Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)

1889-06-11 / nr. 128

H Universul No. 128. Ministerul instrucțiunei publice și cul­telor a instituit o comisiune de băr­bați competenți spre a se ocupa cu reor­ganizarea Afilului „Elena Doamna“. O sc6­ ă La gara de Nord s’a înființat o pentru copiii funcționarilor și lucrătorilor de la drumurile de fier. E forte probabilă numirea d-lui Mihail Deșliu în postul de secretar general al ministeriului de interne, loc­ținut ad in­­terim acum de d. Pencovici, directorul „Monitorului­“ arc pleacă azi la orele 6 și M. S. Regele . Jumătate seara. M. 8. Regele va fi însoțit până la gra­niță de către d. Lascăr Catargiu, preșe­dintele consiliului.­­ înainte de plecarea regelui, se crede că se va completa cabinetul. Pe lângă numi­rea d lui Olănescu la lucrări publice, se vorbește și de aceia a d-lui Apostoleanu în justiție. La Dorohoiu au căzut candidații gu­vernului la comitetul permanent din­­ a­­­cest județ și s’a ales lista opozantă sus­ținută de d. Stroicî.­­ D. ministru de interne a ordonat face­rea unui tablou amănunțit privitor la re­zultatul alegerilor comitetelor permanente din tota țara. D. judecător de instrucție Pretorian a dat o ordonanță de neurmărire în aface­rea comisarului de poliție Fouquier, a­­cuzat că ar fi luat mită de la niște ce­tățeni.­­ O delegațiune, compusă din d. Andreieș, prefectul județului Neamțu, și din repre­zentanții guvernamentali ai acestui județ, a intervenit pe lângă d. ministru de in­terne pentru înființarea unei stațiuni bal­neare la Neamțu. * înalta curte de Casație va cerceta Luni recursul d-lui Rădulescu, fostul casier comptabil de la creditul agricol din Ilfov, și care a fost condamnat de tribunalul Ilfov pentru abuz de încredere. * Studenții facultății de medicină se pre­para spre a primi pe d. Dr. Asaky, care se zice că va sosi Duminecă seara cu trenul de Vârciorova. 3k Din paragraful creditelor extra­ordinare, guvernul va acorda mijloacele necesare pentru ca excursiunile și lucrările biurou­­lui de geologie se poată fi continuate și anul acesta.­­ Căldurile devenind insuportabile, direc­țiunea C. F. R. a decis ca cu începere de Luni, orele de lucru ale funcționarilor să fie de la 7 dimineța până la 1 d. a. .­ Se vorbește cu siguranță, că moștenito­rul tronului va fi înaintat la gradul de ge­neral treptat, trecând prin tote gradele. La 1 Iulie va fi făcut căpitan, la 28 No­­embre aniversarea luărei Plevnei, va fi înaintat la maior, la 11 Ianuarie locot.­­colonel, la 8 Aprilie colonel și la 10 Mai 1890 va fi făcut general și numit coman­dantul corpului 4 din Iași.­­­ Cu începere de la 1 Iulie, serviciul de gardă la penitenciarele din țară, se va face numai de dorobanții din localitate.­­ Noua lege a pensiunilor militarilor va intra în vigoare cu începere de la 1 iulie. O parte din soldați, bolnavi de con­junctivită granuloasă, vor fi trimiși la 15 ale lunei curente, la Câmpu­lung, pentru­­ două­zeci de zile. A Ieri, s’a­­ ținut un consiliu de miniștrii sub președința regelui. In acest consiliu s’a discutat despre remanierea cabinetului. ak Ministrul instrucțiunei a luat hotărârea de a da și anul acesta salariile profesori­lor înainte pe două luni. Această măsură este forte bună.­­ D-nu colonel Algin, va rămânea până la reîntorcerea regelui, prefect al poliției.­­ Față cu căldurile mari, ministerul de răz­bel a decis de a permite ofițerilor de a purta până la orele 8 sara, bluze de dni Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! M­OUT­AȚI HAZLII Țarul Alexandru al II-lea întâlnind pe drum pe colonelul X, într’o stare de beție în care d’abea se ține pe piciore, îi face următorea întrebare : — Spune’mi, colonele, ce ai face d-ta în locul meu dacă ai găsi pe un ofițer beat pe stradă ? — Majestate, nu m’ași înjosi se’i adre­sez nici un cuvânt. * * * La tribunal. Advocatul: Evident este, d-le președinte, că clientul meu nu e hoț de meserie și că numai desperarea de mi­­serie l’a împins să ia ceasornicul, căci în același cufăr cu ceasornicul se mai afla o cutie cu 2000 franci, pe care clientul meu nici n’a pus mâna. Președintele, văzând că prevenitul plân­gea de se prăpădea, și crezând că se că­­ește îl întrebă : — Spune-mî adevărat, de ce plângi ? —­ Plâng, d-le președinte, pentru­ că, luând ceasornicul, n’am dat cu ochii de cutia cu bani. Jertfa­rea răsplătită Ni se scrie din Berlin : Ieri seară, un tînăr sculptor se întorcea de la preumblare. Ajungând la canalul Spandau, d văzu pe un om sărind de pe punte în apă. Fără să stea mult la gânduri, pictorul își 80o888 haina și se aruncă după neno­rocit. Cu multă trudă reuși să 1 prindă și se-l scoată la mal. Omul părea mort; pictorul îi dete tate ajutoarele necesare în asemene caz §i reuși să-l readucă la viață. Salvatorul începu atunci să mângâie pe nenorocit și, între altele, îl întrebă plin de compătimire ce motive l-au împins să se sinucidă. D’o dată omul sare în sus și’i șterge pictorului două palme atât de zdravene, în­cât acesta remase amețit. Apoi plecă în gonă. Până să se dezmeticească pictorul, ne­recunoscătorul scăpat de la m­arte dispă­ruse. 3 — Două atentate monstruose Ni se scrie din Berlin . Berlinezii sunt puternic emoționați și revoltați de săvârșirea a două atentate monstruose. Primul s-a comis în pădurea Schönholz, în cea mai mare apropiere a Berlinului. Ieri la amează, o fată a fost atacată de o bandă. Când alergă pădurarul, care auzise țipetele, văzu vre­o opt tineri fugând; pe fată o găsi întinsă jos, cu un ochi scos. Totul arăta că se făcuse un atentat la pudoare. A doua mișelie a fost sevărșită la Rix­­dorf, iarăși în apropierea capitalei. In ziua a doua a Rusaliilor, fata Maria K. se du­sese să viziteze o familie prietenă din Rixdorf. După prânz s’au dus cu toții la un lo­cal de dans, unde fata făcu cunoștință cu un tânăr. Sera, tânărul se oferi s’o înso­­țască pe drum ca­me nui se întâmple ceva. Fata primi. După ce, sub pretest d’a scurta dru­mul, o duse prin mai multe strade ne­cunoscute, tânărul se opri d’o dată și flueră. Imediat se arătară doi indivizi, cari săriră la fată și-i astupară gura ca să nu țipe ; apoi o transportară în como­ditatea unei case din apropiere și o vio­lară. Oamenii din casă, auzind niște ge­mete înăbușite, alergară și descoperiră monstruosa crimă. Cei trei mișel o rup­­seră la fugă. Chiar în seara aceia, poliția reuși­se puse mâna pe principalul făptaș. El e lu­crător și se numește Bachwald. Cei­l­alți doi complici au fost asemenea arestați. Un popă osândit Tribunalul din Lucerna a osândit la 7 ani de muncă silnică pe vicarul Leonzio Asureini, om de 50 de ani, care de doui ani a violat 54 de copile de 8 —10 ani. Mizerabilul fusese deja osândit preoțește pentru sgomotele care circulau despre in­famii de acest soia. Un tovarăș al său de mișelii, preotul Troxier, a isbutit să fugă în America. STAREA CIVIZIA Mișcarea populației pe ziua de 9 Iunie Născuți 14. Căsătorii inc.O una. Morți 21 adică : Frantz Șirl de 58 ani, Tom­a Băidăneanu de 79 ani, Josef Moise de 84 ani, Arpad P. Bona de 2 luni, Gheorghe P. Bona de 2 luni, Israil Beir Weisendorf de 71 ani, Costantin Ioana Ioniță Ene de un an, Mihail Ghuță de 47 ani, Emilia Roschendler de 27 ani, Mi­hail Dumitru Tomescu de 3 luni, Ghiță Trifu de 58 ani, Ștefan Nicolae Ion de 3 luni, Ștefan Șipog de 46 ani, Enrich Einh­orn de 42 ani, Nicolae Maria Petcu de 6 luni, Matilda Gabriel George de 3 luni, Aureliu V. Galu de 5 luni, Dumitru Tom­a Alexe de 2 ani, Mihai T. Căză­­nescu de 2 ani, Constantin Diniță Radu de un an și 2 luni, Petre Florea Ion de 4 luni. Venescu la Văcărescu Asasinul Ștefan Venescu se știe că, în tot timpul instrucției la poliție și chiar pe urmă la Văcărești, era cu desăvâr­șire nepăsător. Nepăsarea lui ajungea chiar la cinism. Acum, o profundă transformare s’a operat în el. E trist, plânge mereu și pare desperat de oribila crimă ce a comis. * * * Mâne vom da o ilustrație din cele mai interesante: tabloul executării crimei din Tabaci, lucrat după fotografii originale. Cititorii noștri vor putea ast­fel să și dea mai bine seama de grozăvia crimei. Ilustrația e foarte reușită IFin ița: „XI~33.itrer3­ j.lvii“ 30 FIICA OCNAȘULUI III Dumnezeu nu va părăsi pe sărmanele ființe nevinovate remase de o dată fără părinți îmi zisei eu.— El nu va vroi ca pedeap­sa vinei mamei lor și a răzbunării tată­lui lor să cadă asupra le. „Iată-mă închis între ziduri mari, prin­­­tre care cu greu pătrundea puțină lumină pe un ochi de fereastră cu gratii de fier. Acolo ca o fiară în cușcă, era să-mi aș­tept osânda care poate era să mă despar­tă pentru veșnicie de lume și de familia mea. Acolo, aerul îmi lipsia și puterea mă ucidea. „Ce mă chinuia mai mult era gândul că autorul atâtor nenorociri, ucigașul care făcuse pe nevastă-mea să calce în piciure jurămintele de credință conjugală, scăpase de răzbunarea mea. Multă vreme îmi chi­nuia capul, gândindu-me în ce chip putu­se el ieși pe pofta casei fără ca ea să’l văd. Dar în cele din urmă găsim explica­ția acestui fapt. Trebuie să vă aduceți a­­nainte că locuința prietenei mamei nestre avea două uși, din care una era lângă a nostra și cea­l­ altă de la o altă portiță a casei în altă ulieióre. „Gustav Borgogni plecase pe cea­l’altă portiță a casei.—­Poate că Ióna nu vru­­sese să’l scoata pe poarta nóstra, de tema să’, vadă cine­va și să’mi spue mie. Ast­fel se explică de ce găsii întredeschisă ușa Iónei când mă dusei s’o omor. „Neputând pune mâna pe nemernicul care’mi nimicise familia, aveam de gând să’l tîrăsc cu mine în judecată și să’l a­­duc lângă mine pe banca criminalilor ; dar D­zeu dreptul mă răzbună căci, apu­cat de friguri cerebrale, el muri peste câte­va zile în delir. Mi se spuse că aiu­ra §i că se vedea urmărit de o femee plină de sânge. „Ful osândit la cinci­spre­zece ani de muncă silnică, de­oare­ce curtea nu se-­r coti destul de dovedit adulterul. Fui dus­­ în temniță la Nisida și pus să lucrez la portul și lazaretul acelei insule. „N’am să vă vorbesc, copii, de cele ce suferii în temniță. Mai ales mă chi­nuia acea viață pentru că nu puteam vedea și ști ce faceau copii. Rare­ori puteam avea vești despre voi; rugasem pe unele rude de ale pușcăriașilor se vă vadă, dar nimeni nu’mi îndeplinise dorința. „Cei cinci­spre­ze ani de temniță fură reduși la doi­spre­zece, apoi la zece și în cele din urmă la șese și în ziua de 12 ianuar fui grațiat de vot. Și iată-mă acum între voi, copii, cu nădejdea să nu mă mai despart de voi, până ce Dumnezeu mă va chema la odihna veșnică.“ VI Luisa Au trecut câte­va zile de la întoarce­rea lui Rocco în familia sa. Cu rodul unor nespuse lipsuri, pe care le suferise în temniță, Rocco făcu față tre­buințelor neapărate ale familiei, luă pe Filomena din serviciul ei unul și o tri­mise, împreună cu Monica și cu Peppino, la o învățăture din strada tribunalelor ca să învețe catehismul, citirea, scrierea și ILUSTRAȚIA NOASTRA Am anunțat la vreme că o fată uriașă, în vârstă de abia 11 ani, a plecat la es­­poziția din Paris ca să se eapuie. Dăm astăzi portretul acestui fenomen, care a­­trage curiozitatea nu numai a profanilor, dar chiar și a lumii savante. Elizabeta Lyska, așa se numește fata, are acum o înălțime de 1 metru 93 și jum. centimetri și cântărește 140 kilogra­me. Fața ei bine dezvoltată, e copilaresca și face cel mai hotărât contrast cu uria­șul ei corp. Dacă se va dezvolta tot așa și d’aci­nainte, va fi cea mai mare uriașă din câte s’au cunoscut vr’o dată. Lyska e fata unor țărani săraci, de loc din guvernământul Charcov, cam­ apoi sau strămutat în regiunea Donului. Aci s’a născut Elizabeta, la 16 Septem­bre 1877. In primii trei ani, dezvoltarea ei n’a avut nimie extraordinar; abea de la al patrulea an începu creșterea uriașă, care luă proporțiuni colosale în al nouă­lea și al zecelea an al vieței sale. Elizabeta e sănătosă, are poftă de mân­care normală, și tate ființa și chipul și de trai corespund vârstei copilărești în care e. Ii place să se joace cu alți copii și, când are vreme, se joacă cu păpușa și cu mingea.. In asemeni momente ea prezintă un spectacol din cele mai curiose : 0 femeie , și încă femeie din cele mai zdravene, ju­­cându se copilărește cu păpușa sau sărind să prindă mingea. Elizabeta mai are cinci frați, a căror dezvoltare e normală. D­EPEȘE Despre Elveția Berlin, 8 Iunie. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ ocu­­pându-se de neutralitatea Elveției, declară că dacă în Germania s’ar tolera în contra Rusiei sau a Franciei asemenea agitațiuni ca acelea ce s’au tolerat în Elveția în contra Germaniei răsboiul ar fi deja is­bucnit între Germania și Rusia sau Fran­cia. In aceste împrejurări, se pune cestiu­­nea de a se ști dacă Elveția are dreptul de a tolera pe teritoriul său mașinațiuni îndreptate în contra Germaniei și care în alte țări ar fi provocat răsboae. Agitațiunea socialistă în Germania n’ar fi dobândit nici o dată puterea sa actuală dacă s’ar fi cerut atestatele prescrise de convențiunea de la 1876 în privința do­miciliului. Fata berlineză adaogă în urmă: Noi ce­rem numai ca Elveția să tolereze obser­­vațiunile preservatoare. In Englitera sunt amploiați ai poliției germane pentru a preîntâmpina crimele, și li se dă tot spri­jinul posibil. Incidentele Wohlgemuth și Fischer pro bază că autoritățile elvețiene iau partea inamicilor Germaniei, cari sunt forte activi în Elveția. Neutralitatea este un privilegiu de care nu trebue să abu­­seze acela care se bucură de el. Declarațiu­­nile Germaniei și ale Rusiei, făcute într’­­un mod simultan la­­ 3 Iunie trecut, fac să reiasă ideile emise de fata berlineză. Serbare Petersburg, 8 iunie. Biserica ortodoxă rusesca celebreza a 50-a aniversare a unirii celor două mili­oane de creștini din Polonia și din Li­tuania cu Biserica ortodoxă. Principala serbare se va­ face la Wilna pe mormîntul lui Josef Siemaska care fu unul din prin­cipalii promotori ai acestei uniri. Greve Berlin, 8 iunie. O adunare de 2000 zidari greviști a decis continuarea unei greve generale. Greviștii s-au despărțit scoțând strigăte de urat în onarea unei agitațiuni minere în Germania. Regele Greciei la Berlin Berlin, 8 Iunie. La 22 Iunie, regele și principele regal al Greciei vor trece prin Berlin pentru Duminecă. 11 (23) Iunie 1889 a merge la Hamburg, unde vor visita pe impártu­esa Frederica și pe finanțata prin­cipelui regal. Regele George va merge în urmă la Aix Ies Bains, iar principele regal se va întorce la Atena. Regele va vizita de asemenea Exposi­­ția din Paris și va sta în urmă cât­va timp la Londra. In luna August, tata­­ familia regală se va întruni la Copenhaga. La 11 Iulie re­gina însoțită de copiii săi va merge la castelul marelui duce Sergiu, Ilynekoie, aprope de Moscova, și’n urmă la Copen­haga. Răscoala Avilor Belgrad, 7 Iunie. In tipografia Jovanovici s’a găsit o pro­clamațiune care invită pe Slavii din Au­stro Ungaria la o răscoală, promițendu-le sprijinul străinătății. Proclamațiunea a fost confiscată. Rezul­­tă din cercetările făcute în această pri­vință că proclamațiunea a fost remisă ti­pografiei de către un colaborator al stia­­rului „Videle“. Tulburări Steyr, 8 Iunie Ordinea n’a fost tulburată într’un mod serios în noaptea de alaltăieri. Câte­va grupe cari se formaseră au fost împrăști­ate de soldați. O proclamațiune a prima­rului invită pe lucrători a evita orice ex­­ces, zicând ca la trebuință se vă facă as de arme. Consiliul de administrație al fabricei de arme invită din partea sa pe lucrători la prudență și-i amenință cu închiderea e­­ventuală a fabricei. Ciocnire de trenuri Paris, 9 iunie. O ciocnire s’a produs ieri la gara Eper­­nay între expresul­ orient și trenul călăto­rilor care vinea din Reims. Cinci vagone s’au sfărâmat. Cinci că­lători și doi amplaiați ai drumurilor de fier au fost răniți. Procesul bulangiștilor. Serbări Paris, 8 Iunie. Procesul bulangiștilor a început ieri în fața tribunalului din Angoulême. După ascultarea martorilor, audiența s’a amânat pe azi. — Centenarul (Serment du Jeu de Paume) s’a celebrat ieri într’uun mod so­lemn la Versailles. In timpul serei a avut loc un banchet la care au asistat D. D. Spuller, Thevenet și Faye. D. Spuller a rostit un discurs forte aplaudat asupra Libertății fiica Re­voluției. El a sfârșit zicând că după 18 ani republica nu va abdica în Francia în mâinele unui aventurier. Situația Serbin Paris, 9 Iunie. Corespondentul ziarului „Standard“ la Belgrad raportează ziarului său o conver­­sațiune ce a avut-o cu d. Garașanin. A­­cesta din urmă ar fi zis că independența Serbiei e ilustrie. Serbia e pusă la me­zat, și fiind­că n’are nimic de pierdut ci totul de câștigat, ea trebue să se vândă celuia care va da mai mult. LA LIBRĂRIA LEON ALKALAY — Calea Victoriei 19 — Se află un mare asortiment de diferite cărți pentru premii cu prețuri con­venabile. U3 ROALELE SIFILITICE ITep-a.tinta, ToárToátéscá Vindecă după cele tre­i nouă metode, radical, f&ffâ durere și împiedicare după experiență de 18 ani Specialist dr. THOE str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victoriei prin str. Sf. Voivozi (Tramway). Consnaltu­ri: de la 8 dimineța până la P sera. Loc d'aște, tare se­parat pentru fie­care. 300.242 să case. Margareta urmă să lucreze la doamna G... In vremea acesta el căuta un loc de grădinar, cultivator sau ori­ce alt­ceva. Istorisirea lui Rocco făcuse o adâncă impresie asupra Margaretei... de­și ea se încercase a ascunde de ochii tată-său tam­­a ei, căci credea că acele semne erau efectul unei bule căpătate din cauza mun­cei prea mari în atelierele domnei G... — Rito,—îi zise tata­ sea într’o dimi­neți când o văzu sculându-se cu mare a­­nevoință din pat,— eu nu vreau să’ți lași sănătatea neîngrijită. De ce vrei tu să mă chinuiești căzând bolnavă cine știe cât de greu ? Simt că mi se rupe inima de du­rere când îți văd ochii obosiți și fața pa­lidă. Când eram în pușcărie, puteai avea motiv să muncești ziua și noptea. Da, tre­­buiau hrăniți copiii și D-zeu îți dete pu­tere să o duci înainte. Dar acum sunt și eu aici și trebue ori­cum să capăt și eu cevsa și tu, când nu te simți bine, stăi a­­casă și lasă sa’țî oprească prețul unei zile, că n’o să murim. Așa preț pe ceas se câștigă și fără t să umbli un ceas prin plaie, frig și vânt. Și când te vei fi bol­năvit și ’I cade la pat, care va fi folosul ? Modista ta are să’țî dea ceva ? Va veni vre-una din cocónele cărora le brodezi rochiile să’ți dea sănătate și viață ? Afu­risită lume­a încă de viner­a trecută când am venit aici, am văzut că figura ta era bolnaviciasa și am fost îngrijat și pe urmă în fie­care zi a mers tot mai rea: dureri de pântece, vărsături, slăbiciune, leșinuri, tresărituri noaptea. Crezi tu fată dragă, că ’mi póte plăcea să te văd așa prăpădindu-te? De azi n’am să eși d’acasă, și nici mâine și nici poimâine , am să chem un doctor și vom vedea dacă trebue o cură și dacă sunt necesari bani, D-zeu n’are să ne lase. El ne va deschide o cale. Mi se pare că locuința asta e cauza de căpetenie a boalei tale, aici pare că am fi într’un puț, trebue să ne mutăm cu ori­ce pre­ț. Vom găsi o casă mai aerată, mai largă și mai aproape de locul unde te duci să lucrezi. De­o­cam­dată, eu mă duc la doctor. — Nu, tată, nu ta duce.—zise Marga­reta.—Astă dimineață mă simt mai bine ca ole, așa că pot să merg la lucru. (Va urma) H

Next