Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-11 / nr. 128
H Universul No. 128. Ministerul instrucțiunei publice și cultelor a instituit o comisiune de bărbați competenți spre a se ocupa cu reorganizarea Afilului „Elena Doamna“. O sc6 ă La gara de Nord s’a înființat o pentru copiii funcționarilor și lucrătorilor de la drumurile de fier. E forte probabilă numirea d-lui Mihail Deșliu în postul de secretar general al ministeriului de interne, locținut ad interim acum de d. Pencovici, directorul „Monitorului“ arc pleacă azi la orele 6 și M. S. Regele . Jumătate seara. M. 8. Regele va fi însoțit până la graniță de către d. Lascăr Catargiu, președintele consiliului. înainte de plecarea regelui, se crede că se va completa cabinetul. Pe lângă numirea d lui Olănescu la lucrări publice, se vorbește și de aceia a d-lui Apostoleanu în justiție. La Dorohoiu au căzut candidații guvernului la comitetul permanent din acest județ și s’a ales lista opozantă susținută de d. Stroicî. D. ministru de interne a ordonat facerea unui tablou amănunțit privitor la rezultatul alegerilor comitetelor permanente din tota țara. D. judecător de instrucție Pretorian a dat o ordonanță de neurmărire în afacerea comisarului de poliție Fouquier, acuzat că ar fi luat mită de la niște cetățeni. O delegațiune, compusă din d. Andreieș, prefectul județului Neamțu, și din reprezentanții guvernamentali ai acestui județ, a intervenit pe lângă d. ministru de interne pentru înființarea unei stațiuni balneare la Neamțu. * înalta curte de Casație va cerceta Luni recursul d-lui Rădulescu, fostul casier comptabil de la creditul agricol din Ilfov, și care a fost condamnat de tribunalul Ilfov pentru abuz de încredere. * Studenții facultății de medicină se prepara spre a primi pe d. Dr. Asaky, care se zice că va sosi Duminecă seara cu trenul de Vârciorova. 3k Din paragraful creditelor extraordinare, guvernul va acorda mijloacele necesare pentru ca excursiunile și lucrările biuroului de geologie se poată fi continuate și anul acesta. Căldurile devenind insuportabile, direcțiunea C. F. R. a decis ca cu începere de Luni, orele de lucru ale funcționarilor să fie de la 7 dimineța până la 1 d. a. . Se vorbește cu siguranță, că moștenitorul tronului va fi înaintat la gradul de general treptat, trecând prin tote gradele. La 1 Iulie va fi făcut căpitan, la 28 Noembre aniversarea luărei Plevnei, va fi înaintat la maior, la 11 Ianuarie locot.colonel, la 8 Aprilie colonel și la 10 Mai 1890 va fi făcut general și numit comandantul corpului 4 din Iași. Cu începere de la 1 Iulie, serviciul de gardă la penitenciarele din țară, se va face numai de dorobanții din localitate. Noua lege a pensiunilor militarilor va intra în vigoare cu începere de la 1 iulie. O parte din soldați, bolnavi de conjunctivită granuloasă, vor fi trimiși la 15 ale lunei curente, la Câmpulung, pentru douăzeci de zile. A Ieri, s’a ținut un consiliu de miniștrii sub președința regelui. In acest consiliu s’a discutat despre remanierea cabinetului. ak Ministrul instrucțiunei a luat hotărârea de a da și anul acesta salariile profesorilor înainte pe două luni. Această măsură este forte bună. D-nu colonel Algin, va rămânea până la reîntorcerea regelui, prefect al poliției. Față cu căldurile mari, ministerul de răzbel a decis de a permite ofițerilor de a purta până la orele 8 sara, bluze de dni Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! Regina Frumusețe! MOUTAȚI HAZLII Țarul Alexandru al II-lea întâlnind pe drum pe colonelul X, într’o stare de beție în care d’abea se ține pe piciore, îi face următorea întrebare : — Spune’mi, colonele, ce ai face d-ta în locul meu dacă ai găsi pe un ofițer beat pe stradă ? — Majestate, nu m’ași înjosi se’i adresez nici un cuvânt. * * * La tribunal. Advocatul: Evident este, d-le președinte, că clientul meu nu e hoț de meserie și că numai desperarea de miserie l’a împins să ia ceasornicul, căci în același cufăr cu ceasornicul se mai afla o cutie cu 2000 franci, pe care clientul meu nici n’a pus mâna. Președintele, văzând că prevenitul plângea de se prăpădea, și crezând că se căește îl întrebă : — Spune-mî adevărat, de ce plângi ? — Plâng, d-le președinte, pentru că, luând ceasornicul, n’am dat cu ochii de cutia cu bani. Jertfarea răsplătită Ni se scrie din Berlin : Ieri seară, un tînăr sculptor se întorcea de la preumblare. Ajungând la canalul Spandau, d văzu pe un om sărind de pe punte în apă. Fără să stea mult la gânduri, pictorul își 80o888 haina și se aruncă după nenorocit. Cu multă trudă reuși să 1 prindă și se-l scoată la mal. Omul părea mort; pictorul îi dete tate ajutoarele necesare în asemene caz §i reuși să-l readucă la viață. Salvatorul începu atunci să mângâie pe nenorocit și, între altele, îl întrebă plin de compătimire ce motive l-au împins să se sinucidă. D’o dată omul sare în sus și’i șterge pictorului două palme atât de zdravene, încât acesta remase amețit. Apoi plecă în gonă. Până să se dezmeticească pictorul, nerecunoscătorul scăpat de la marte dispăruse. 3 — Două atentate monstruose Ni se scrie din Berlin . Berlinezii sunt puternic emoționați și revoltați de săvârșirea a două atentate monstruose. Primul s-a comis în pădurea Schönholz, în cea mai mare apropiere a Berlinului. Ieri la amează, o fată a fost atacată de o bandă. Când alergă pădurarul, care auzise țipetele, văzu vreo opt tineri fugând; pe fată o găsi întinsă jos, cu un ochi scos. Totul arăta că se făcuse un atentat la pudoare. A doua mișelie a fost sevărșită la Rixdorf, iarăși în apropierea capitalei. In ziua a doua a Rusaliilor, fata Maria K. se dusese să viziteze o familie prietenă din Rixdorf. După prânz s’au dus cu toții la un local de dans, unde fata făcu cunoștință cu un tânăr. Sera, tânărul se oferi s’o însoțască pe drum came nui se întâmple ceva. Fata primi. După ce, sub pretest d’a scurta drumul, o duse prin mai multe strade necunoscute, tânărul se opri d’o dată și flueră. Imediat se arătară doi indivizi, cari săriră la fată și-i astupară gura ca să nu țipe ; apoi o transportară în comoditatea unei case din apropiere și o violară. Oamenii din casă, auzind niște gemete înăbușite, alergară și descoperiră monstruosa crimă. Cei trei mișel o rupseră la fugă. Chiar în seara aceia, poliția reușise puse mâna pe principalul făptaș. El e lucrător și se numește Bachwald. Ceilalți doi complici au fost asemenea arestați. Un popă osândit Tribunalul din Lucerna a osândit la 7 ani de muncă silnică pe vicarul Leonzio Asureini, om de 50 de ani, care de doui ani a violat 54 de copile de 8 —10 ani. Mizerabilul fusese deja osândit preoțește pentru sgomotele care circulau despre infamii de acest soia. Un tovarăș al său de mișelii, preotul Troxier, a isbutit să fugă în America. STAREA CIVIZIA Mișcarea populației pe ziua de 9 Iunie Născuți 14. Căsătorii inc.O una. Morți 21 adică : Frantz Șirl de 58 ani, Toma Băidăneanu de 79 ani, Josef Moise de 84 ani, Arpad P. Bona de 2 luni, Gheorghe P. Bona de 2 luni, Israil Beir Weisendorf de 71 ani, Costantin Ioana Ioniță Ene de un an, Mihail Ghuță de 47 ani, Emilia Roschendler de 27 ani, Mihail Dumitru Tomescu de 3 luni, Ghiță Trifu de 58 ani, Ștefan Nicolae Ion de 3 luni, Ștefan Șipog de 46 ani, Enrich Einhorn de 42 ani, Nicolae Maria Petcu de 6 luni, Matilda Gabriel George de 3 luni, Aureliu V. Galu de 5 luni, Dumitru Toma Alexe de 2 ani, Mihai T. Căzănescu de 2 ani, Constantin Diniță Radu de un an și 2 luni, Petre Florea Ion de 4 luni. Venescu la Văcărescu Asasinul Ștefan Venescu se știe că, în tot timpul instrucției la poliție și chiar pe urmă la Văcărești, era cu desăvârșire nepăsător. Nepăsarea lui ajungea chiar la cinism. Acum, o profundă transformare s’a operat în el. E trist, plânge mereu și pare desperat de oribila crimă ce a comis. * * * Mâne vom da o ilustrație din cele mai interesante: tabloul executării crimei din Tabaci, lucrat după fotografii originale. Cititorii noștri vor putea astfel să și dea mai bine seama de grozăvia crimei. Ilustrația e foarte reușită IFin ița: „XI~33.itrer3 j.lvii“ 30 FIICA OCNAȘULUI III Dumnezeu nu va părăsi pe sărmanele ființe nevinovate remase de o dată fără părinți îmi zisei eu.— El nu va vroi ca pedeapsa vinei mamei lor și a răzbunării tatălui lor să cadă asupra le. „Iată-mă închis între ziduri mari, printre care cu greu pătrundea puțină lumină pe un ochi de fereastră cu gratii de fier. Acolo ca o fiară în cușcă, era să-mi aștept osânda care poate era să mă despartă pentru veșnicie de lume și de familia mea. Acolo, aerul îmi lipsia și puterea mă ucidea. „Ce mă chinuia mai mult era gândul că autorul atâtor nenorociri, ucigașul care făcuse pe nevastă-mea să calce în piciure jurămintele de credință conjugală, scăpase de răzbunarea mea. Multă vreme îmi chinuia capul, gândindu-me în ce chip putuse el ieși pe pofta casei fără ca ea să’l văd. Dar în cele din urmă găsim explicația acestui fapt. Trebuie să vă aduceți anainte că locuința prietenei mamei nestre avea două uși, din care una era lângă a nostra și ceal altă de la o altă portiță a casei în altă ulieióre. „Gustav Borgogni plecase pe ceal’altă portiță a casei.—Poate că Ióna nu vrusese să’l scoata pe poarta nóstra, de tema să’, vadă cineva și să’mi spue mie. Astfel se explică de ce găsii întredeschisă ușa Iónei când mă dusei s’o omor. „Neputând pune mâna pe nemernicul care’mi nimicise familia, aveam de gând să’l tîrăsc cu mine în judecată și să’l aduc lângă mine pe banca criminalilor ; dar Dzeu dreptul mă răzbună căci, apucat de friguri cerebrale, el muri peste câteva zile în delir. Mi se spuse că aiura §i că se vedea urmărit de o femee plină de sânge. „Ful osândit la cincisprezece ani de muncă silnică, deoarece curtea nu se-r coti destul de dovedit adulterul. Fui dus în temniță la Nisida și pus să lucrez la portul și lazaretul acelei insule. „N’am să vă vorbesc, copii, de cele ce suferii în temniță. Mai ales mă chinuia acea viață pentru că nu puteam vedea și ști ce faceau copii. Rareori puteam avea vești despre voi; rugasem pe unele rude de ale pușcăriașilor se vă vadă, dar nimeni nu’mi îndeplinise dorința. „Cei cincispreze ani de temniță fură reduși la doisprezece, apoi la zece și în cele din urmă la șese și în ziua de 12 ianuar fui grațiat de vot. Și iată-mă acum între voi, copii, cu nădejdea să nu mă mai despart de voi, până ce Dumnezeu mă va chema la odihna veșnică.“ VI Luisa Au trecut câteva zile de la întoarcerea lui Rocco în familia sa. Cu rodul unor nespuse lipsuri, pe care le suferise în temniță, Rocco făcu față trebuințelor neapărate ale familiei, luă pe Filomena din serviciul ei unul și o trimise, împreună cu Monica și cu Peppino, la o învățăture din strada tribunalelor ca să învețe catehismul, citirea, scrierea și ILUSTRAȚIA NOASTRA Am anunțat la vreme că o fată uriașă, în vârstă de abia 11 ani, a plecat la espoziția din Paris ca să se eapuie. Dăm astăzi portretul acestui fenomen, care atrage curiozitatea nu numai a profanilor, dar chiar și a lumii savante. Elizabeta Lyska, așa se numește fata, are acum o înălțime de 1 metru 93 și jum. centimetri și cântărește 140 kilograme. Fața ei bine dezvoltată, e copilaresca și face cel mai hotărât contrast cu uriașul ei corp. Dacă se va dezvolta tot așa și d’acinainte, va fi cea mai mare uriașă din câte s’au cunoscut vr’o dată. Lyska e fata unor țărani săraci, de loc din guvernământul Charcov, cam apoi sau strămutat în regiunea Donului. Aci s’a născut Elizabeta, la 16 Septembre 1877. In primii trei ani, dezvoltarea ei n’a avut nimie extraordinar; abea de la al patrulea an începu creșterea uriașă, care luă proporțiuni colosale în al nouălea și al zecelea an al vieței sale. Elizabeta e sănătosă, are poftă de mâncare normală, și tate ființa și chipul și de trai corespund vârstei copilărești în care e. Ii place să se joace cu alți copii și, când are vreme, se joacă cu păpușa și cu mingea.. In asemeni momente ea prezintă un spectacol din cele mai curiose : 0 femeie , și încă femeie din cele mai zdravene, jucându se copilărește cu păpușa sau sărind să prindă mingea. Elizabeta mai are cinci frați, a căror dezvoltare e normală. DEPEȘE Despre Elveția Berlin, 8 Iunie. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ ocupându-se de neutralitatea Elveției, declară că dacă în Germania s’ar tolera în contra Rusiei sau a Franciei asemenea agitațiuni ca acelea ce s’au tolerat în Elveția în contra Germaniei răsboiul ar fi deja isbucnit între Germania și Rusia sau Francia. In aceste împrejurări, se pune cestiunea de a se ști dacă Elveția are dreptul de a tolera pe teritoriul său mașinațiuni îndreptate în contra Germaniei și care în alte țări ar fi provocat răsboae. Agitațiunea socialistă în Germania n’ar fi dobândit nici o dată puterea sa actuală dacă s’ar fi cerut atestatele prescrise de convențiunea de la 1876 în privința domiciliului. Fata berlineză adaogă în urmă: Noi cerem numai ca Elveția să tolereze observațiunile preservatoare. In Englitera sunt amploiați ai poliției germane pentru a preîntâmpina crimele, și li se dă tot sprijinul posibil. Incidentele Wohlgemuth și Fischer pro bază că autoritățile elvețiene iau partea inamicilor Germaniei, cari sunt forte activi în Elveția. Neutralitatea este un privilegiu de care nu trebue să abuseze acela care se bucură de el. Declarațiunile Germaniei și ale Rusiei, făcute într’un mod simultan la 3 Iunie trecut, fac să reiasă ideile emise de fata berlineză. Serbare Petersburg, 8 iunie. Biserica ortodoxă rusesca celebreza a 50-a aniversare a unirii celor două milioane de creștini din Polonia și din Lituania cu Biserica ortodoxă. Principala serbare se va face la Wilna pe mormîntul lui Josef Siemaska care fu unul din principalii promotori ai acestei uniri. Greve Berlin, 8 iunie. O adunare de 2000 zidari greviști a decis continuarea unei greve generale. Greviștii s-au despărțit scoțând strigăte de urat în onarea unei agitațiuni minere în Germania. Regele Greciei la Berlin Berlin, 8 Iunie. La 22 Iunie, regele și principele regal al Greciei vor trece prin Berlin pentru Duminecă. 11 (23) Iunie 1889 a merge la Hamburg, unde vor visita pe impártuesa Frederica și pe finanțata principelui regal. Regele George va merge în urmă la Aix Ies Bains, iar principele regal se va întorce la Atena. Regele va vizita de asemenea Exposiția din Paris și va sta în urmă câtva timp la Londra. In luna August, tata familia regală se va întruni la Copenhaga. La 11 Iulie regina însoțită de copiii săi va merge la castelul marelui duce Sergiu, Ilynekoie, aprope de Moscova, și’n urmă la Copenhaga. Răscoala Avilor Belgrad, 7 Iunie. In tipografia Jovanovici s’a găsit o proclamațiune care invită pe Slavii din Austro Ungaria la o răscoală, promițendu-le sprijinul străinătății. Proclamațiunea a fost confiscată. Rezultă din cercetările făcute în această privință că proclamațiunea a fost remisă tipografiei de către un colaborator al stiarului „Videle“. Tulburări Steyr, 8 Iunie Ordinea n’a fost tulburată într’un mod serios în noaptea de alaltăieri. Câteva grupe cari se formaseră au fost împrăștiate de soldați. O proclamațiune a primarului invită pe lucrători a evita orice exces, zicând ca la trebuință se vă facă as de arme. Consiliul de administrație al fabricei de arme invită din partea sa pe lucrători la prudență și-i amenință cu închiderea eventuală a fabricei. Ciocnire de trenuri Paris, 9 iunie. O ciocnire s’a produs ieri la gara Epernay între expresul orient și trenul călătorilor care vinea din Reims. Cinci vagone s’au sfărâmat. Cinci călători și doi amplaiați ai drumurilor de fier au fost răniți. Procesul bulangiștilor. Serbări Paris, 8 Iunie. Procesul bulangiștilor a început ieri în fața tribunalului din Angoulême. După ascultarea martorilor, audiența s’a amânat pe azi. — Centenarul (Serment du Jeu de Paume) s’a celebrat ieri într’uun mod solemn la Versailles. In timpul serei a avut loc un banchet la care au asistat D. D. Spuller, Thevenet și Faye. D. Spuller a rostit un discurs forte aplaudat asupra Libertății fiica Revoluției. El a sfârșit zicând că după 18 ani republica nu va abdica în Francia în mâinele unui aventurier. Situația Serbin Paris, 9 Iunie. Corespondentul ziarului „Standard“ la Belgrad raportează ziarului său o conversațiune ce a avut-o cu d. Garașanin. Acesta din urmă ar fi zis că independența Serbiei e ilustrie. Serbia e pusă la mezat, și fiindcă n’are nimic de pierdut ci totul de câștigat, ea trebue să se vândă celuia care va da mai mult. LA LIBRĂRIA LEON ALKALAY — Calea Victoriei 19 — Se află un mare asortiment de diferite cărți pentru premii cu prețuri convenabile. U3 ROALELE SIFILITICE ITep-a.tinta, ToárToátéscá Vindecă după cele trei nouă metode, radical, f&ffâ durere și împiedicare după experiență de 18 ani Specialist dr. THOE str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victoriei prin str. Sf. Voivozi (Tramway). Consnalturi: de la 8 dimineța până la P sera. Loc d'aște, tare separat pentru fiecare. 300.242 să case. Margareta urmă să lucreze la doamna G... In vremea acesta el căuta un loc de grădinar, cultivator sau orice altceva. Istorisirea lui Rocco făcuse o adâncă impresie asupra Margaretei... deși ea se încercase a ascunde de ochii tată-său tama ei, căci credea că acele semne erau efectul unei bule căpătate din cauza muncei prea mari în atelierele domnei G... — Rito,—îi zise tata sea într’o dimineți când o văzu sculându-se cu mare anevoință din pat,— eu nu vreau să’ți lași sănătatea neîngrijită. De ce vrei tu să mă chinuiești căzând bolnavă cine știe cât de greu ? Simt că mi se rupe inima de durere când îți văd ochii obosiți și fața palidă. Când eram în pușcărie, puteai avea motiv să muncești ziua și noptea. Da, trebuiau hrăniți copiii și D-zeu îți dete putere să o duci înainte. Dar acum sunt și eu aici și trebue oricum să capăt și eu cevsa și tu, când nu te simți bine, stăi acasă și lasă sa’țî oprească prețul unei zile, că n’o să murim. Așa preț pe ceas se câștigă și fără t să umbli un ceas prin plaie, frig și vânt. Și când te vei fi bolnăvit și ’I cade la pat, care va fi folosul ? Modista ta are să’țî dea ceva ? Va veni vre-una din cocónele cărora le brodezi rochiile să’ți dea sănătate și viață ? Afurisită lumea încă de vinera trecută când am venit aici, am văzut că figura ta era bolnaviciasa și am fost îngrijat și pe urmă în fiecare zi a mers tot mai rea: dureri de pântece, vărsături, slăbiciune, leșinuri, tresărituri noaptea. Crezi tu fată dragă, că ’mi póte plăcea să te văd așa prăpădindu-te? De azi n’am să eși d’acasă, și nici mâine și nici poimâine , am să chem un doctor și vom vedea dacă trebue o cură și dacă sunt necesari bani, D-zeu n’are să ne lase. El ne va deschide o cale. Mi se pare că locuința asta e cauza de căpetenie a boalei tale, aici pare că am fi într’un puț, trebue să ne mutăm cu orice preț. Vom găsi o casă mai aerată, mai largă și mai aproape de locul unde te duci să lucrezi. Deocamdată, eu mă duc la doctor. — Nu, tată, nu ta duce.—zise Margareta.—Astă dimineață mă simt mai bine ca ole, așa că pot să merg la lucru. (Va urma) H