Universul, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 73-93)

1889-04-02 / nr. 73

Unive*rs«l No. 78­ țelegere cu d. Th. Rosetti, puteți conta pe concursul mefi, fie că aș fi în minister, fie că nu. In caz contrar nu puteți con­te pe concursul mefi.“ In ziua judecatei procesului d-lui Simion Mihălescu, se va cere de către procurorul general al curtei de apel, de a se cita­­ toți martorii cari afi fost ascultați înain­tea tribunalului, spre a li se lua noul de­­posițiuni. Demisiunea d-lui Lupu Costache, se­cretar general al ministerului de interne, a fost primită. D. C. Filitis, prefectul județului Mus­cel va fi înlocuit zilele aceasta. * Din seară și-a trimis demisiunea și d. Leon Negruți, prefactul județului Iași. 4* * Ni se scrie din Dobrogea că la Tulcea a apărut din nou teribilul bandit Simi­­onca. Voind a prăda pe un cârciumar e­­vrei­­, banditul a fost împresurat de po­liția pedestra și călare, dar apărându-se cu revolverul a scăpat. Un cal al unui sergent călare a fost o mont. 4* E vorba de numirea d-lui G. Robescu, deputat al Galațului, în postul de secretar general al ministerului de interne. 4 D. Lascar Catargiu, ministru de interne va chema pentru Luni sau Marți pe mai mulți prefecți de județe spre a se informa de starea în care se află administrația în diferitele județe. * Bugetele tuturor consiliilor județene din țară cu escepțiunea a trei sau patru, sunt deja aprobate de către ministerul de interne.­­ D-nii Dobrescu și Csputineanu, secre­tari generali ai ministerelor de domenii și lucrări publice, au depus ori demisiunile lor. 4 Mai mulți tineri, între care sunt câți­va deputați, e-aui întrunit aseară pentru a se constitui în grup și a duce mai departe redacțiunea „Epocei.“ 21e Camerile, care vor fi închise în ziua de 5 Aprilie, vor fi convocate din nou de la 20 Aprilie până la 10 Maiti. & Dri dimineții de Lasc­ar Catargiu a pri­­mit la ministerul de interne pe doi pre­fecți de județe care ’și dedaseră demi­siunile. Noul președinte al consiliului a rugat pe acești domni prefecțî se ’și re­tragă demisiunile, cel puțin pentru câte­va zile, până când va avisa la ce e de făcut. 4 Mâine regimentele de linie și batalio­­nele de vânători vor pleca fie­care spre a ocupa nouile lor garnizoane.­­ Se spune că prefect la Giurgiu va fi numit d. senator Alex Greceanu. 3tc . In întrunirea ținută ieri la d. D. Bră­­tianu, d-niî Aslan, Mârzescu și Țoni au fost de părere ca disidenții se păstreze oă atitudine espectantă. Alte persone au fost o de părere contrară. Nu s’a luat nici o hotărâre. * întregul comitet teatral va fi disolvat zilele acestea. D. Caragiali, director, și-a dat demisia. Academia română a acordat premiu­l cel mare, Năsturel-Herăscu, în sumă de lei 12,000, d-lui Al. Odobescu și premiul de 5000 lei d-lui Al. Xenopol pentru a sa „Istorie a Românilor“ din care a apărut primul volum. La întrunirea de la hotelul de France conservatorii au hotârît se susție creditul pentru fortificațiuni c­are Se zice că consiliul comunei Galați va încerca să facă o transacțiune cu d. Gr. Heliad pentru a nu mai prelungi procesul iarăși în Casație. . . Dintre nouii numiți la înalta curte de casație, numai d. Orbescu a depus eri ju­rământul. . Conform testamentului fundațiunei așe­zămintelor Brâncovenești, se va ține adu­narea generală Duminecă, spre a se da semă de administrațiunea din timpul a­­nului 1887—88. .4 Demisiunea directorului serviciului sa­nitar civil precum și acea a directorului talegrafelor și poștelor vor fi acceptate. 4 Funcția de director general al servi­ciului sanitar este vorba ca să fie încre­dințată d lui general doctor Teodori sau d-lui dr. Severeanu. 4 Luni se va deschide la Iași al 6-lea congres al corpului didactic. El se va ține în zilele de Luni, Marți și Mercuri. Din cauză că nu a cu putință ca bu­getele să fie votate în Aprilie, tote îna­intările mai importante în armată se vor amâna tocmai pentru ziua de 10 Mai. Sub-comisiile bugetare vor fi invitate de d. președinte al consiliului de a se întruni îndată după serbători, spre a exa­­m­ina cu fie­care ministru în parte, buge­tele ministerelor, ce trebuesc votate de Cameră la redeschiderea ei. + ILUSTRAȚIA NOASTRA Principele Albert, moștenitorul de co­­rona al ducatului de Nassau, este logod­nicul prințesei Mana de Baden, al cărei portret l’am­ dat în numărul da ori al ziarului nostru. Ambii acești tineri logodiți sunt nu nu­mai de o înfățișare simpatică, ci și înzestrați cu calități morale și intelectuale deosebite. Se zice că între dînșii a domnit din cea mai fragedă copilărie o amiciție caldurosa și uniunea lor, care peste șase săptămâni va fi definitiv consacrată înaintea altarului, este urmarea naturală a unui amor real și profund. D­EPUȘI (SERVICIUL AGEIv fiin­í „HAVAS“) Battenberg în Gratz Grata (Stiria), 30 Marte. Cornițele și­­ comitese de Hartenau (Bat­tenberg) sunt așteptați aci săptămâna vii­toare. Audiență Belgrad, 31 Marte. Cornițele de Bray, ministru al Germa­niei, a remis în audiență solemnă regelui Alexandru, asistat de regenți și de preșe­dintele consiliului, răspunsul împăratului Wilhelm la notificarea care îi anunța ur­carea regelui Alexandru pe tronul Serbiei. Călătoria lui Milan Pera, 31 Marte. Regele Milan a luat concediu de la Sultan și a părăsit Constantinopole pentru Jaffa și Ierusalim. Partamerul francez Paris, 81 Marte. Camera s-a amânat până la 14 Maiți. Senatul se va întruni azi de diminnață pentru a numi comitetul de instrucție în­sărcinat să pregătescă elementele procesu­lui de care a fost sesizată înalta curte de justițiție. Mitropolitul Mihail Moscova, 31 Martie, îndată după sărbătorile Paștelui, ex-mi­­tropolitul Mihail va pleca la Belgrad. El va trece prin Petersburg spre a mulțumi —­­8 — guvernului central pentru buna-voitarea sa ospitalitate. Ex mitropolitul a primit din Belgrad o comunicare ce o consideră ca suficientă pentru a-i permite să se întorcă în Ser­bia ; totuși nu a fost nici o inițiativă ofi­cială din partea regenților în acesta pri­vință. D-nn Krupp la Borna. Borna, 30 Marte. Se crede în general, în cercurile mili­tare, că prezența d-lui Krupp la Roma este în legătură cu propunerea pe care guvernul italian i-a făcut-o de a înființa o turnătorie de tuci la Terni. Complot Londra, *1 Marte. Sa anunță din Odesa ziarului „Daily­ News“ că s’a descoperit în acest oraș bombe și tóte pregătirile unui com­plot revoluționar. Poliția se crede în mă­sură de a putea dejuca acest complot. Dar descoperirea acesta a făcut să se răspân­­descă știrea unui atentat în contra țarului. Regența Luxemburg, 81 Auto. Camera, ținând ședință, ducele de Nas­sau a venit să depună jurământ ca regent. Ducele a depus jurământ în franțuzește. El a promis că va menține instituțiunile țării și­ va consolida autonomia și neatâr­narea sa. Prestarea jurământului a fost primită cu aclamațiuni. Nici un incident nu este de semnalat. Un răspuns oficios german la atacurile rusești în­potriva dinastiei române. Colonia, 30 Marte. „Gazeta de Colonia“ răspunzând ata­curilor presei panslaviste, stabilește drep­turile indiscutabile ale principelui Fer­dinand de Hohenzollern la succesiunea tronului României. Ea speră că șederea principelui la București va împrăștia min­ciunile ce s’afi propagat cu intenție. Atentatul In contra țarului Petersburg, 31 Marte. Știrea ce a circulat în străinătate în pri­vința unui atentat în contra țarului, n’are nici un temeiu. O arestare extraordinară In America New-York, 31 Marte. Fiul generalului Harrison, președintele Statelor­ Unite, a fost arestat pentru că a publicat un articol defăimător într-un jur­nal. El a fost pus în libertate cu o cau­țiune de 5.000 dolari. Regele Umberto la Viena. Viena, 30 Marte. Știrile din Roma semnaleză intenția re­gelui Humbert da a se afla la Berlin între 18 și 20 Main. din parlamentul austriac. Viena, 30 Marte. (Camera deputaților). Ministrul apărării naționale a anunțat Camerei că legea mi­litară a primit sancțiunea imperială. Legea recrutării, pe 1889, se voteza în urmă fără discuțiune. Camera, în unanimitate adoptă propu­nerea principelui de Lichtenstein relativă la participarea Austriei la o conferință internațională ce se va ține în Elveția și care va avea de obiect regulamentarea unei legislațiuni protectare a lucrătorilor. înmormântarea d-lui Chavreul Paris, 30 Martie. Guvernul va cere un credit de 10.000 fr. pentru a acoperi cheltuielile înmor­mântării d-lui Chevreul. Ducele de B­as sau Luxemburg, 30 Martie. Ducele de Nassau a sosit la Luxem­burg pentru a lua în posesiune Regența. El a fost obiectul unei primiri simpatice din partea populațiunii. Bocea Petersburg, 30 Marti. Ministrul comunicațiilor, numit după ac­cidentul de la Borki, d. Pauker, a murit ieri. , Hems­o­t “ despre cabinetul Catargi Budapesta, 31 Marte. „ Nemzet “ jurnal oficios, vorbind de noul cabinet român zice. E de prevăzut că Regele Carol se va fi înțeles cu D. Lascar Catargi asupra ori­căror punte din politica externă. De alminterea e de ob­servat că D. D. Lahovary, Manu și Ver­nescu făceau parte din cabinetul prece­dent. Dacă acești omeni politici fac de asemenea parte din noul minister, trebue să să conchidă de aci că politica externă a guvernului român nu va suferi vr’o schim­bare. Socialiștii să țin tare Berlin, 31 Martie. „Berliner Volksblatt“ zice că votarea proiectului de lege asupra asigurărilor în favorea lucrătorilor, nu va face să se piarză nici un vot din partidul socialist. „Germania“ exprimă aceeași opiniune : ea zice că cât timp vor exista legi de ex­­cepție, puterile socialiste vor spori. Călătoria regelui Humbert. Rerna, 3­1 Marte. „Căpitan Fracassa“ jurnal oficios, e în măsură de a crede că nimic nu s’a ho­­tărît încă în privința apropiatei călătorii a regelui la Berlin. B­au Văcărescu. Viena, 31 Marte. D. Văcărescu, ministru al României la Viena, a asistat ieri sorá, cu d na Văcă­rescu, la prânzul diplomatic, dat la co­rnițele Kalnoky. D. Văcărescu va pleca zilele astea la București, spre a solicita o audiență de la regele și a conferi cu d. Alexandru Lahovari; apoi, dupe o ședere de o săp­­tămână aprope in România, se va intorce la Viena. Pedeapsă cu morte Viena, 31 Marte. Ministrul justiției, Comite de Schoen­­born, a depus pe biuroul Camerei depu­taților proiectul noului cod penal, care menține pedepsa capitală prin strangu­lare. „Les Behais“ despre cabine­tul Catargi,­­Paris, 31 Marte. ^ „Journal des Debats“ de azi dimi­­neță, vorbind de compunerea noului ca­binet român, vede în formarea lui un eșec serios pentru politica austro ungară. (SERVICIUL AGENȚIEI ROMANE) Perchisițle Berna, 31 Marte. O perchizițiune s’a făcut la cabinetul de lectură rusesc de la Oberstrasse, aprope de Zurich. Cabinetul a­ fost­ închis." Boulanger și miniștrii belgiani Bruxel, 31 Martie. Generalul Boulanger a asistat alâi tăieri în serata deputatului independent Sozen. Cum a­u intrat în salon, toți miniștrii care se aflau de față au plecat. Numai minis­trul afacerilor streine, prințul Chimay a mai stat încă câte­va momente. Boulanger plouat Bruxel, 81 Marte. Guvernul francez n’a făcut demersuri pe lângă cel belgian pentru expulsarea ge­neralului Boulanger. Acesta pare că și-a perdut mult din nepăsarea de mai înainte. Din Serbia Belgrad, 31 Marte. Episcopul Ieronim, unul din prelații des­ Dum­nea 2 (14) Aprile 1889 titaiți de progresiști, va sosi în curând aci venind de la Geneva. Resordine de lucrători Borna, 31 Martie. Ieri lucrătorii fără lucru au­ provocat niște desordine. Prințul regal trecând pe stradă, a fost salutat cu respect de lucră­tori. FABRICA DE CUȚIT­ARIE FRAȚII FANTINI J Bucurg-tij—Calea Victoriei 82,—Bucuren­i. Mare deport de cuțitărie și tacâmuri de masă. Se esecută ori­ce fel de cuțiturie după comandă; se repară și se ascute ori­ce obiect tăios cu mare fineță și cu prețurile moderate. 15­7 MEDIC ȘI CHIRURG Dr. SAI­TER de la facultatea din Viena Special, în Icoalele «la femei și sty|­Jss­is. locuiește Str. Fortuna No. 4, lângă biserica cu Sfinți, Calea Moșilor. — Con­­sulațiuni zilnice de la 1—4. Se primeau bolnavi In pensiune. 72-2-89 Doctorul E. Lupus De la facultatea de medicină din Paris 1*1 A­M­O­Ș Specialist pentru bólele lumești și bóle­­le temi 12 — Strada Colța — 12 Consultațiuni de la 8—9 a. m., și da la 2—4 p. m. 60-2-44 BOALELE SIFILITICE 1;7'ep-a.tin.ța, Toárioátéscá, Vindecă după cele mai nonî metode, radical, foc,în durere și împiedicare după experiență de 18 ani Specialist dr. THQR str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victori­­a prin str. Sf. Voivozi (Tramway). Consualtțrand de la 8 dimineța până la 6 sera. Loc d'aște, tare se­parat pentru fie­care. 300.231 CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 31 Martie 1889 d.cpnns la uiuruui ca­mere­ o petițiune a mai multor locuitori din județul Ialomița, prin care cer a fi despăgubiți de daunele suferita în resba­­lul de la 1877-78. D. Grigore Crissenghi interpeleza gu­vernul și în special pe ministrul de jus­tiție, pentru numirea d-lui I. Gh. Isvoranu ca procuror la Turnu Severin, când tot el fusese destituit cu trei luni înainte. Cere și dosarul. D. Ion Nicorescu cere a se pune la ordinea zilei proiectul pentru suprimarea taxei licențelor. Se valideza alegerea d-lui I. C. Bră­­tianu la Muscel. Se citește apoi raportul asupra alegerei col. III de Vaslui, săvârșită în persoana d-lui Roseti-Solescu, precum și protestul unora din alegători. Comitetul conchide la validare. D. Ion Nădejde având cuvântul e spune cum s’a petrecut alegerea col. III de Vas­lui. D sa spune că sub-prefectul Miclescu a sechestrat scrisorile ce au sosit unor săteni, că a scos adevăratele scrisori din plicuri și le-a înlocuit cu altele cu un cu­­prins cu totul străin. Conchide cerând a se face o anchetă parlamentară, după cum s’a numit una la Roman. D. Al. Hina, combate numirea unei an­chete parlamentare, zicând că alegerea s’a petrecut în cea mai mare liniște și că scandalul de care vorbește d-na Ion Nă­dejde s’a petrecut cu câte­va zile înainte de alegeri. Se pune la vot cu bile propunerea d-lui Nădejde, pentru numirea unei an­­%­ iecita: „Uni­ Te3i‘ 228 Coroana de Spini PARTEA PATRA VIII La none ore diminața saltimbancii se a­­propiară de marginea unui sat mare unde era un măcelar și un brutar ; dupa regula era tocmai acolo locul unde trebuiau să stea trei ceasuri ca să se odihnescă caii și elefantul­ui să se dea mâncare la fiare. Cât despre cămilă, ea ar fi putut să mer­­gă încă multe aste și nopți fără să se o­­­­dihnească. Contesa Paula stătea mereu adâncită în somnul letargic Tocmai mai târziu, puțin înainte de amiazi, când saltimbancii voiau din nou să plece, densa eși în sfârșit din clisa cataleptică. Deschise ochii, se ridică în pat, privi cu spaimă pe Clara care’i zimbra, aftă lung, pe urmă suspină zicend cu un glas înăbușit. — O ! ce vis urît! In capul ei era o încălceală grozavă de idei, nu ’și aducea aminte de nimic ; nu știa că ea este contesa Paula de Var­­draine, că are doi copii și câ’i perduse. Capul îi căzu iar pa­perină; adormi din nou. Clara dețină capul cu tristeță și mur­mură . — Somnul acesta nu e firesc. După ce căruțele porniseră iar la drum, don Stefano s’apuca să citesca scrisorea găsită în buzunarul Paulei. De la întâite rînduri rămase încremenit de uimire. Cum se pare, femeea aceea pe care o luase drept o cerșetore vagabondă și pe care voia mai mult de­cât ori­când s-o readucă la viață, era contesa de Verdrai­­ne, era femeia acelui mizerabil pe care îl încătușase dântuitorEa Flora gi’i împin­gea într’o prăpăstie pentru ca­ sa res­ mme pe sora sa necinstită si morta de durere, de disperare gi de rușine! Și, uimire și mai mare încă, nenoro­cita contesă de Verdraine nu era alta de­cât acea frumosă și drăgălașă fată pe care o văzuse într’o zi la Saint-Amand, pe piața publică. Se mira că cum n’o recunoscuse el în­dată ca­ o văzuse, căci era înzestrat cu o memorie extra­ordinară. — O r­esclamă el, ce lucruri mari mai sunt în viață! Ca sorți ciudate, ce fata­lități ne mai auzite ! Dacă saltimbancul știa că dănțuitoarea Flora lovia fără milă pe contele de Ver­draine și se jurase să-l perda pentru ca să resbune pe sora­ sa Dolores, știa de asemenea cât de mare și esagarată era recunoștința ce avea Mercedes d’Argellas către fostul sergent Petre Rouget și către rudele acestuia pentru un bine făcut în Spa­nia senoreî­lues Ramon. — Cunosc pe Mercedes, își zise dân­sul, o cunosc ca și cum m’ag cunoște pe mine însumi, ca și cum dânsa ar fi năs­cută din sângele meu­. Este fanatică de datoria ei și chiar de ceea ce își în­chi­­puește că îi este datorie. Mamă-sa i-a zis: „Este un francez numit Petre Rouget, care a luat parte la bătăliile de la Tro­­cadero, să ai pentru soldatul acela recu­noștința și respectul ce trebue ori­ce fiică să aibă pentru omul care a scăpat de la morte pe mama ei, iar dacă Petre Rouget are fii ei nepoți, recunoștința și respectul tăți să se porte asupra lor.“ Deci îmi pare aprope sigur, urmă din Stefano, că Mercedes nu știe că contele de Verdraine este însurat sau, dacă știe asta, atunci n’are cunoștință că contesa de Verdraine nu este alta de­cât frumosa Paula, nepota lui Petra Rouget, pe care a îmbrățișat o și a sărutat-o pe piața din Saint-Amand. Don Stefano se pusa să cugete serios asupra lucrurilor acestora. Rezultatul reflecțiilor lui don Stefano fu că trebue să scrie numai­decât dănțuitoarei Flora ca s’o încunoșt­ințeza da faptele pe cari nu le cunoștea și să’i spue că gă­sise din întâmplare pe contesa da Verdrai­ne leșinată în marginea unui drum și că o luase în una din căruțele sale. De alt­fel dânsul îi scria forte des de la plecarea ei din trupă, aprope de două ori pe săptămână. Mercedes pretindea asta. Sau îi dădea știri despre sine, despre trupă și despre afaceri, sau îi cerea chiar bani împrumut la bâlciuri când casa era gata și se apropia zintâiul, când trebuia să plă­­tescă lefurile. Mercedes îi trimetea în­tot­dea­una bani cu bucurie. Dânsa îl considera ca pe pă­rintele ei, și de când se afla în Paris și câștiga bani mulți, o propusese de mai multe ori sâ-i facă o mică pensie ca să se lase de meseria de saltimbanc, să se retragă în Spania și să trăiască liniștit. Dânsul refuzase. Era amorezat de meseria lui și n’ar fi părăsit-o chiar dacă i-ar fi căzut d’o dată din cer vr’o câte­va rai­­ane. După amiazi, ceva mai înainte de opri­rea de sară, contesa Paula se deșteptă din nou. Insă era într’o stare de slăbiciune ne­auzită. Privirile îi erau tot rătăcite, tot nu putea să’și amintească și să’și dea sa­mă de ceva. Obrajii și mânele îi ardeau­ , avea fri­guri. (Va urma).

Next