Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)
1888-10-26 / nr. 270
M REBAC^XA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI STRADA 3 REZ O ia MUNS BUCURETI | fr'enn »u . . . 20 Lei Pe 1 an 24 Lei Ii Pe 6 lițai . . 10 s Pe 6Iani ... 12 „ D Pe^stionl stvVSe 5 » ! Pe 3 Iani . . .5 * : L'V ' -------------Leli--------------1! ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLALE ADUISISTEAțlA ZIABÜttll BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU is cHE PJUMBAC WÜMAILA •JtAJUt iä TOjA'XÄ 2ILS>*>Â 2 OKE EIM El £ Á Ț 2. *, ,, AUB01TA.1ÄE2TTE IN CAPITALĂ IN JUDBIH Noua cale ferată transcaspiană.—(Vezi pag. 3) Calendar Zilnic Marți, 25 Octomvre. Sfinții Márksan și Martine. Șirele răsare la 6 ore 411 m., apune la 4 ore 44 m. Efemeride 25 Octombre 1877. Turcii fac o eșire din Kars Hușii îi resping și urmărindu’i, ocupă reduta Hafiz Tabia. BUCUREȘTI, 25 OCTOMVRE 1888 Am zis într’unul din numerii trecuți că e o datorie de Onore pentru România ea se șilege, prin legături de sentiment, iar nu de forță, poporul provinciei pe care am căștigat-o cu sângele nostru, Dobrogea. Nu e vorbă, acesta provincie ni s’a cedat de congresul european prin sacrificiul altei provincii și în urma atâtor greutăți pe care le-a îndurat țara cu războiul; dar, tocmai din această cauză, mai mare trebuie se ne fie grija de a româniza, prin sentiment, popolația Dobrogei; tocmai de aceea trebuie se fim mai harnici ca se ne păstrăm acesta provincie. Nu e aci numai o chestie de ambiție națională ; e vorba de un interes mare al statului român. Importanța posesiunii Dobrogei, a unui țărm de mare, e forte mare și nici odată Dobrogia nu va fi cu totul a nostră dacă nu vom ști se ne câștigăm popolația ei. * * a Nu trebuie să ne ascundem după deget, ci se facem o constatare durerosa, dar adevărată. Nu s’a știut, din partea guvernului, până acum, răspunde acestei obligații. Din potrivă, România de dincolo de Dunăre a fost tratată ca o țară care n’ar fi a nostră. In loc să se trimitá acolo, ca după datorie, tot ce avem mai vrednic și mai bun la noi, s’au trimis în administrație și în justiție toți ómenii compromiși, tote nulitățiie. In Dobrogia nu există lege, nici cine s’o aplice. Mai mult decât atâta, România de dincolo de Dunăre n’are nici măcar dreptul legal de a’și rădica glasul în parlament. Printr’o aberație stupidă, nu s’a dat poporației Dobrogene dreptul de a alege deputați, astfel că nenorocita țară e jumulită de toți nemernicii și nici nu póte se stinge. După ce ești bătut, ți se mai pune și călușul în gură ! * * * Asupra cărui lucru, orice guvern cu dreptă judecată trebuia să-și ațintescă atenția mai întâia, ca să facă din Dobrogea o țară românescă? Desigur că asupra școlei. Ei, șcala, nu atâta în privința materială, ci mai ales în ce privește pe învățător, e într’o stare mizerabilă în în România de dincolo de Dunăre. „In Dobrogea s’au numit, zice „Gazeta Dobrogei“, institutori și învățători provisoriî de la ocuparea provinciei, și sunt menținuțî în acesta stare de provisoriat până astăzi“. Fota transdunăreană protesteză în contra acestui provizoriu.Cu tóte acestea, ea e explicabilă, căci guvernul nu vrea să întărească în slujbe pe învățătorii din Dobrogea, pentru că s’au numit în acesta calitate toți ómenii nevrednici, tote nulitățile. Guvernul trebuia să trimeată în Dobrogea tot ce e mai bun în țară, căci acolo munca dascălului e dublă: el nu trebuie numai să învețe carte pe copii, ci să învețe și un român! * * * Apoi și aceia, cum sunt, sunt tratați forte reu. Călcându-se legea, chiar asupra salariului lor să fac rețineri nedrepte. „Sunt în Dobrogea institutori și învățători cari primesc salar de la județ.—Acestora li se reține 30 % plus 10 % pentru pensiune , astfel ca din 100 lei rămân cu 60 lei lunar pentru învățâtor și cu 140 lei institutorul, din 200“. Nici localurile, așa cum smntră, nu sunt măcar îngrijite. „Ordinul ministerului care prescrie ca școlile să se repare în vacanție nu a fost executat nici o dată.— Din acesta causă multe școli stau nereparate, cu geamurile sparte , ceia ce împedecă ținerea cursurilor pe timpul friguros“. Copiii sunt lăsați în frig : „Lemne nu se dau la timp școlelor. Unele nu au lemne nici până acum, cu tote că frigul a început. — Cităm ca exemple Satul-Nou și Parichioî din plasa Silistra-Nouă, goala de fete din Gârliciu plasa Hârșova, Chior-Cișme din plasa Medgidie etc. „Școla de bieți din Constanța a suspendat cursurile trei zile din causa lipsei de lemne și sobe“. „Rugăm cu insistență pe d-1 Ministru al instrucțiunei publice să bine-vopsea a impune administrațiunea ca se se ocupe de scală, să lucreze fiecare pentru popăsirea învățământului , căci singură scóla pete realiza marea operă de regenerare națională“. Și noi ’e rugăm..... Rugăm guvernul se se ocupe cu reorganizarea complectă a sistemei nenorocite de administrare a Dobrogei. DIN RUSIA [Coresp. particulară a „ Universului“) Petersburg, 20 Oetombre. întâmplarea de la Borki Numai printr-o adevărată minune Dumnezeescă țarul și familia lor au scăpat cu viața din întâmplarea de la Borki. Vagonul în care se aflau, irI :é- * •uiy Uf