Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)

1889-01-15 / nr. 9

Universul Nr. 9 'Scărilor de întrodua în salele militare, si-a depus raportul. Ut Primarul capitalei va presenta în cu­­yând d lui ministru de interne un pro­ict de lege pentru modificarea unor ar­ticole din legea comunală. In ședința de joi sera a camerei, d. Filipescu zicend d­lui Popovici : „mi­zerabil“, acesta a trimis martori celui dintâiă. Si Ieri, Senatul n’a ținut ședință. Ä. O parte din materialul rulant coman­dat în străinătate de C. F. R. a sosit și se cred­e că peste câte­va zile se va r­une în circulație. Și Aflăm că la ministerul de rezbel se lucreza forte activ la verificarea soco­telilor fostului general Marian. D. Obedenaru și a dat demisiunea din membru la tribunalul Ilfov. . . Se zice că chiar în cursul lunei a­­cesteia se va adresa o propunere Cor­purilor legiuitore prntru readucerea Curții de Apel din Galați la Focșani. i­ A sosit din Rusia o remontă de peste ISO cai necesari în parte cavaleriei, iar restul artileriei nostre. Se zice că, dacă d. L. Catargiu de­misionează din președenția Camerei, gu­vernul­ va susține candidatura d-lui G. Cantacuzino. Aflăm cu plăcere că d. dr. Assaky, suferid de o ușoară maladie, s’a re­stabilit pe deplin. Era la orele două, un tinichigiu re­parând sghiabul unei case de lângă «cofetăria d-lu» Marinescu, strada Carol,­­a căzut pe pavagiu ; nenorocitul abia mai dând semne de viață a fost con­dus la spitalul Colțea. „ Se zice că s’a subscris contractul pentru Opera Italiană;—stagiunea va fi de cinci săptămâni. * Aflăm că deputatul Dimitrie Alec­sandrescu, își va reinoi zilele acestea interpelațiunea sa odată deja anun­țată in privința funcționarilor străini de la C. F. R. ¥ Pretinsele descoperiri făcute din nou in afacerea crimei din strada Sereim făcând mare sensație, ministrul justiției a însărcinat pe d. procuror general Burada se ia dosarul afacerilor și tote­­ actele făcute până acuma de instrucție. D. procuror general își va da luni rechizitorul șefi.­­ Noua revistă a armatei ce era să a­­pară încă la începutul lui Ianuarie, își amână eșirea ei pentru câte­va luni din cause independente. Ä Balul de la palat, care era se se dea la 15 Ianuarie, s’a amânat. „ .. . , întreg consiliul de administr­ații al C. F. R. va inspecta diferitele servicii ale direcției centrale. ¥ Trenul accelerat ce venea ieri din M­odo­va, a întârziat cu mai bine de două ore. SC Consiliul de miniștri, în ultima lui ședință, a luat hotărârea a se plăti cu începe­re de la 1 aptile viitor tote es­­proprierile făcute în interesul diferitelor linii ferate din țară. Zilele aceste va avea loc o nouă întrunire a comercianților din capitală la camera de comerciu. D. Dimitris Sturdza a fost primit în audiență de Rage. S’a întrerupt din noi comunicația drumului de fer la Călărași, în urma unui vânt mare. Spre Alexandria a mai căzut zăpadă în mari cantități. Ieri au fost ascultați, de către d. ju­decător de instrucție Tatăranu, mai mulți martori importanți în crima din strada Sorelu . «5up Demisia d-lui C. Ressu, primar de Galați, n­ fost primită. D. L. Sinigaglia, profesor la școala com­er­cială din Craiova, achitat de ju­­r­ii în urma unei nenorocite afaceri în care împuș­case în legitimă apărare pe un d. Papa Rizu, arendaș, a cerut se fie supus unui juriu­, profesoral, ca se vadă dacă mai are dreptul se fie pro­fesor. Juriul universitar din București a declarat că nimic nedemn nu e în sar­cina d­lui Sinigaglia, care a și fost re­integrat în funcțiune de minister. . * In afacerea crimei de la Mareuța, s’a mai arestat la Tirchilești unul din vinovați, Tudorache Ionescu, care pe­trecea cu o femeie. Și un alt complice, Marin Iancu, a fost arestat. Banda pe care s’a pus mâna a făcut multe tâlhării și crime. ¥ Azi d Lahovari, ministrul domenii­lor, a supus regelui un decret privitor la o întreagă remaniare în personalul departamentului seu. După cum se poate vedea în darea de sumă parlamentară, Camera, în șe­dința de ieri, a respins procesul de lege pentru restabilirea porturior-fran ie pen­tru Galați și Brăila. i­ * ILUSTRAT­­A NO AS­TR­A Am dat mai multe ilustrații represin­­tând diferitele fase ale examenului la care sunt supuși candidații la Tonkin Azi dăm pe toți lauriații, împodobiți cu hainele de ceremonie și cu însemnele de funcționari. In acesta stareț se duc de depun ju­rământ că au să fie credincioși regelui și au să facă ori­cui dreptate, fie om mare, fie mic, fie că’l va fi străin sau rudă. Funcționarii acolo sunt pe viață și nu sunt dați afară decât daca’și calea jurământul, în care cai li se a­­plică pedepse grele­ CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 13 ianuarie 1889 D. Popovici întreba pe guvern în puterea cărei legi se obligă învățătorii și preoții din comunele rurale să plă­tească taxa de funciară pentru pământ. D. L. Niculescu adresează o inter­pelare asupra abuzurilor unor percep­tori. D. M. Kogălniceanu întrebă pe gu­vern să răspundă cine dintre miniștri își asumă răspunderea pentru proiec­tul de tocmeli agricole. D. Th. Rosetti răspunde că adunarea își va da verdictul asupra chestiei. D. Al. Lahovari, ministrul domenii­lor, vorbește în același sens. D. Nucșoreanu interpelează pe gu­vern asupra interdicției exportului nos­tru de porci în Austria. 3 La ordinea zilei e continuarea discu­ți­i asupra proiectului pentru reatabi­lirea porturilor france. D. Lascar Catargiu rugă pe miniștri să se explice în ce d sa îl a atacat, căci a auzit că unii din membrii ca­binetului s’au plâns contra d sale. D. G. Vernescu, ministru de justiție, speră că și azi n’a încetat de a fi co­religionar politic al d-lui Lascar Catargi. Nu e neconsecințe cu trecutul său. A fost la Galați, era bolnav și n’a putut lua cuvântul la întrunire, e so­ldar cu cele rostite de colegii săi de atunci. N’a zis că portul franc va face fericirea portului Galați, a criticat însă desființarea acestui pri­vilegiu făcută pe neașteptate de d. loan Brătianu. Dar chiar și d. Lascăr Ca­targiu nu este de părere că acest pr­ii­legiu este un bine pentru Galați. D sa cere reînființarea lui ca un ce provi­zoriu, până ce se vor realisa bunătățile propuse de guvernul trecut în ceea ce privește portul Galați și cari nu s’au realisat încă. Realizarea acestor promi­siuni au făgăduit o gâlâțen­or. Trecând la acusațiile aduse de d-na Lascăr Catargi băncii ministeriale, mi­nistrul de justiție zice : Ne acuzați că nu măturăm pe colectiviști din slujbe; acesta nu se pote face în mod gene­ral. Guvernul actual se servește de o­meni onești și capabili, fie din ori­ce partid. Când vom descoperi că vre­u­­nul va da cu parul sau cu sabia, îl vom da afară, ba încă în judecată, căci în țara acesta ori­cine comite un delict comun nu trebue să scape de pedepsa. Guvernul se va ține de angajamen­tele luate. D. Ceaur-Aslan: Dar eu apanagiile ce faceți ? D. Vernescu: La întreruperile inte­ligente m’am decis sa nu răspund. Vom lucra spre binele țării. D. Al. Lahovari, ministru al dome­niilor, combate porturile france, dar zice că această chestie n’ar putea să dezbine pe conservatori. Guvernul întreg combate proiectul de lege. Zice că a intrat în guvern cu învoi­­­rea partidei liberal-conservatori și mi­siunea sa este de a cimenta unirea în­tre conservatori, al cărora șef e d.j Ca­targiu, și junimiști. Când voiu vedea că acesta cimentare nu se póte face, voiu considera misiunea mea terminată și me voiu retrage din cabinet, ducând cu mine doliu pentru acesta nenorocire fatală țetei. Ne-am unit onest cu junimiștii, onest ne vom despărți de dânșii. Și în­cât mă privește vom­ fi corect cu d. Teodor Rosetti precum am fost și cu d. Lascar Catargiu. D. Lahovari termină făcând un a­­pel călduros la unirea elementelor din majoritate. D. Lascar Catargiu afirmă că lea­­derii oposiției unite de ieri au promis galățenilor că le vor da portul franc. Ne este teamă că ast­fel ne veți com­­bate și în privința altor legi și aceasta până să căpătați bugetele pentru ca a­­poi să ne trimiteți acasă. Atuncia va fi val de noi. Afară de aceasta ne preo­cupa faptul că Monitorul guvernului, „România Liberă,“ nu spune ceea ce spun miniștrii. Acest ziar spune că gu­vernul actual a venit cu un spirit de împacăciune, iar nu de măturare. Colec­tiviștii sunt mai toți menținuți prin slujbe. Banca Națională și ministerul de interne mai cu seamă sunt pline de colectiviști. Apoi d. Ghermani bine era să nu fi fost în minister. Ori bancher, ori ministru. A zis d. ministru că e cestiunea de porto francuri. Se înșelă. Sunt bătrân și am trebuința de liniște. Ne e frică să nu vie colectiviștii iarăși; d-vostra le ține ți locurile ca ei să le ocupe din nou Șeful conservatorilor termină: — Vreau o mătură generală și mă­turarea trebue să se începă de la minister. Ședința se suspendă. D. Cogălniceanu susține reînfiin­ța­rea porturil­or­ france. Să cere închiderea discuției. D. N. Blaremberg protestează în con­tra acestei cereri ; are dreptul să vor­bească, ca raportor al legii. Să face mare zgomot. D. Blaremberg stătue. Mulțime de deputați se grămădesc în jurul tribu­nei parlamentare și vociferează. Nu să mai poate auzi nimic. D. Blaremberg vrea să intre în fon­dul chestiei. Protestări. D. ministru Carp merge la locul pre­sidential și, după câte­va cuvinte schim­bate, d. V. Pogor părăsește locul fără sa suspende ședința, pe când oratorul vorbia. Conservatorii d-lui Lascar Catargiu protestă și conduc pe d. Lascar Catar­giu la locul său de președinte. Acesta se petrece în mijlocul unor strigate de ura și unor apla­use frene­tice cari țin mai multe minute. D. Lascar Catargiu pune la vot prin sculare și ședere dacă d. Blaremberg pate să vorbescă. — Este majoritate, zice d-sa. D. Blaremberg continuă. Guverna­mentalii fac zgomot forte mare. D. V. Pogor se presintă și-și reia locul. La 6 ore, Camera hotărăște prelun­girea ședinței. D. Blaremberg își ur­­meza discursul, susținând proiectul de porto-franc. După ce a mai vorbit d. I. Marghi­loman combătând proiectul, s-a pus la vot luarea în considerație. Rezultatul votului: 156 votanți, 103 contra luarei în considerație, 56 pentru. Proiectul pentru restabilirea portu­rilor france s’a respins. Ședința să rădică. DE­P­ES 1 Bătălie în Algeria Alger, 13 Ianuare. După o telegramă din Blidah, se sem­­naliza că o carta ar fi isbucnit între lucrătorii de diverse naționalități, cari lucreza la calea ferată de acolo. Cinci din ei au fost răniți grav. S’au făcut mai multe arestări. Inter­venția armatei a împedicat ca certa să ia proporțiuni mai mari. Orație Madrid, 13 ianuare. Consiliul de miniștri s’a întrunit a­­laltaerl sera. El a decis ca să grațieze pe toți militarii care au luat parte la insurecțiunea din Madrid în ziua de 19 Septembre 1886 și a acorda o amnistie generală pentru tote delictele de presă. Consiliul de miniștri s’a ocupat apoi cu chestiunea de delimitare a posesiu­nilor franceze și spaniole din golful Guineei. La sfîrșit a luat decisiunea d’a ver­sa casei comitetului esecutiv pentru es­­posiția din Paris o parte din creditul votat de camera cortezilor. Ce s’a făcut Emin pașa ? Londra 18 Ianuarie Soldatul care a sosit în zilele din urmă la Wady-Halfa cu vești din Khar­tum este forte bine cunoscut de auto­ritațile militare egiptene, iar declarați­­unile sale sunt luate ca drepte. Dupe aceste știri, nu i s-a întâmplat nimic lui Emin-Pașa până la începutul lui Noembrie. Erupție. Neapol, 13 Ianuarie Erupțiunea Vestivului a reînceput cu o nouă intensitate. O cantitate mare de fum­ese din crater și lava curge pe partea Sud Estică. Duminecă, 15 (27) Tanu are 1889 Battenberg Viena, 13 Ianuarie Principele Alexandru de Battenberg a plecat de aci, ducendu-se la D­arm­­­stadt. Petersburg, 13 Ianuarie „Noul Timp“ crede câ vizita prin­cipelui de Battenberg la Viena este motivată prin dorința acestuia, de a se împăca cu Austria pentru un cal când principele Coburg va cădea de la guvern.­ ­Regele Olandei Haga, 13 Ianuarie Buletin oficial.—Regele a dormit pu­țin în acesta napte. Starea generală și forțele nu s’au schimbat de loc. Numire Berlin, 13 Ianuarie Se vorbește de­numirea d-lui Putt­­kamer, nu ca ministru, ci într-o altă funcție importantă, unde influența sa va fi încă și mai considerabilă. Serbia și Austria Viena 13 Ianuare. împăratul, primind după amiazi pe ministrul Serbiei, d. Bogi­evici, care i-a remis scrisorile sale de rechiemare, a exprimat satisfacția sa că, grație me­ritelor acestui diplomat, raporturile în­tre Serbia și Austria nu au încetat de a fi escelente. Scont Paris, 11 Ianuarie. Banca Franciéi a redus scontul seu la 3 V,%. înțelegere secretă Vashington, 13 Ianuare D. Sewell, consul american la Sa­moa, a declarat comisiunii senatului că crede că e o înțelegere între Germania și Englitera, având de scop să înles­­nesca anexarea Samoei de către Ger­mania și a Tonga-Havas de către En­­glitera. Scont. Viena, 13 Ianuare. Banca Națională a redus scontul său cu Va­yo-Londra. 13 Ianuarie. Banca EnglitereT a redus scontul séü la 3 V,%­ Bismarck șl Wilhelm Londra, 13 Ianuare „Standard“ constată greșeli­e comise de diplomația germană de la urcarea pe tron a noului împărat. El crede că Wilhelm I împiedică adesea greșelile ce le-ar fi comis pizmașul cancelar și speră că Wilhelm II va scote pe d. de Bismarck din calea furiosa în care a intrat. Starea Mișcarea populației pe ziua de 13 Ianuare Căsătorii 11, adică : Stefan Bálint cu d-ra Elisabeta M. Babic, Nicolae Hris­­tea cu d na Arghira Constantin, Ghiță Matei cu d-ra Paraschiva Nae, Hris­­tache Gheorghe cu d ra Maria Proto­­popescu, Josef Dimitrie Hemler Cerescu cu d ra Ecaterina Mirescu, Stefan Io­nescu cu d-ra Maria G. Botezatu, D. Simion Popa cu d-ra Anica Antonescu, Anastase Carlo Salvatore cu d-ra Maria A. Vilde, Ilie Petrescu cu d-na Zam­fira P. Ion, Alexandru Strejescu cu d-na Sultana Canache, Dumitru An­­dreescu cu d-ra Maria Nae Niță. Născuți 20. Marți 21. Bursa din București Pe ziua de 13 Ianuarie 5 % Amortisabilă 96.30, 5% Funciar rural 96.75, 5 %/o Funciar urban 94 50, Banci naționale 985, Dacii 260, Cons­trucții 145, Cek Paris 100.15, Cek Ber­lin 124 20, Agiul 2,85. —Tendința calmă. Forța. ..T­ixl Trerata-ital-‘ Coroana de Spini PARTEA A DOUA Ca și cum s’ar fi îndoit de grozava realitate și ca și cu­m ar fi voit să se convingă că ochii luiî nu se înșelaseră contele mai citi o dată scrisorea de la întâia până la cea di­n urma linie, pe pe urmă o puse în buzunar și începu să se preumble prin cameră gândindu­­se de­sigur ce trebue­a să facă. Pendula bătu jumătate la 16 ore , Leona póte nu mai dormea, pate se deșteptase. Printr’o silința forte mare contele isbu­i să se li­­ștaseră ; însă fisionomia lui păstra o expresie sălbatecă și fulge­­rile din ochi nu i se stinseseră. Aruncă o privire între oglindă și un­­ almbet înfiorător îl t­recu pe buze ; dupe asta intra în camera­ amantei sale. Fr­umțasa piemonteză nu se deștep­tase de mult și era cam amețită de va­porii somnului. Deșteptarea ei putea sa se compareze cu aceea a frumosei Au­rore depărtând umbrele tainice ale nop­­ței, însă ceea ce frumosa Leona dădea la o parte erau cean­șafurile și cuvertu­rile patului. Prin cămașa ei de batistă i se vedeau bine piciórele admirabile și peptul sculptural, ești drept înainte. Pe­rul el negru și des îl cădea pe umeri ca o cascadă de cernelá. Insă tóte mi­nunile astea arî­ătore și turburatóre nu mai avea­u puterea sa atragă privirile lui Maxim; el se puse în fața Leonei și nu vedea nimic. Privirile amantei sale, pline de manga erî imbátatore, îl lasau rece ; farmecul dispăruse. Leona se lăsă să alunece pe marginea patului și stătu în picióre pe covorul de mătase în care se îngropau piciórele ei gale. Tocmai atunci băgă de sema că contele era s­chimbat la față și o privia într’un chip ciudat. — Maxim, ce ar ? esclamă densa spăimentată. — Imbracă-te, îi zise dânsul cu un ton scurt. Un fior de grozä trecu prin trupul Leonei; ea nu ghicea nimic însă pre­simțea ceva teribil. Intr’un chip mașinal își luă în pi­ciore niște pantofi, își trase o fustă, își luă un capăt și pe urmă zise : — Acum, Maxim, vorbește. D-zeule, de ce mă privești așa, mĕ sperii... Ma­xim, ce este, explică te. — Am primit adincoro o scrisore de la Grenobla. — De la cine, de la notarul d-tale ? — Da. — Și ce’țî spune. — D. Percier îmi dă știri de prin oraș și mĕ informeza despre niște lu­cruri ciudate. — Ah!... dar ce pate să’țî scrie pen­tru ca să fii într’o ast­fel de stare. Contele ținti asupra’­ niște priviri de foc. — Leona, zise el, sunt lucruri gro­zave pe acolo. — Nu adevărat ?... Oare nu cum­va îți scrie că femeea d-tale se mângâie de brațele lui de Miray ? Cu niște mișcări de pisică se apro­­pie de dânsul ca să’i îmbrățișeze. Contele e respinse cu asprime. — O­ o­­­esclamă ea dându-se în­dărăt. — Leona, reluă el cu un glas înă­bușit, nu e vorba de contesa Paula care se află acum retrasă la Bergeres cu copii. — Dar de cine e vorba, ce e, spune o dată. — Cunoști un italian care se nu­mește Ion Castori ? Densa tresări și se îngălbeni forte tare. — Nu răspunzi, Leona, însă tulbu­­rarea asta îmi spune că cunoști pe omul de care’ți vorbesc. — Te înșeli, Maxim, omul acesta îmi este necunoscut și nu înțeleg. — Ce nu înțelegi. — Nu înțeleg de ce’mi vorbești și mă tratezi cu o asprime la care nu sunt obișnuită. — Am să te fac să înțelegi, ascultă. Ion Castori a fost prins deunăzi; se află în închisore la Grenobla; el e mizerabilul banditul care a aruncat pe fetița mea Isabela în lacul de la Verdraine ; și-a mărturisit crima. Frumosa piemontesa tremura ca o frunză. Contele continuă: — Insă de ce a comis crima ? asta întrebare și-a făcut d. Daubrun, ju­decătorul de instrucție, pe care -l cu­noști forte bine, căci el era convins de la început că criminalul nu a fost de­cât un instrument de resam­ar mișe­ I0scă și crudă, în sfârșit că avea un complice și că acest complice îi plătise ca sa comită crima. Tóté se află, Laona, fuse se desco­­per, nimic nu remâne ascuns. Judecă­torul de instrucție nu s’a înșelat. Cas­tori a mărturisit că avea un complice și că fusese plătit ca să ucidă pe fiica­­mea. — Mișelul­ murmură piemonteza cu dinții strânși. Pe urmă cu glas tare și cu o îndrăs­­nela ne­mai­pomenită . — Cine este acel complice ? întrebă ea. — Tu mizerabile, tu­­ strigă contele. Leona dete un țipăt răgușit. Așa­dar Maxim știa tot. Castori cu tot jurământul ce-l făcuse, o denunțase, mișelul ! (Va urma)

Next