moșilor No. 29 bis la Mara Națională se vinde făină, zahar, cafea, untdelemn franțuzesc, săpun pentru spălat rufele, luminări de stearină și multe altele trebuinciuse casei, cu prețul Mai ieftin de cât oriunde Mare depou de hârtie de tipar CALEA MOȘILOR No. 29 bis. cronica capitalei Hota Ciudată potriveală. ** v ' Și Maria Dumitrescu, și Țineagescu, care nici în clin nici în pânișă, n’au una cu alta, cari nici niftii auzit de nume, au avut inspiriai%*sa fure, în aceiași zi, adică lerijf* tream dintâi o păreche de ghete de la d -na Eliza Georgescu, a doua tot o păreche de ghete de la d-na Matilda Miaș. Unde pai că aceste două hoațe locuiesc, una în calea Văcăreștilor, iar cealaltă pe strada Corăbiei, tocmai la Episcopie. Pikmann singur ne-ar putea explica misterul. — Heinrich Tărnovski a voit se moștenească prea curând pe tatăl său, și de aceia l-a șters 6 franci, cu cari s’a dus să facă chef. Prins înainte de vreme, Heinrich e arestat. n Vagabondaj O căruță cu un cal fiind „uitată“ —precum să vede—de către stăpânul seu pe stradă, a fost dusă la secția 28. — O iapă murgă, fără de căruță, a fost dusă la secția 39. r Vineri, 22 Iuliu (3 August)" 1888 CurierT judiciar Holera și pieile de iepure. Tița Tulei și Katzi Bortz sunt vecine și sunt certate pentru zece lei de parale, cu tote că înainte erau bune prietene. Acum sunt în fața tribunalului corecțional. Prezidentul.—Care va să zică dna, Tița Tulei, zici că n’ai dat în d-neei cu cotorul măturii nici l-ai azvârlit în obraz apa din gălată, cu care spelau scândurile ? Tița.—Să fiu astafiiî, să’mî crape nepata, că fată n’am, să mi se usuce osele... Prezidentul.—Dacă ai dat, nu e așa ? Tița.—Taman așa !... Zeu, să fiu a lui Ucigă’s toca, să mă mănânce... Prezidentul.—Ei, acum ajunge. Tița.—Că bine zici, zeu, de nu mi-î crede nici acum... Katzi.—Fir’ar al traculi, daca eu nu am rușine te tumnalul tot, atunci iubite cum un bukhlih!... Prezidentul.—Spune tribunalului cum s’a întâmplat de ce a bătut ? Katzi.—Asta ești prost, domnu prezident... asta început, puntăr nișe pi debur... Tița.- -D-le, scrie acolo la catastif că te a făcut prost ca toți proștii... ce, d-ta ești ca ăilalți ?... Katzi.— Nu ești prost d-nn prezident, început ești prost, nu nimic tot, puntăr nișe pi debur. Prezident.—Pi debur? Ce e aia? Katzi.—Asta ești pi... Ce ia lumeta nu ști ce asta este? Tița. Niște păcătoșe de piei de epure, d le. Katzi.—Ta, tomule, ie pui asta la gem puntăr usuci. Tița.—O femee care trăiește cu epuri, ti ! Prezident.—Taci din gură, d-ta ! Katzi.—Io faci ce poți tomule! Tița.—Atunci mănâncă’țiepurii cu peî cu tot că ’ți țin cald pe dinăuntru și nu mai mirase casa, ca acum. Prezidentul.—Dar las’o să spuie ce are de spus, că ’ți vine și d-tale rân,fiul. Tița.—Câte șase piei la o ferestră, și atârn alături, lipite, nu pot să deschiz și gu gemul să ’mi mai răcoresc odaia, t ă mi se umple odaie de muște. Prezidentul. In sfârșit ce s’a întâmplat ? (prevenitei) Taci din gură, îți mai spun odată. Katzi.—Tomule, ești dator la turneiéi. Tița.—Alta acu, păi nu spui eu ?... ci că d-ta ’mi ești dator... O, bată te scârba de nebună ! Katzi.—aruncându’i o privire fulgerătore) Sece franc, tomule. Tumncel me cer mereu, sici ești mailus... ia asta nu știi ce e^. Tița.—Ia auzi, d-le te face și mofluz acu... Prezidentul.—Taci, or ?... Katzi.—Atunci pui în mân la tomaéi asta torpe: ești un porc și un bine ! Prezidentul.—Mai bine’i punei zece lei ce’i datorai. Tița.—Bravo, d-le, bravo, aici ai adus’o de minune, bravo ! Prezidentul (bătând cu pumnii în masă) Taci! Katzi.— Și pu urm, lumeaeî chint tot siaa mitemn trompete ! (rîsete). Prezidentul (prevenitei). Cânți cu trompeta ? Tița.—Asta e treba mea ! cine ceare cu mine ? Katzi.—Al traculi!... are funchi de coler. Tița.—îmi era rău la burtă și numai cu cântatu mi-a trecut. Katzi.—Ai comperat la un haine vechi, puntăr seci franc, a fasut la jurnal, arama ești pun la coler, puntăr asta că nu am avut ban atunc și nu am dat. Prezidentul. —Dar cu cotorul măturii, cu apa cum s’a întâmplat? Katzi. —Asta fost mai tersiu, ai motorât în etaie și ai spalat schintul și atunci chind i- am eșit afar, lumeae- ai făcut poc, un motur la spate al meu, și sfat un ap la obraz al meu. Tița.—Minciuni spui! me jur pe... ia, să mă mănânce urșii, când m’oiú duce în pădure, de am dat eu în ea! (adresându-se către Katzi) : Ptiu ! rușine să-ți fi !... Tribunalul delibereză. Katzi.—Și indie tomule, mai ești ceva. Temeei linei vas de la pucheterie și saci în gurban de aram și freci trompet aici în port, știi risi... risi al tarculi... cum un bucklich, tocma! sici nu fine mai mult choler! la purtai turnee!! Tribunalul condamnă pe prevenită la 16 lei amendă și cheltueli de judecată. Titza (eșind înfuriată), Las’c’om vedea noi... să vedem, póte așa, cine o vrea, să otrăvescă lumea cu piei de iepuri! Katzi, — Știi, și taca indhiii trompet in purt puntăr nu prinși eholeri, ciind fine, tot prinși, puntăr ai fine. ACTS " OFICIALE * D. Mihail Deleanu s’a numit șef de depozit de tutunuri, în locul d-lui Vasile Periețeanu, care se lasă în disponibilitate. * D. căpitan Constantin Vasiliu s’a numit șef de depozit de tutunuri, în locul d-lui F. Aur, lăsat în disponibilitate. * D. Apostol C. Demetrian s’a numit șef de depozit de tutunuri, în locul d-lui Ilie St. Vlădoianu, demisionat. * D. ministru al finanțelor a încuviințat numirea d lui P. Negreanu, fost controlor, ca controlor fiscal, în locul d-lui I. Curtius, demisionat, știai para fosta Persecuțiile în contra irlandezilor sau proporții monstruoase. Ancheta deschisă asupra morții deputatului parnelist Mandeville, arată că moartea a fost pricinuită de sălbateci lovituri. Jurii condamnă sistema tratării criminalilor politici mai rău decât a celor ordinari. Universitatea siberiană se va deschide la Tomsk, după ordinul țarului, la 22 iulie curent, când este și ziua onomastică a împărătesei Maria Feodorovna. Toate ministerele precum și Curtea vor trimite representanți la această serbare. •K * * # Ni se scrie din Paris că d. Lockroy, ministrul instrucției, va rosti la distribuirea premiilor, la Sorbonne, un mare discurs. D. Lockroy va vorbi contra încărcării prea mari a programelor, pentru restrângerea studiilor așa-zise clasice, în folosul dezvoltării studiilor științifice și a limbilor vinî. Ambasadorul german din Paris a primit ordin grabnic să plece la Berlin, unde are să primescă instrucțiuni. Se crede că e la mijloc cestiunea dezarmărei.* * * Scrii din Rio de Janeiro spun că mor acolo pe fiecare zi câte 50 de ómeni de friguri galbene.* * * Țarul a primit în audiență pe d. Gr. Ghica, cumnatul reginei Natalia. D. Gr. Ghica a raportat țarului amănunte privitore la procesul de divorț dintre regele și regina Serbiei. Se asigură că Alexandru III a primit escesiv de bine pe d. Ghica. ** * * * * -polța, „argivers-a 1u i“ 27 Tainele Poliției PARTEA INTRIA XIII _Nu ți s’a trimis, de azi dimineță, un agent al serviciului de siguranță ? — Ba da. — Atunci, unde este ?... Nu’l văd. Gardianul, înainte de a răspunde, măsură cu un ochiu bănuitor pe acest întrebător înfocat, și, in fine, cu un ton îndoelnic, zise : — Ești și d-ta pate ?... Acesta frază fu pusă în circulație în epoca în care prosperau nerușinații agenți provocatori, sub Restaurațiune, ea se aplică numai de poliție. — Sunt, răspunse tînărul polițist, scoțând carta în ajutorul afirmațiunei sale. — Și cum te numesc ? — Lecoq. Fisionomia șefului de gardiani deveni zîmbitore. —Dacă ’i așa, zise el, am o scrisoare pentru d-ta , ea mi’a fost dată de camaradul d-tale care a fost nevoit să plece... Iat’o. Tînărul agent rupse numai de cât plicul și citi : „D-le Lecoq...“ Domnule L.acestă simplă formulă de politeță aduse pe buzele sale un zimbet ușor. Nu era ea din partea lui moș Absent o recunoștere explicită a superiorității colegului său? Tînărul polițist ghici aici un devotament câinesc. Cu toate astea el își urmă citirea. „D-le Lecoq, eram de pază chiar de la deschiderea salei, când, pe la 9 ore, văd de o dată intrând 3 tneri la braț. Dânșii aveau mutre de impiegați de magazinuri. Când s’au apropiat de morți, unul din ei s’a făcut galben ca turta de ceară și, făcând din cap, al putut sa zică numai atâta: Gustav, „îndată, cei l’alți ’i-au pus mâna la gură, repetând fiecare : Nătărăule ! ce, vrei să faci să mergem pe la icoane ? Ce treabă ai ca să te amesteci ? „Pe urmă eșiră toți și ești și eu după dânșii. „Insă cel care zisese Gustav era așa de turburat încât de abia se mai ținea pe picioare și a trebuit să ’i ducă cei l alți într’o cârciumă. Am intrat și eu acolo și pe când îți scriu aceste rânduri, mă uit cu coada ochiului la ștrengari, înțelegi că, urmărindu’i de aproape, am să aflu cine sunt și unde stau. Șeful gardienilor îți va da scrisoarea asta și ’ți va explica lipsa mea „Ales.“ Scrisoarea era foarte rău scrisă, așa că de abia se putea descifra și greșelile de ortografie se țineafi când , însă înțelesul îi era limpede și trebuia să deștepte cele mai dulci speranțe. Figura lui Lecoq exprima o mare bucurie când se reurcă în trăsură. Birjarul nu se putu opri de a ’1 întreba : — Ei, merg toate după dorință ? Lecoq Íi impuse tăcere printr’un gest prietenesc. I se părea că toată băgarea de seamă nu ’i este de ajuns ca să orânduească în spiritul sau informațiunile cere nouă. Dându-se jos dinaintea palatului justiției, îi trebui o muncă de câine ca să trimită la naiba pe birjar care voia cu orice preț sa’l aștepte spre a’l mai duce în căruță. — Nu mai am trebuință să mă duc azi nicăieri, îi zise în sfârșit Lecoq pornind pe gangul palatului. Atunci Papillon se rădică în piciore pe capră și’l strigă din urmă : — Ține minte, la d. Trigault!... Să nu uiți, ai auzit ?... Pe mine mă chiamă Papillon și am la trăsură No. 998 !!... Pe urmă, punând mâinele d’amândouă părțile gurei, strigă mai tare: — No. 998 !!... O mie fără doi! Ajungând în galeria instrucțiune!, Lecoq se adresă unui odăiaș zicendu’i: -— D. d’Escorval este în cabinetul seu, nu’i așa ? Odăiașul clătină capul cu tristeță. — D. d’Escorval, respinse dânsul, n’a venit azi și cred că n’are să vie în curs de mai multe luni. — Cum ce vrei să zici ? ! — Aseră, pe când se scobora din cupeul seu, a căzut jos și și-a frânt un picior. XV. Ești bogat, ai cai, trăsuri, vizitii... și când treci pe stradă, tologii pe perinele de catifea, toți cei de pe jos te rîvnesc. Insă ce se póte întâmpla ? Vizitiul a tras o înghițitură mai mult și te restornă când îți e lumea mai dragă, sau caii iau zăbala între dinți și te duc să te isbesca de ziduri și de stâlpuri, sau în fine, preocupat de multe gânduri, pui piciorul alăturea de scară și cazi de te sfărâmi. In tote zilele se întâmplă așa accidente ba încă lista lor e așa de lungă încât, trebue ca ea să fie o mângâiere pentru mergătorii pe jos cari sunt la adăpost de asemenea nenorociri. Cu tote astea, auzind de întâmplarea d-lui d’Escorval, Lecoq făcu o mutră așa ridiculă încât odăiașul puțin de rîs. — Ce te miri atâta ? îi zise dânsul. — Eu?... nu mă mir. Lecoq mintia. Dânsul fusese isbit de ciudata concidența între aceste două evenimente încercarea de sinucidere a ucigașului și căderea judecătorului. Insă nu lăsa ca bănuiala ce-i trecuse prin spirit să prindă rădăcină. Ce raport ar fi putut să existe între aceste două fapte?... Deosebit de asta, nu vedea nici o pagubă pentru sine ci póte din contra. Până atunci el nu cunoștea axioma acesta că cineva trebue sa se păzescă forte mult de ceea ce pare că-i favoriseză dorințele secrete. Sigur este că tînerul agent nu se bu