Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)

1888-10-26 / nr. 270

M REBAC^XA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI STRADA­­ 3 R­E­Z O i­a M­U­NS BUCURETI | fr'e­nn »u . . . 20 Lei Pe 1 an 24 Lei Ii Pe 6 lițai . . 10 s Pe 6Iani ... 12 „ D Pe^stionl stvVSe 5 » ! Pe 3 Iani . . .5 * : L'V ' -------------L­eli--------------1! ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLALE ADUISISTEAțlA ZIABÜttll BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU is­ c­HE PJUMBAC WÜMAILA •JtAJUt iä TOjA'XÄ 2ILS>*>Â 2 OKE EIM El £ Á Ț 2. *, ,, AUB01TA.1ÄE2TTE IN CAPITALĂ IN JUDB­IH Noua cale ferată transcaspiană.—(Vezi pag. 3) Calendar Zilnic Marți, 25 Octomvre. Sfinții Márksan și Mar­tine. Șirele răsare la 6 ore 411 m., apune la 4 ore 44 m. Efemeride 25 Octombre 1877. Turcii fac o eșire din Kars Hușii îi resping­ și urmărind­u’i, ocupă re­duta Hafiz Tabia. BUCUREȘTI, 25 OCTOMVRE 1888 Am zis într’unul din numerii trecuți că e o datorie de Onore pentru Ro­mânia ea se și­lege, prin legături de sen­timent, iar nu de forță, poporul pro­vinciei pe care am căștigat-o cu sân­gele nostru, Dobrogea. Nu e vorbă, acesta provincie ni s’a cedat de congresul european prin sa­crificiul altei provincii și în urma a­­tâtor greutăți pe care le-a îndurat țara cu războiul; dar, tocmai din această cauză, mai mare trebuie se ne fie grija de a româniza, prin sentiment, popo­­lația Dobrogei; tocmai de aceea trebuie se fim mai harnici ca se ne păstrăm acesta provincie. Nu e aci numai o chestie de ambi­ție națională ; e vorba de un interes mare al statului român. Importanța po­sesiunii Dobrogei, a unui țărm de mare, e forte mare și nici odată Dobrogia nu va fi cu totul a nostră dacă nu vom ști se ne câștigăm popolația ei. * * a Nu trebuie să ne ascundem după deget, ci se facem o constatare dure­rosa, dar adevărată. Nu s’a știut, din partea guvernului, până acum, răspunde acestei obligații. Din potrivă, România de dincolo de Dunăre a fost tratată ca o țară care n’ar fi a nostră. In loc să se trimitá acolo, ca după datorie, tot ce avem mai vrednic și mai bun la noi, s’au trimis în adminis­trație și în justiție toți ómenii compro­miși, tote nulitățiie. In Dobrogia nu există lege, nici cine s’o aplice. Mai mult decât atâta, România de dincolo de Dunăre n’are nici măcar dreptul legal de a’și rădica glasul în parlament. Printr’o aberație stupidă, nu s’a dat poporației Dobrogene dreptul de a a­­lege deputați, ast­fel că nenorocita țară e jumulită de toți nemernicii și nici nu póte se stinge. După ce ești bătut, ți se mai pune și călușul în gură ! * * * Asupra cărui lucru, ori­ce guvern cu dreptă judecată trebuia să-și ațintescă atenția mai întâia, ca să facă din Do­brogea o țară românescă­­? De­sigur că asupra școlei. Ei, șcala, nu atâta în privința ma­terială, ci mai ales în ce privește pe învățător, e într’o stare mizerabilă în în România de dincolo de Dunăre. „In Dobrogea s’au numit, zice „Ga­zeta Dobrogei“, institutori și învățători provisoriî de la ocuparea provinciei, și sunt menținuțî în acesta stare de provisoriat până astăzi“. Fota transdunăreană protesteză în contra acestui provizoriu­.Cu tóte a­­cestea, ea e explicabilă, căci guvernul nu vrea să întărească în slujbe pe în­vățătorii din Dobrogea, pentru­ că s’au numit în acesta calitate toți ómenii nevrednici, tote nulitățile. Guvernul trebuia să trimeată în Do­brogea tot ce e mai bun în țară, căci acolo munca dascălului e dublă: el nu trebuie numai să învețe carte pe copii, ci să­­ învețe și u­n român! * * * Apoi și aceia, cum sunt, sunt tratați forte reu. Călcându-se legea, chiar asupra sa­lariului lor să fac rețineri nedrepte. „Sunt în Dobrogea institutori și în­vățători cari primesc salar de la ju­deț.—Acestora li se reține 30 % plus 10 % pentru pensiune , ast­fel ca din 100 lei rămân cu 60 lei lunar pentru învățâtor și cu 140 lei institutorul, din 200“. Nici localurile, așa cum sm­n­t­ră, nu sunt măcar îngrijite. „Ordinul ministerului care prescrie ca școlile să se repare în vacanție nu a fost executat nici o dată.— Din a­­cesta causă multe școli stau nerepa­rate, cu geamurile sparte , ceia ce îm­­pedecă ținerea cursurilor pe timpul friguros“. Copiii sunt lăsați în frig : „Lemne nu se dau la timp școlelor. Unele nu au lemne nici până acum, cu tote că frigul a început. — Cităm ca exemple Satul-Nou și Parichioî din plasa Silistra-Nouă, goala de fete din Gârliciu plasa Hârșova, Chior-Cișme din plasa Medgidie etc. „Școla de bieți din Constanța a suspendat cursurile trei zile din causa lipsei de lemne și sobe“. „Rugăm cu insistență pe d-1 Minis­tru al instrucțiunei publice să bine-vo­­psea a impune administrațiunea ca se se ocupe de scală, să lucreze fie­care pentru popăsirea învățământului , căci singură scóla pete realiza marea operă de regenerare națională“. Și noi ’e rugăm..... Rugăm guvernul se se ocupe cu re­organizarea complectă a sistemei neno­rocite de administrare a Dobrogei. DIN RUSIA [Coresp. particulară a „ Universului“) Petersburg, 20 Oetombre. întâmplarea de la Borki Numai printr-o adevărată minune Dumnezeescă țarul și familia lor au scăpat cu viața din întâmplarea de la Borki. Vagonul în care se aflau, i­r­I :é- * •u­i­y Uf

Next