Universul, februarie 1889 (Anul 6, nr. 23-45)

1889-02-02 / nr. 23

Universul No. 23 victimele sunt cu capul retezat ca și când ar fi fost tăiate cu ghilotina. Mai multe persone din Pontamousson au­­­ primit scrisori amenintatore punându­­i-se în vedere că în curând le va veni rândul. Toți locuitorii s­unt înarmați cu revolvere. Autoritatea este nepu­tincioasă în fața panicei generale. CONSILIU PRACTIC Ca se distrugi păduchii, de pe flori, stropește­ le cu apă în care au macerat foi de pătlăgele vinete. O DOVADA MAI SUST O dovadă mai mult despre minuna­tele calități ale capurilor de catramină sunt urmatórele doué certificate ce am primit chiar azi . Domnule Doctor. Urmând cu hapurile de catramină, m’am simțit mai ușurata de tusea de care sufeream de mai mult timp , ve mai trimit costul încă pentru 4 cutii. Dacă medicamentul pentru surzenie este tot atât de minunat ca și hapu­ril# de catramină atunci voi fi comanda­ți de acesta. Domenica Sara Galați, 80 Ian. 1889. Bir. Tecucî. Domnule Doctor, In urma curei ce am făcut cu capurile de catramină ale d-rului Bertelli, con­tra tusei de care sufeream, astăzi sim­­țindu-me aprope bine, aduc viile mele mulțumiri d-lui dr. Bertelli, rugându-ne a ’mi mai trimite încă opt cutii. O. Stoiceanu Azuga, 30 Ianuare 1889. O cutie de capuri de catramină costă lei 3.95 franco­și în județe lei 4.65 și se vinde numai la d. dr. Mihail Geor­­gescu, strada Brezoianu No. 19. Starea Civilă Mișcarea populației pe ziua dt 31 Ianuare Născuți 28. Morți 9, adică : Florea Panait 30 ani, George Gustav Herberth 14 luni, Paul Ianoș Sabatoșa 15 zile, George George Tetei­­­an, Constantin Pavel Petrescu 2 luni, Anica Nicolescu 32 ani, Dum­i­tru Maria Soare 6 zile, Iancu Simion Lupeacu 25 zile, Tudora Rada Dumi­tru 6 ani. ILUSTRAȚIA HOASTRA Ilustrația de astăzi represintă pe arh­iducele Rudolf în drumul lui de pe urmă. Corul funebru este înconjurat de gardele ungurești și de garda arca­șilor. După ce trece prin Josephsplatz și ajunge la biserica Augusteni­or, o mulțime de deputațiuni și societăți de­pun cununi și se atașează la convoiu, conducând pe reposat până la ultimul locaș. __________________________ Concurs de frumusețe După exemplul de la Span,va fiam­ acesta, în iunie, o concurență pentru frumusețe la băile de mare Klampen­­borg lângă Copenhaga. S-a compus deja un juriu­ de pictori și de sculptori. Pri­mul premiu va fi de 2000 de franci.­ Vor fi admise fete și femei măritate în vârstă de la 16 până la 30 de ani. Fe­meilor li se vor da bilete de liber par­curs și în timpul concurenței vor avea tota întreținerea gratis. 2STo­u.tă­ți Hazlii D-na Păcală își prinde bărbatul în convorbire prea intimă cu serviturea. — Mizerabile!—strigă dânsa.— Pe să mai fiu sig­ură, acum, că sunt mama copiilor noștri ? La o casă mare din calea Moșilor se puteau citi, acum vre­o cinci ani, următorele filme. Sus, la cazul al doilea : „Institut pentru domnișoare“. Iar dedesubt: „Furnituri pentru armată“. * est IfI La tribunal. — Acuzatule, ai vre­un antecedent judiciar ? — Da, domnule președinte,—am fost jurat. — 3 — Jour, 2­014­ Februare 1889 Ș­TIRI Mercury. La Caracal, din inițiativa prefectu­lui, s’a dat un bal pentru „Crucea Roșie“. . it Comitetul Național róga pe toți a­­ceia cari posedă instrumente de mu­sics de ori­ ce soiu fabricata în țară și d­ame d’a fi trimise la Esposițiunea U­­niversală din Paris, se bina­voiască a se adresa în tóte zilele între orele 5 și 7 strada Știrbei Vodă 76 bis. la d. maior Hübsch, membru al comitetului național care este special însărcinat cu examinarea acestor instrumente. i­ Mai mulți lucrători tipografi din Iași protestă în ziarul „Drapelul“ contra d-lui Butman, alesul colegiului III din Iași, pentru că dânsul n’ar apăra ade­văratele interese ale lucrătorilor tipo­grafi­­­ic. Consiliul comunal din Iași a luat ho­­tărîrea să suprime o mare parte­­ din posturile de poduri, de căruceri și de fanaragii. D­r. M­­iile, profesor universitar și inspector școlar, a încetat din viață în urma unei suferite de cinci zile de o dublă pneumonie. D­nul Ștefan C. Michăilescu, direc­torul ministerului instrucțiunei publice, s’a dus la Iași pentru a asista la în­mormântarea d-lui Melic­ ü. La alegerea parțială pentru doui mem­bri în consiliul general al județului Su­ceava, s’au ales cu unanimitate de vo­turi d. deputat George Măcar­escu și d. avocat Grigore Brăeacu.­­­ Se zice că regele e hotărît, când ac­tualul guvern nu o va putea duce, să însărcineze cu formarea unui nou ca­binet pe d. Ion Ghica, ministrul Ro­mâniei la Londra.i­ D. Nicu Catargiu, fratele d-lui Las­car Catargiu, a încetat ori din viață, în urma unei­ bule grele. D. Lascar Catargiu a plecat dri di­­mineță la Galați. & S’au expulsat din țară o mulțime de ruși cari vindeau prin sate icóne. b­ Delegații mahalalelor, consultați de primar asupra noilor taxe ,e e vorba să se puie, s’au pronunțat categoric con­tra lor. Ä Lucrările de construcțiune a fortu­rilor de la Cernica și Chiajna se ur­­meză cu activitate. Forturile de la Chitila, Otopeni, Mo­­goșoaia și Ștefănești sunt aprope gata­ ic ,­­ Se vorbește că în locul d-nului doc­tor Sergiu, care­­ i-a dat demisiunea din șef al serviciului sanitar, se va numi provisoriu,până la reorganizarea acestui serviciu, d. doctor Teodori. a Zilele acestea, ministrul cultelor și instrucțiunei publice va trimite o an­chetă la liceul din Craiova unde s’ar fi descoperit neregularități. î , A ’ înalta Curte de Casație, în urma u­nei divergințe, a strămutat din Galați procesul dintre d. Zorilă, procurorul Curței din Galați, și d. Ionescu, avocat la tribunalul din Buzeu. i­ D. judecător de instrucție Pretorian a dat ordonanța sa în afacerea devas­tărilor redacțiilor ziarelor opoziției în anul 1886. Judecătorul, în unire cu rechizitoriul primului procuror, a trimis 21 indivizi înaintea tribunalului spre a fi condam­nați în baza articolelor 238, 239, 351 și următorii din codul penal. In urma acestei ordonanțe, judecăto­rul a și dat cinci mandate de depu­nere contra lui Ulmeanu, Toboc, Li­­pieru, Carcanu și Al. Coengiopolu, prin­cipalii autori ai devastărilor, cari au și fost depuși la Văcărești. Asemenea vor fi depuși și cei l­alți indivizi. Se vorbește și de depunerea fostului prefect Moruzi. i­ In ultima ședință a comitetului pen­tru apărarea țerei, regele și ar fi impri­mat dorința ca în vara viitore să aibă loc nisce manevre. IM „Gazeta Moscovei“ publică un act prin care regele Milan al Serbiei este somat să plătescă 1539 de galbeni a­­ustriaci unei românce, anume d-na Maria Ștefănescu. m " In curând se va trimite o comisiu­­ne în Ungaria, care să facă cumpără­turi de cai, necesari gendarmilor. „ ”­ Regina Natalia a depus o sumă în­semnată la una din casele de bancă din Belgrad, pentru subvenționarea ziaru­lui ce va apare în curând și care îi va apăra interesele. * D. judecător de instrucție Papp va fi înaintat și permutat în același timp la Iași. i­ D. Vasile Pătrașcu, bacalaureat și doctorand în medicină, a fost numit custode la biblioteca centrală din Bu­curești, în locul d­lui E. Orman, demi­sionat. ț­ Operațiele consiliului de revizie al orașului București, pentru formarea con­­tigentului 1889, se termină azi 1 Fe­bruarie 1889. i­ In vara anului acestuia se va des­chide în comuna Soreni, județul Ro­­manați, un stabiliment balnear. S’au găsit de curând mai multe is­­vare de apă feruginasă. i­ Se zice că în curând clinica de la spitalul militar se va desființa. . * Astăzi se ține un consiliu de miniștri la palat sub preșidenția regelui.­­­ Astăzi vine la ordinea zilei în Ca­meră, discuția asupra proiectului de lege pentru modificarea facsei asupra băuturilor spirtase.i­ Aflăm că d. I. Staub, consul gene­ral al confederați­unei elvețiene în ca­pitală, va pleca în curând în străină­tate în virtutea unui concediu. D. Charles Vernier va fi însărcinat cu gerarea afacerilor curente ale con­sulatului elvețian. Conductele de apă de la liceul din Galați s’au stricat și din acesta pausă cursurile sunt suspendate. O comisiune de ingineri cerceteză soliditatea localului. Cu tote săpăturile făcute până acum, nu s’a putut afla de unde a provenit apa care a inundat liceul și a făcut să crape casa în mai multe locuri.­­ Citim în oficiasa „România Liberă“ , Consiliul de miniștri s’a adunat spre a discuta proiectul de punere în acuzație a ministerelor Ioan Bră­­tianu. Ședința a dat loc numai la un schimb de vedere. După informațiunile nóstre toți miniștri sunt de acord pen­tru a blama politica ce afectă propu­nerea d-lui Blaremberg. i­ La Senat, într’o unire intimă, preși­denți consiliului și ministrul de interne au expus principalele trăsuri ale Pro­iectului de organisare a administrațiu­­nei inferiore, ce se va presenta Senatu­lui. Legea a fost bine primită de dom­nii senatori. In trăsurile ei generale, această lege organizează cantonele și pune bazele în­ființarea unei gendarmerii.­i­ Contele Goluchowsky, ministrul ple­nipotențiar al Austriei, s-a reîntors du­minică dimineța. Contesa nu va veni decât după 15 zile. D. de Wacken este desărcinat de gestiunea legațiunei.­­ Tate secțiunile camerei au admis convențiunea încheiată cu societatea Lemberg Cernăuți-Iași spre regularea exploatare! linielor române ale acestor companii de către guvernul român. Numai secțiunile II și VII au făcut reserve ce sunt de examinat în co­mitetul de delegați­­i­ D. Hitrovo, ministrul rusesc, este aș­teptat în cursul săptămânei. Societatea „Transilvania“ va ținea a­­dunarea ei generală în ziua de Dumi­necă 5 Februarie 1889, la ora 1­1/1 p. m., în palatul Universităței, sala făcul­­­tăței de litere Nr. 20,­­ la curând va apare un ziar în limba italiană în capitală, scos cu spesele co­loniei italiane. Bricul Mircea va întreprinde o nouă călătorie pe marea Mediterană, la sfîr­­șitul lui Aprilie viitor. Elevii vor visita mai multe porturi însemnate și mai ales arsenalul Spezia.­­ Prin atelierele diferitelor corpuri de armată se lucreza cu activitate la re­pararea corturilor și a diferitelor efecte militare. Mitropolitul primat lucreza la o en­ciclică, care va apare cu ocasiunea săr­bătorilor de Paște.­­ Prefectul de poliție a elaborat un re­gulament în privința tratărei animalelor.­­ Mai mulți deputați vor depune pe biuroul Camerei o propunere, tinzând la adăugarea câtor­va studii nouî în cursurile de la facultatea de medicină. Judecătoria ocolului 1 din capitală, va judeca azi opozițiunea făcută de fos­tul maior Fanuță contra sentinței care ’l condamnă la o lună închisore pentru că a lovit pe un cetățean la o întru­nire publică. X S’a întâmplat un scandal la tribuna­l­ul din Iași. Se judeca un proces între d nil Dim­. Sturza (Schiau) și G. Scor­­țesc­u, pentru nerespectarea unei invoele de către acest din urmă. Când tribunalul a intrat în desbateri, sar insulte, urmate apoi da un schim­b de lovituri. n. , X circulă sgomotul că o resculă de să­teni a­zbucnit în comuna B­idești, pe drumul Olteniței, la 40 k­ilometri da București. S’ar fi trimis armată. Noi dăm știrea sub cea mai mare rezervă. i­ Primarul Iașilor și prefectul de județ au cerut telegrafic d-lui ministru de interne destituirea d-lui P. N­țescu din funcțiunea de ajutor de primar. Acesta în urma placardărei unor afiș­e pe stra­dele din suburbii, afișe prin care P. Nițescu, neautorizat de nimeni, promită locuitorilor că va stărui să li sa dea pământ. Construirea liniei Bârlad Vasluit sa va începe negreșit chiar în vara a­­ceasta. Este probabil că d. inginer P. Ena va fi însărcinat cu direcția acestor lu­crări. Recursul autorilor riscelei din co­­muna Bercenii-Dobreni care trebuia să se judece ieri de Curtea de Casație n’a amânat. a . X Se asigură că, în urma inci­dentului de ieri, din Cameră, în­tre miniștrii Vernescu și Maio­­rescu, cel d’intăi și-a dat de­misia. O prefacere ministerială este iminentă.­­ Ca primă­vară strada Nouă va fi pre­lungită până în strada Brezoianu, tre­când pe d’înaintea hotelului Broft. Proprietarul acestui hotel care e d. Cerlenti a oferit primăriei să «apro­prieze pe contul sau locurile necesara, deschiderii acestei strade. i­­a X­X­X ^SHA AN­EEHFLICX­­I ® RMANN c FIDANTAȚI București ' ’ Gara Tiki Ianuare 1889 MEDIC ȘI CHIRFRG Dr. §ILTER de la facultatea din Viena Special, în SS o ii­le ie «le femei și Syphilis, locuește Str. Fortuna No. 4, lângă biserica cu Sfinți, Calea Moșilor.— Con­­sulațiuni zilnice de la 1—4. Se primesc bolnavi în pensiune. 72-2-19 Ediția pentru capitală CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 31 Ianuarie 1889 D. prim-ministru propune ca cheltu­­elile de înmormântare a d-lui Nicu Ca­targiu să se facă pe câmplul Statului. Adunarea încuviințată. D. V. Morțun anunță o interpelare în privința administrației județului Ro­man și a ingerințelor electorale ce face noul prefect Teleman. D. Gr. Safia depune o petițiune a 130 de locuitori din județul Suceava, comuna Mălinii, care protesteză conta reducerii taxelor asupra semnelor. D. N Blaremberg dă citire propune­re­ de dare­ în judecată a ministerului d-lui Ioan Brătianu precum și anexelor pe cari se baseza propunerea sa. D. Panu zice că era o vreme când apolța, ,,"Conliversului“ 175 Coroana de Spini PARTEA A TREIA — Cu tote astea, d-le conte, una din aceste femei, d’asupra cărora vrei să mă pui, va fi mai vrednică de­cât mine de amorul d-tale. — Nu, nu, esclamă el din ce în ce mai însuflețit, pe d ta te iubesc, pe d-ta vreau să te iubesc, pentru mine nu’i de­cât o singură femee în lume, d-ta. — Așa­dar nu vrei să renunți la proectul d-tale ? — Ți-am răspuns că nici o dată. — Bine, dar dacă mai târziu te vei căi, îți va părea rea, atunci îți vei a­­duce aminte că am făcut tot ce trebuia ca să te depărtez de mine. — N’are să’mi pară reu nici o dată. — Vom vedea. O le conte, cunoști Spania? — D>, forte puțin. — Prietenul d-tale d’Ambresie mi-a spus că ai fost prin Spania. — Da, însă n’am stat de­cât câte­va luni la Madrid. — Câte­va luni sunt d’ajuns spre a se studia și cunoște moravurile unei țâri. El bine, d-le conte, îți voi­ spune că în vinele mele curge cel mai curat sânge spaniol. E bine să știi asta de acum. Dacă n’am tate calitățile femei­lor din țara mea, trebue să știi că am tate defectele lor. — Voiü adora defectele d-tale. — D ta ești un om minunat, d-le Conte. — De ce ? — Fiind­că dai niște răspunsuri a­­militore. In sfârșit să trecem înainte. Unul din defectele mele este d’a fi gelosă. — O ! acesta e ușor defect, «are de alt­fel are și partea lui bună. — Bine, mă învoesc dacă ții. Insă sunt gelosa, forte gelosa; nu voia ad­mite nici o dată să poți adresa unei alte femei o privire dulce, un zîmbet, și mai puțin încă un compliment d’a­­celea pe care știi să le întorci așa de bine. — Nu te voi­ vedea de­cât pe d-ta, nu voi­ cugeta de­cât la d-ta. — Forte bine, așa Înțeleg și eu. Mi­­ai spus că ești gata să faci pentru mine ori­ce jertfă. — Da, ori­ce jerfă. — Și că ești hotărît să întrebuințezi tote mijlocele ca să te faci iubit de dănțuitorea Flora. — Da. — Bine, ai să începi a’mi face curte și, ca unui amorezat caruia’i primesc omagiile, casa mea îți va fi deschisă în tote zilele la ceasurile în care voiü voi să te primesc. Să admitem că ai să reușești după două trei luni. — O, prea ai să me faci să aștept mult. — El bine, să punem cu lună sau chiar cincisprezece zile, deci dacă peste cincisprezece zile îți voia zice : „Die conte, ți-ai ajuns scopul ! te iubesc, la-me de nevastă !“ Ce ai să’mi răspunzi. Contele tresări și se îngălbeni forte tare. — Dar... zise el forte încurcat. Fata îl privia liniștită. — Nu răspunzi nimic d­­e conte, re­luă ea , mi se pare că întrebarea mea forte naturală, te-a tulburat de tot. Zici că ești gata la ori­ce sacri­­ficiu dar ca să dai numele d-tale dan­­țuitorei Flora ți se pare că sacrificiul acesta e prea mare și nu poți să’l faci. — O, nu’l asta, îți jur. — Ce este atunci ? — Nu pot... îngână el. — De ce ? După ce stătu un moment la îndo­­ală, răspunse : — Sunt însurat. Flora sări în sus și, prefăcându-se uimită și supărată, zise: — Cum se pate, ești însurat și vii să-mi spui că mă iubești ? — Da, te iubesc, te ador. — Dar femeea d-tale, d-le ? — Nu iubesc pe femeea mea. — Dar dacă există ce ai facut-o ? — Era între noi nepotrivire de ca­racter și de idei și ne-am despărțit prin bună învpeiă. — Unde este densa acum ? — Trăește în provincie. Flora păru că se liniștește, pe urmă stătu iar pe fotoliu. — Aga dar, d le conte, zise ea d ta vrei sâ’ți fiu amantă? El nu răspunse, dar o privi cu o ex­presie de mare patimă. — Dacă ’i așa, atunci situația s e schimbă , atitudinea mea către contele de Verdran­a, căruia nu pot să îi fii de­cât amantă, nu va fi aceeași ca a­­tunci când aș fi crezut că am să ’i port numele­­ cu alte cuvinte d­­e conte, pre­tențiile mele au să fie cu totul alt­fel și te înștiințez că dacă stărui în a voi să te faci iubit de mine, nu -ți voii cruța de loc averea. — Tot ee am este al d-tale, ți-a» — Da, îmi place să recunosc că ești risipitor. (Va urma). — Pentru d-ta voi­ fi risipitor, spus, generos.

Next