Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)
1889-09-26 / nr. 218
Universal Ho 218 tăiat cu propria lor sabie. Bărbatul care’și apăra soția nici nu s’a putut apropia și a fost astfel lovit încât rămase fără simțire. De curiozitate m’am dus la secție unde și comisarul a fost insultat. Aci ofițerul Macri a mers și mai departe și a spus: „Să probeze C... va că e cununată ca bărbatul“ (d-r Thor). Iar doamna Thor răspunse : „Dacă mai ar gi această nerușinare pe lângă bătaia ce-am suferit împreună cu bărbatul meu, ei bine află, mișelale, că cel ce m’a cununat este chiar șeful mău superior, general Manu, care va trebui să se căiască că ți-a iscălit decretul pentru a purta epolete și sabie.“ Aci mișelul a devenit puțin palid, iar femeea plângea de ți se sfâșia inima la acest trist spectacol. De a descrie cu deamenuntul a ceea ce am văzut și auzit ’mi este imposibil. Din parte-mi cred, stimate de general, că, ca ministru, nu veți lăsa să treacă așa de ușuratec o așa de gravă cestiune, ca un astfel de om să mii aibă dreptul de a fi în rândurile armatei și a nu fi aspru pedepsit, asemenea și acei trei ofițeri ce iau ajutat. Primiți, etc. George Vasilescu Proprietar și alegetor la col. I NB. La această afacere a fost martor și un bancher evreu anume Moreanu Ezra din Calea Victoriei. O contesă sperjură Din Pesta ne vine următoarea știre de senzație : Contesa Hoyoș, fiica contelui Hoyoș și membră a unei din cele mai mari familii din Austro Ungaria, a fost arestată. Ea e acuzată că a jurat fals într’un proces pa care tatăl ei l-a avut cu arendașul băilor Hohenstadt, proprietate a contelui. Contesa n’are decât 24 de ani. Această arestare a produs o profundă emoție în cercurile înalte din întreg imperiul: îndrăzneala banditului Licinski Am anunțat că Licinski a făcut o nouă tâlhărie, cată amănunte. Joi seara 21 Septembrie curent candiditul Simion Lecinski a apărut pe șoseua Măcin, între Isaccea și Somora și kilometri 17—18 tocmai când treceau pe acolo doi evrei, fiind asigurați de administrațiunea din Tulcea că de când n’au arestat gazdele lui Simion banditul nu mai îndrăznește să iasă din ascunzătarea sa. Pe când evreii mergeau pe șosea într’o trăsură și vorbea între dânșii de Simion, iată și Simion că iesă dintr’un tufiș, opresce trăsura și cere bani. Unul din călători se numesea Weinberg și este distribuitorul tutunului din județul Tulcea. Acesta avea asupra lui 3000 de lei și fără nici o vorbă i-a dat lui Lecinski. Tovarășul de călătorie a d-lui Weinberg este un negustor de cherestea numit Goldstein. Acestuia Simion, după ce i-a luat 800 lei cât avea asupra sa, apoi i-a luat și hainele. HAZ Doamna X., frumoasă și tînără, văduvă de abia două luni, vrea să se mărite. — Nu se de mirare, zice Păcală. Văduvele tinere sunt ca lemnele verzi , plâng la un capăt, când ard la cel-l-alt. * * * . D-na Păcală povestește uneia din prietenele sale peripețiile unei petreceri de vară. — Eram vre-o cinci-șase dame, am petrecut de minune. Intr’una din zile, eram la scăldat în Șiret... De o dată, un bărbat ne ieși înainte... •— Și nu v’a fost rușine ? — Nu! Era gol ca și noi. k lucruri din toată lumea Cafegiu original. — Un cafegiu din New York a găsit una de toată frumusețea. Cine intră în localul său, chiar și ca să bea un pahar de bere de 25 bani, primește de la chelner un bilet pe care stă scris : „Cofegiul recunoscător clienților săi. „Biletul acesta autoriză pe cel care ’l „posedă să ’și facă fotografia.“ In curte se află gata un fotograf cu o mașină instantanee, și, până ce mușteriul să n’aibă vreme a ’și stăpâni mirarea, artistul îl și fotografiază și ’i prezintă portretul. Toți aleargă la acea cafenea, în care se văd deseori notabilitățile politicei, finanțelor, literaturei, artei, etc. Dar originalul cafegiu s’a gândit să dispună de portretele mușteriilor, chiar și d’ale celor abia intrați odată din întâmplare sau din curiozitate în localul său, și a așezat acele portrete în două rame mari, pe care le-a pus în cuii lângă ușa cafenelei, d’asupra lor scriind în litere d’aur: „Iată mușteriii mei“ Ce cafegiu pișicher ! Justiție repede.—In Geneva gi în alte câteva orașe din Elveția există un sistem forte practic de a pedepsi contravențiile de mică importanță. Iată-1: Un agent polițienesc vede că un cârciumar cu gi a închis prăvălia la ceasul hotărît, că un birjar circulă noptea cu felinarele neaprinse, că un servitor scutură covore pe o ferastră ce dă în stradă, acel agent nu trimite pe vinovat la tribunal, ci-l dă o cartă care menționază natura contravenției și pe care se află scrise următorele rînduri : „Dacă recunoști că ai făptuit călcarea de reglemente de poliție mai sus menționată, vei plăti azi la biuroul poliției 5 lei. Dacă tăgăduești, vei compărea înaintea tribunalului de poliție.“ 99 la 100 din contraveninji pățesc bucuroși să scape de plictiseală și de pierderea de vreme ocazionată de o compariție la tribunal. O fi expeditiv sistemul, e drept, dar ce mașină infamă ar fi în mâna unei poliții puțin scrupulase ! ȘTIRI In urma încetărei din viață a A. S. R. principelui August al Portugaliei, duce de Coimbra, frate al regelui Portugaliei curtea nr. 11. regelui și regina luat doliu pe el timp de zece zile, cu începere da la 17 Septembre trecut. ac ’«Sg?* Exc. sa d. de Bülow, ministrul plenipotențiar al Germaniei, întorcându-se din concediu, a reluat direcțiunea legațiunei imperiale. M M. S. regina urmează de opt zile la Wiesbaden cura de băt și de masagru ce i-a fost prescrisă de doctorul Metzger. Deși durerile reumatismale n’au dispărut încă, totuși sănătatea majestăței sale s’a îmbunătățit. In urma insistenței medicului, cura însă se va prelungi până pe la finele lunei Octombre, când majestatea sa se va reîntoarce în țară. Ä Direcțiunea «zilului Elena Doamna aduce la cunoștința părinților că vizitele se fac la azil, în toate duminicale și sărbătorile prescrise în regulamentul școlar 1889—80; tot de-odata eșirea elevelor din școală va fi la prima duminecă a fiecărei luni. * In procesul asasinilor de la vila Kohler jurații au avut să răspundă asupra 600 de chestiuni. 3 £ Luni. Marele lot de 300.000 fr. al loteriei otomane a fost câștigat de nrul 559,357. Lotul de 25,000 franci i-a câștigat nrul 1,758,838. 4* D. Alexandru Cuza, fiul fostului domn, cu ocaziunea venirei sale în Galați a venit în ajutorul spitalul Elisabeta Domna Caritatea Gălățeană cu suma de una mie lei. *#* Instrucțiunea afacerii creditului funciar urban din Iași s’a terminat. Judecătorul de instrucție va da ordonanțe de urmărire contra d-lor Drăghici, Idolban, Ghiulea, Dudescu și alți doi. Consiliul de administrație al creditului va hotărî zilele astea, dacă trebuie să intenteze un proces de despăgubire foștilor membri ai consiliului. A 3 . , Procesul devastatorilor redacțielor, se înfățișează marți.X -Ziarele franceze aduc știrea că sa pus sub presă și în curând va apare un nou volum de nuvele de Carmen Sylvă. Nuvelele sunt traduse în franțuzește de Robert Hefez și vor fi însoțite de o prefață scrisă de romancierul Pierre Loti. Consiliul general de instrucție, în ce privește numirea învățătorilor, a hotărît ca această să se facă după recomandația revizorilor școlari. Consiliul a fixat de asemene pedepsele disciplinare. Un mare incendiu a isbucnit vineri noptea dincolo de viile Filaretului, în apropiere de satul Jilava. Au ars mai multe dependințe, hambarul și oborul de vite ale unui cirezar. Incendiul a fost potolit de ploaia torențială care a căzut în acea noapte. A . D. Duca, director general al căilor ferate, va dirige în persoană transportul în masă a trupelor, care va avea loc la 13 Octombre, zi în care se va face desconcentrarea. Consiliul comunal al capitalei e convocat să se întrunească Miercuri la 3 ore sub președinția primarului. Sâmbăta s’a ținut la primăria capitalei licitația pentru iluminarea cu electricitate a cheului Dâmboviței și a bulevardelor. Numai casa Schubert și Cnie a făcut ofertă. Alte case, ca : Societatea italiană sistem Edison, Societatea de electricitate și Allgemeine Geselschaft din Berlin au trimis primăriei scrisori în cari cer să se amâne licitația, pentru că n’au avut destulă vreme să studieze devizele. Afacerea va fi supusă consiliului comunal, care va hotărî în ultimă instanță. A Citim în „Constituționalul Din sorginte catargială aflăm că d. Lascar Catargiu va merge săptămâna viitoare la Sinaia pentru a supune majestăței sale situațiunea politică precum și greutățile pe care le întâmpină cu guvernul sef. <*§* Pe timpul marilor manevre, comandamentul uneia din diviziile corpului 4 de armată va fi încredințat d-lui general Dunca. varea să răspundă la numeroasele cereri ale țăranilor, ministrul domeniilor a hotărât să ceară consiliului de miniștri autorizarea d’a scoate în vânzare o nouă serie de moșii ale statului. «»Búr D. C. Boerescu, ministru al instrucției, însoțit de d. Șt. Mihăilescu, secretar general, a vizitat azilul Elena Doamna. D. Boerescu caută mijloace pentru a face ca în azil să se poată primi cel mai mare număr posibil de fete lipsite de mijloace. 1t Comisiunea de anchetă numită de Eforie în afacerea internilor își urmează lucrările ; ancheta se va termina în câteva zile. 4». D. Vrăbiescu, consilier comunal al capitalei, a demisionat Sâmbătă. Aceasta e a 11-a demisie, și de aceea e forte probabil că consiliul va fi disolvat. + D. Catargiu a cerut procurorului general să grăbească cu ancheta de la spitalul Colțea. A D. P. Sechiani, mare proprietar al județului Covurlui a dăruit 12.000 cărămizi pentru spitalul și infirmeria din Bujor; asemenea a oferit pe fiecare an câte 10 stânjeni lemne și 250 lei, din care pentru anul 1888—89 agi predat lemnele cu un piu» de doi stânjeni și bani iarăși cu un piu» de 38 lei, în instrumente chirurgicale, iar pentru anul curent a predat până acum 5 stânjeni și 2 palme lemne. Raportul consiliului de războiu al corpului 2 de armată a fost sesizat Sâmbătă de afacerea agresiunei sublocotenentului Macri contra d-nei Thor. D. Macri va fi supus azi unui interogator. D. Vernescu ministru de finanțe se întoarce în țară pe la 3 Octombre. Cu începere de ieri, consiliul de război al corpului II de armată se compune precum urmează: Colonel Sergio Voinescu, președinte ; Maiorii Vasilescu, Vidulescu, I. Vlădescu, și Ieremia Georgescu, membri.n Buletinul direcțiunei târgului de rîmători de la Severin, prezintă la 14 Sept. curent următoarea situațiune : Rîmători intrați în târg 2951; vînduți în interiorul țării 762; exportați în Austro Ungaria 520, uciși 25 , exterminați din causa boalei de dinți 5 , rămași în sălașe 1639. Prețurile au variat între 68 și 72 bani kilogramul după deducțiune de 43 klg. viața la pereche și 4 la sută reducere. ILUSTRAȚIA HOASTRA Expoziția anuală artistică din München a avut în anul acesta, în galeria tablourilor, lucruri adevărat alese. Dăm azi o copie fidelă de pe tabloul pictorului Lancerotto : „Două cochete.“ DEPEȘI Din Sofia Sofia, 23 Septembre. Principele Ferdinand s’a întors azi dimineață, venind de la Filipopoli. Guvernul va proceda la 9/1 Octombre la vinderea cerealelor provenind din dijmele. Aceste cereale constau aprope în : 50 milion ocale (ocques) de grîu tare 21 milióne de grid malc, 1,810,000 de grîu amestecat, 13 milióne ocale de secară 1,800,000 de orz, 1,000,000 de secară albă, 1,000 000 de ovăz și 300,000 ocale de melci. Gastul de sarcini relativ la acesta vindere e publicat în principalele ziare europene. Poarta ți Bulgaria Londra, 23 septembre. „Times“ discutând articolul din „Fremdenblatt“ privitor la Bulgaria crede că povețele date de fata vienezâ ar putea determina pe Parta a face un demers ulterior țintind la realizarea intențiunii sale primitive. In acest caz, Vizita împăratului Wilhelm ar avea mai mult decât un caracter de curtenie. Situația țărilor balcanice este actualmente schimbată astfel încât puterile nu mai sunt împiedicate, de considerația pentru sensibilitatea Rusiei, de a recunoște pe principele Ferdinand, Enghitera nu va pune piedică unui asemenea de Marți, 26 (8 Octombre) Septembre 1889 mers al Porții, cu tote că acesta a întârziat de a lua inițiativa in acesta acțiune. Bruxel 23 Septembrie Nord zice că consiliând pe Turcia de a asigura propria sa siguranță și a Europei recunoscând pe principele Ferdinand și independența Bulgariei. „Fremdenblatt“ a găsit aci cel mai bun mijloc de a face acută clima latentă. Voesc numai să se servească de Turcia pentru a trage castanele din foc în ceea ce priveșce Serba. Berlin 23 Septembre. Gazeta Coloniei zice că Poarta n’a făcut încă nici un demers care ar putea determina pe Germania să iasă din ati*tutinea sa rezervată în cestiunea bulgară Dacă Poarta ar face demersuri pentru recunoașterea principelui Ferdinand, Germania ar cere acordul tuturor puterilor semnatare în privința persoanei principelui Ferdinand. întrunire.—Ciocnire Londra 23 Septembrie Intr’o întrunire ținută de amploiații tranvaiurilor și omnibulurilor, lord Roseberri a rostit un discurs în care veștejește obligațiunea la un lucru excesiv ca o rușine pentru civilizație. Adunarea a adoptat o moțiune cerând ca lucrul să fie fixat la 12 ora pe zi. Eri o ciocnire s’a întâmplat între două trenuri aproape de Manchester. Au fost trei morți și numeroși răniți. Nfatalla șl fini se& Bșriiu, 23 Septembre. Regele Milan a consimțit în principiu la o întrevedere a reginei Natalia cu regele Alexandru lăsând regenței grija de a regula amănuntele ei. — Se desminte știrea că guvernul ar avea intențiunea de a presenta camerei un proect tinzând a expulza din Serbia pe regina Natalia. Reforme din Armenia Constantinopol, 23 Septembre. Consiliul de miniștri s’a ocupat de cestiunea relativă la introducerea ore căror reforme locale în Armenia și mai cu sumă de introducerea unor măsuri privitore la siguranța publică, la aplicarea dreptății etc. Suveranii Greciei Atena 23. Septembre. Majestățile lor au sosit și au fost primiți într-un mod călduros de miniștrii,de funcționarii, de ofițerii superiori și de represintanța puterilor. Sănătatea regelui și a reginei este excelentă. Populația a aclamat cu entusiasm pe suveranii și pe principele moștenitor, Vr’o sută de studenți au vost să prezinte regelui o petiție în privința afacerilor din Creta. S’a produs o ușoară învălmășeală și după efiteva arestări, delegațiunea studenților a fost lesne împrăștiată. Afacerea n’are nimic serios. Catastrofă New-York, 23 Septembre. Știrile ce vin din Vera Cruz anunță că un ciclon a pustiit insula Carmen (Golful mexic). 26 de vapore au fost aruncate pe pasta, 25 de case au fost prăpădite, și temerea că multe persoane au perit. Semne de război ș Londra, 23 Septembre. O depeșă trimisă din Constantinopol zice că trupele rusești așezate de alungul graniței românești au fost întărite într-un mod simțitor în cursul lunei Septembre. DIMITRIE G. MACOVEY Doctor în medicină de la Facultatea din Paris. Medic dirigent al stațiunii balneare Govora, are onoare de a face cunoscut clientelei sale că a reluat orele de consultațiuni de la 4VS—6 p. m. Pentru săraci consultațiuni gratuite: 51 calea Grivița 51. 333 Foița, „JniTversului“ 86 Prințul Alexandru DE BATTENBERG SAU MISTERELE BULGARIEI Romandra01 afico-criminal de mare sensație Cap. XVII. Durerea Despărțirei — Alexandre, zise el și -și trecu cu mâna peste frunte, — nici chiar în casa asta nu trebuie să ta dai pe față drept ceea ce ești in realitate. „Trebuie să joci înainte rolul unui aristocrat care consideră ca lucru de bonton de a petrece vara la moșie liber și nerenat, ocupându-se cu agricultura. Numai astfel ți-e cu putință să afli vizuinile migeliei și violenieli grăjmagilor tăi cari nu tind la alt mai puțin decât a-ți amărî viața și a te nimici. In acel moment resună din spre stradă sgomotul unor pagi ce se apropiau grabnic. In dată Alexandru fu lângă fereastră. — Mulțumită Domnului! In sfârșit... în sfârșit iată că vine fidelul meu amic! Oh, Rubanoff, ce mult timp m’ai lăsat în această nesiguranță penibilă, îngrozitoare despre soarta mult iubitei mele Anna ! Și în adevăr, cel ce sosia era un intim al prințului, căci evita de a intra pe poarta cea mare. Prin împrejurarea că omul se folosia de portița secretă pentru a intra în reședința de vară, prințul fugi mai întărit în speranța și bucuria lui că acela era Paul Rubanoff, doctorul său particular. — In sfârșit... în sfârșit o veste de la dânsa, esclamă el. Oh, cum o să se mai bucure și mama iubitei mele Anna când o să audă din gura mea o veste bună despre copilul ei! După aceste cuvinte prințul se repezi la ușă pe care o deschise. Cu respirația suspendată el trase cu urechia spre coridor. Atunci în sfârșit răsunară niște pași pe scară. Insă ca iubit de o lovitură electrică, el tresări. — Dumnezeule, nu este el! Mai sărac cu o speranță dulce și frumosă, prințul închise ușa și se retrase cu genuchii șovăitori, îndărăt în cameră. El căzu pe un scaun ca un om zdrobit de tot. Nu se mai gândia la împrejurarea că acela care venia se semnalase deja ca un om al casei prin aceea că intrase pe portița secretă. Tóte celelalte ÎI erau indiferente , căci sufletul lui iera însetat numai de a afla vreo veste de adorata sa. Și apoi el însuși ar fi preferat riscaiva știri mai puțin imbucuratore, nesiguranței crude și de nesuferit în care se afla. Cineva bătu. Principele nu auzi. Mintea lui pribigia afară în regiuni depărtate unde se afla iubita lui, inaccesibilă pentru dânsul. Iarăși bătu cineva. Abia acum prințul deveni atent. El se trezi din adânca lui meditațiune și se uită cu ochii țintiți spre ușă ca și cum se temea că nu auzise póte bine. Insă înainte chiar ca el să fi luat o hotărîre într’un fel sau altul, ușa se deschise. Un om în livrea de servitor trecu pragul. La vederea noului sosit Alexandru sări de o dată în sus ca împins de un resort mecanic. Expresiunea durerosa și plină de grijă a feței sale făcu loc unui zîmbet de bucurie amestecată cu înduioșare. — Niklas.... bunul meu Niklas... tu ești. Cu aceste cuvinte prințul înaintă la bătrânul servitor și -i întinse mâna. — Fii bine venit, Niklas ! Imi aduci are vre-o veste despre nenorocita mea Anna? Bătrânului îi pică din ochi o lacrimă. El își mușcă, aprope până be pe sângele din ea, buza de jos, numai pentru a Înăbuși cu orice preț plânsul ce era să’ipodidescá. — Mare Dumnezeule ! Niklas... tu taci? esclamă prințul speriat: „O, Dumnezeule, bunule Dumneseu... Niklas! tăcerea ta ’mi spune tot, tot...tot! Preotul încă tot nu s’a întors ? Bătrânul clătină din cap. Se părea că are ceva pe inimă, ceva cu totul extraordinar. Deschise buzele, dar ele se reînchiseră numaidecât. Suspinând jalnic, el lăsă în jos capul. Prințul observă acesta. — Ce ți-e, Niklas? strigă el îngrijat. Vorbește! vorbește! tu mi-ascunzi ceva! Vrea să auz tot! Tot auzi tu? — Măria ta, începu Niklas eșitând, căutând cuvinte,—am fugit... în taină... da acasă... pentru... pentru... Prințul pare că ghicea ce voia bătrânul. — Pentru ca să vorbești cu sărmana prințesă, cu Măria Maiberg? complectă el frasa cu un ton întrebător. —• Da, da, pentru asta am venit, gângâni Niklas. (Va urma).