Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)

1889-09-26 / nr. 218

Universal Ho 218 tăiat cu propria lor sabie. Bărbatul care’și apăra soția nici nu s’a putut apropia și a fost ast­fel lovit în­cât rămase fără sim­țire. De curiozitate m’am dus la secție unde și comisarul a fost insultat. Aci ofițerul Macri a mers și mai de­parte și a spus: „Să probeze C... va că e cununată ca bărbatul“ (d-r Thor). Iar doamna Thor răspunse : „Dacă mai ar gi această nerușinare pe lângă bătaia ce-am suferit împreună cu bărbatul meu, ei bine află, mișelale, că cel ce m’a cununat este chiar șeful mău superior, general Manu, care va trebui să se căiască că ți-a iscălit decretul pentru a purta epolete și sabie.“ Aci mișelul a devenit puțin palid, iar femeea plângea de ți se sfâșia inima la acest trist spectacol. De a descrie cu deamenuntul a ceea ce am văzut și auzit ’mi este imposibil. Din parte-mi cred, stimate d­­e general, că, ca ministru, nu veți lăsa să treacă așa de ușuratec o așa de gravă cestiune, ca un ast­fel de om să mi­i aibă dreptul de a fi în rândurile armatei și a nu fi aspru pedepsit, asemenea și acei trei ofițeri ce iau ajutat. Primiți, etc. George Vasilescu Proprietar și alegetor la col. I NB. La această afacere a fost martor și un bancher evreu anume Moreanu Ezra din Calea Victoriei. O contesă sperjură Din Pesta ne vine următoarea știre de senzație : Contesa Hoyoș, fiica contelui Hoyoș și membră a unei din cele mai mari familii din Austro Ungaria, a fost arestată. Ea e acuzată că a jurat fals într’un pro­ces pa care tatăl ei l-a avut cu arendașul băilor Hohenstadt, proprietate a contelui. Contesa n’are decât 24 de ani. Această arestare a produs o profundă emoție în cercurile înalte din întreg im­periul: îndrăzneala banditului Licinski Am anunțat că Licinski a făcut o nouă tâlhărie, cată amănunte. Joi seara 21 Septembrie curent candi­­ditul Simion Lecinski a apărut pe șoseua Măcin, între Isaccea și Somora și kilo­metri 17—18 tocmai când treceau pe a­­colo doi evrei, fiind asigurați de admi­­nistrațiunea din Tulcea că de c­ând n’au arestat gazdele lui Simion banditul nu mai îndrăznește să iasă din ascunzătarea sa. Pe când evreii mergeau pe șosea într’o trăsură și vorbea între dânșii de Simion, iată și Simion că iesă dintr’un tufiș, o­­presce trăsura și cere bani. Unul din călători se numesea Weinberg și este distribuitorul tutunului din jude­țul Tulcea. Acesta avea asupra lui 3000 de lei și fără nici o vorbă i-a dat lui Le­cinski. Tovarășul de călătorie a d-lui Weinberg este un negustor de cherestea numit Goldstein. Acestuia Simion, după ce i-a luat 800 lei cât avea asupra sa, apoi i-a luat și hainele. HAZ Doamna X., frumoasă și tînără, văduvă de abia două luni, vrea să se mărite. — Nu se de mirare, zice Păcală. Vă­duvele tinere sunt ca lemnele verzi , plâng la un capăt, când ard la cel-l-alt. * * * . D-na Păcală povestește uneia din pri­etenele sale peripețiile unei petreceri de vară. — Eram vre-o cinci-șase dame, am petrecut de minune. Intr’una din zile, e­­ram la scăldat în Șiret... De o dată, un bărbat ne ieși înainte... •— Și nu v’a fost rușine ? — Nu! Era gol ca și noi. k lucruri din toată lumea Cafegiu original. — Un cafegiu­ din New York a găsit una de toată frumu­sețea. Cine intră în localul său, chiar și ca să bea un pahar de bere de 25 bani, pri­mește de la chelner un bilet pe care stă scris : „Cofegiul recunoscător clienților săi. „Biletul acesta autoriză pe cel care ’l „posedă să ’și facă fotografia.“ In curte se află gata un fotograf cu o mașină instantanee, și, până ce mușteriul să n’aibă vreme a ’și stăpâni mirarea, artistul îl și fotografiază și ’i prezintă portretul. Toți aleargă la acea cafenea, în care se văd dese­ori notabilitățile politicei, fi­nanțelor, literaturei, artei, etc. Dar originalul cafegiu s’a gândit să dis­pună de portretele mușteriilor, chiar și d’ale celor abia intrați odată din întâm­plare sau din curiozitate în localul său, și a așezat acele portrete în două rame mari, pe care le-a pus în cuii lângă ușa cafenelei, d’asupra lor scriind în litere d’aur: „Iată mușteriii mei“ Ce cafegiu pișicher ! Justiție repede.—In Geneva gi în alte câteva orașe din Elveția există un sistem forte practic de a pedepsi contravențiile de mică importanță. Iată-1: Un agent polițienesc vede că un câr­­ciumar cu gi a închis prăvălia la ceasul hotărît, că un birjar circulă noptea cu fe­linarele neaprinse, că un servitor scutură covore pe o ferastră ce dă în stradă, a­­cel agent nu trimite pe vinovat la tribu­nal, ci-l dă o cartă care menționază natura contravenției și pe care se află scrise ur­­mătorele rînduri : „Dacă recunoști că ai făptuit călcarea de reglemente de poliție mai sus menționată, vei plăti azi la biuroul poliției 5 lei. Dacă tăgăduești, vei compărea înaintea tribunalului de poliție.“ 99 la 100 din contraveni­nji p­ățesc bu­curoși să scape de plictiseală și de pier­derea de vreme ocazionată de o compa­­riție la tribunal. O fi expeditiv sistemul, e drept, dar ce mașină infamă ar fi în mâna unei poliții puțin scrupulase ! ȘTIRI In urma încetărei din viață a A. S. R. principelui August al Portugaliei, duce de Coimbra, frate al regelui Portugaliei cur­tea nr. 11. regelui și regina luat doliu pe el timp de zece zile, cu începere da la 17 Septembre trecut. ac ’«Sg?* Exc. sa d. de Bü­low, ministrul pleni­potențiar al Germaniei, întorcându-se din concediu, a reluat direcțiunea legațiunei imperiale. M M. S. regina urmează de opt zile la Wiesbaden cura de băt și de masagru ce i-a fost prescrisă de doctorul Metzger. De­și durerile reumatismale n’au dispărut încă, totuși sănătatea majestăței sale s’a îmbunătățit. In urma insistenței medicu­lui, cura însă se va prelungi până pe la finele lunei Octombre, când majestatea sa se va reîntoarce în țară. Ä Direcțiunea «zilului Elena Doamna a­­duce la cunoștința părinților că vizitele se fac la azil, în toate duminicale și săr­bătorile prescrise în regulamentul școlar 1889—80; tot de-odata eșirea elevelor din școală va fi la prima duminecă a fie­că­­rei luni. * In procesul asasinilor de la vila Kohler jurații au avut să răspundă asupra 600 de chestiuni. 3 £ Luni. Marele lot de 300.000 fr. al loteriei o­­tomane a fost câștigat de n­rul 559,357. Lotul de 25,000 franci i-a câștigat n­rul 1,758,838. 4* D. Alexandru Cuza, fiul fostului domn, cu ocaziunea venirei sale în Galați a ve­nit în ajutorul spitalul Elisabeta Dom­na Caritatea Gălățeană cu suma de una mie lei. *#* Instrucțiunea afacerii creditului funciar urban din Iași s’a terminat. Judecătorul de instrucție va da ordo­nanțe de urmărire contra d-lor Drăghici, Idolban, Ghiulea, Dudescu și alți doi. Consiliul de administrație al creditului va hotărî zilele astea, dacă trebuie să in­tenteze un proces de despăgubire foștilor membri ai consiliului. A 3 . , Procesul devastatorilor redacțielor, se înfățișează marți.X -Ziarele franceze aduc știrea că s­a pus sub presă și în curând va apare un nou volum de nuvele de Carmen Sylvă. Nu­velele sunt traduse în franțuzește de Ro­bert Hefez și vor fi însoțite de o prefață scrisă de romancierul Pierre Loti.­­ Consiliul general de instrucție, în ce privește numirea învățătorilor, a hotărît ca această să se facă după recomandația revizorilor școlari. Consiliul a fixat de a­­semene pedepsele disciplinare.­­ Un mare incendiu a isbucnit vineri nop­­tea dincolo de viile Filaretului, în apro­piere de satul Jilava. Au ars mai multe dependințe, hambarul și oborul de vite ale unui cirezar. Incendiul a fost potolit de ploaia toren­țială care a căzut în acea noapte. A . D. Duca, director general al căilor fe­rate, va dirige în persoană transportul în masă a trupelor, care va avea loc la 13 Octombre, zi în care se va face descon­­centrarea.­­ Consiliul comunal al capitalei e convo­cat să se întrunească Miercuri la 3 ore sub­ președinția primarului.­­ Sâmbăta s’a ținut la primăria capitalei licitația pentru iluminarea cu electricitate a cheului Dâmboviței și a bulevardelor. Numai casa Schubert și C­nie a făcut ofertă. Alte case, ca : Societatea italiană sistem Edison, Societatea de electricitate și All­gemeine Geselschaft din Berlin au trimis primăriei scrisori în cari cer să se amâne licitația, pentru că n’au avut destulă vreme să studieze devizele. Afacerea va fi supusă consiliului co­munal, care va hotărî în ultimă instanță. A Citim în „Constituționalul Din sor­ginte catargială aflăm că d. Lascar Ca­­targiu va merge săptămâna viitoare la Sinaia pentru a supune majestăței sale situațiunea politică precum și greutățile pe care le întâmpină cu guvernul sef. <*§* Pe timpul marilor manevre, comanda­mentul uneia din diviziile corpului 4 de armată va fi încredințat d-lui general Dunca. var­ea să răspundă la numeroasele cereri ale țăranilor, ministrul domeniilor a ho­tărât să ceară consiliului de miniștri a­­utorizarea d’a scoate în vânzare o nouă serie de moșii ale statului. «»Búr D. C. Boerescu, ministru al instrucției, însoțit de d. Șt. Mihăilescu, secretar ge­neral, a vizitat azilul Elena Doamna. D. Boerescu caută mijloace pentru a face ca în azil să se poată primi cel mai mare număr posibil de fete lipsite de mijloace. 1t Comisiunea de anchetă numită de Efo­rie în afacerea internilor își urmează lu­crările ; ancheta se va termina în câteva zile. 4». D. Vrăbiescu, consilier comunal al ca­pitalei, a demisionat Sâmbătă. Aceasta e a 11-a demisie, și de aceea e forte pro­babil că consiliul va fi disolvat. + D. Catargiu a cerut procurorului gene­ral să grăbească cu ancheta de­ la spita­lul Colțea. A D. P. Sechiani, mare proprietar al ju­dețului Covurlui a dăruit 12.000 cără­mizi pentru spitalul și infirmeria din Bu­jor; asemenea a oferit pe fie­care an câte 10 stânjeni lemne și 250 lei, din care pentru anul 1888—89 agi predat lemnele cu un piu» de doi stânjeni și bani iarăși cu un piu» de 38 lei, în instrumente chi­rurgicale, iar pentru anul curent a pre­dat până acum 5 stânjeni și 2 palme lemne. Raportul consiliului de războiu al cor­pului 2 de armată a fost sesizat Sâmbătă de afacerea agresiunei sub­locotenentului Macri contra d-nei Thor. D. Macri va fi supus azi unui intero­gator. D. Vernescu ministru de finanțe se în­toarce în țară pe la 3 Octombre.­­ Cu începere de ieri, consiliul de război al corpului II de armată se compune pre­cum urmează: Colonel Sergio Voinescu, președinte ; Maiorii Vasilescu, Vidulescu, I. Vlădescu, și Ieremia Georgescu, membri.­n Buletinul direcțiunei târgului de rîmă­­tori de la Severin, prezintă la 14 Sept. curent următoarea situațiune : Rîmători intrați în târg 2951; vînduți în interiorul țării 762; exportați în Aus­tro Ungaria 520, uciși 25 , exterminați din causa boalei de dinți 5 , rămași în sălașe 1639. Prețurile au variat între 68 și 72 bani kilogramul după deducțiune de 43 klg. viața la pereche și 4 la sută reducere. ILUSTRAȚIA HOASTRA Expoziția anuală artistică din München a avut în anul acesta, în galeria tablou­rilor, lucruri adevărat alese. Dăm azi o copie fidelă de pe tabloul pictorului Lancerotto : „Două cochete.“ DEPEȘI Din Sofia Sofia, 23 Septembre. Principele Ferdinand s’a întors azi di­mineață, venind de la Filipopoli. Guvernul va proceda la 9/1­ Octombre la vinderea cerealelor provenind din dij­mele. Aceste cereale constau aprope în : 50 milion ocale (ocques) de grîu tare 21 milióne de grid malc, 1,810,000 de grîu amestecat, 13 milióne ocale de secară 1,800,000 de orz, 1,000,000 de secară albă, 1,000 000 de ovăz și 300,000 oca­le de melci. Gastul de sarcini relativ la acesta vindere e publicat în principalele ziare europene. Poarta ți Bulgaria Londra, 23 septembre. „Times“ discutând articolul din „Frem­denblatt“ privitor la Bulgaria crede că povețele date de fata vienezâ ar putea de­termina pe Parta a face un demers ulte­rior țintind la realizarea intențiunii sale primitive. In acest caz,­ Vizita împăratului Wil­helm ar avea mai mult de­cât un carac­ter de curtenie. Situația țărilor balcanice este actual­mente schimbată ast­fel în­cât puterile nu mai sunt împiedicate, de considerația pentru sensibilitatea­ Rusiei, de a recu­noște pe principele Ferdinand, Enghitera nu va pune piedică unui asemenea de­ Marți, 26 (8 Octombre) Septembre 1889 mers al Porții, cu tote că acesta a întâr­ziat de a lua inițiativa in acesta acțiune. Bruxel 23 Septembrie Nord zice că consiliând pe Turcia de a asigura propria sa siguranță și a Eu­ropei recunoscând pe principele Ferdinand și independența Bulgariei. „Fremdenblatt“ a găsit aci cel mai bun mijloc de a face acută clima­ latentă. Voesc nu­mai să se servească de Turcia pentru a trage cas­tanele din foc în ceea ce priveșce Serb­a. Berlin 23 Septembre. Gazeta Coloniei zice că Poarta n’a fă­cut încă nici un demers care ar putea determina pe Germania să iasă din ati*­tutinea sa rezervată în cestiunea bulgară Dacă Poarta ar face demersuri pentru re­­cunoașterea principelui Ferdinand, Ger­mania ar cere acordul tuturor puterilor semnatare în privința persoanei principe­lui Ferdinand. întrunire.—Ciocnire Londra 23 Septembrie Intr’o întrunire ținută de amploiații tranvaiurilor și omnibulurilor, lord Rose­­berr­i a rostit un discurs în care vește­jește obligațiunea la un lucru excesiv ca o rușine pentru civilizație. Adunarea a adoptat o moțiune cerând ca lucrul să fie fixat la 12 ora pe zi. Eri o ciocnire s’a întâmplat între două trenuri aproape de Manchester. Au fost trei morți și numeroși răniți. Nfatalla șl fini se& Bșriiu, 23 Septembre. Regele Milan a consimțit în principiu la o întrevedere a reginei Natalia cu re­gele Alexandru lăsând regenței grija de a regula amănuntele ei. — Se desminte știrea că guvernul ar avea intențiunea de a presenta camerei un proect tinzând a expulza din Serbia pe regina Natalia. Reforme din Armenia Constantinopol, 23 Septembre. Consiliul de miniștri s’a ocupat de ces­tiunea relativă la introducerea ore căror reforme locale în Armenia și mai cu sumă de introducerea unor măsuri privitore la siguranța publică, la aplicarea dreptății etc. Suveranii Greciei Atena 23. Septembre. Majestățile lor au sosit și au fost pri­miți într-un mod călduros de miniștrii,­de funcționarii, de ofițerii superiori și de re­­presintanța puterilor. Sănătatea regelui și a reginei este ex­celentă. Populația a aclamat cu entusiasm pe suveranii și pe principele moștenitor, Vr’o sută de studenți au vost să pre­­zinte regelui o petiție în privința afacerilor din Creta. S’a produs o ușoară învălmă­șeală și după efite­va arestări, delegațiu­­nea studenților a fost lesne împrăștiată. Afacerea n’are nimic serios. Catastrofă New-York, 23 Septembre. Știrile ce vin din Vera­ Cruz anunță că un ciclon a pustiit insula Carmen (Golful mexic). 26 de vapore au fost a­­runcate pe pasta, 25 de case au fost pră­pădite, și­­ temerea că multe persoane au perit. Semne de război ș­ Londra, 23 Septembre. O depeșă trimisă din Constantinopol zice că trupele rusești așezate de alun­­gul graniței românești au fost întărite în­tr-un mod simțitor în cursul lunei Sep­tembre. DIMITRIE G. MACOVEY Doctor în medicină de la Facultatea din Paris. Medic dirigent al stațiunii balneare Govora, are onoare de a face cunoscut clientelei sale că a reluat orele de con­­sultațiuni de la 4VS—6 p. m. Pentru săraci consultațiuni gratuite: 51 calea Grivița 51. 333 Foița, „­Jn­iTversu­l­u­i“ 86 Prințul Alexandru DE BATTENBERG SAU MISTERELE BULGARIEI Roman­dra01 afico-criminal de mare sensație Cap. XVII. Durerea Despărțirei — Alexandre, zise el și -și trecu cu mâna peste frunte, — nici chiar în casa asta nu trebuie să ta dai pe față drept ceea ce ești in realitate. „Trebuie să joci înainte rolul unui a­ristocrat care consideră ca lucru de bon­ton de a petrece vara la moșie liber și nerenat, ocupându-se cu agricultura. Nu­mai ast­fel ți-e cu putință să afli vizuinile migeliei și violenieli grăjmagilor tăi cari nu tind la alt mai puțin de­cât a-ți amărî viața și a te nimici. In acel moment resună din spre stradă sgomotul unor pagi ce se apropiau grab­nic. In dată Alexandru fu lângă fereastră. — Mulțumită Domnului! In sfârșit... în sfârșit iată că vine fidelul meu amic! Oh, Rubanoff, ce mult timp m’ai lăsat în a­­ceastă nesiguranță penibilă, îngrozitoare despre soarta mult iubitei mele Anna ! Și în adevăr, cel ce sosia era un intim al prințului, căci evita de a intra pe poarta cea mare. Prin împrejurarea că­­ omul se folosia de portița secretă pentru a intra în reșe­dința de vară, prințul fu­gi mai întărit în speranța și bucuria lui că acela era Paul Rubanoff, doctorul său particular. — In sfârșit... în sfârșit o veste de la dânsa, esclamă el. Oh, cum o să se mai bucure și mama iubitei mele Anna când o să audă din gura mea o veste bună despre copilul ei! După aceste cuvinte prințul se repezi la ușă pe care o deschise. Cu respirația suspendată el trase cu u­­rechia spre coridor. Atunci în sfârșit răsunară niște pași pe scară. Insă ca iubit de o lovitură electrică, el tresări. — Dumnezeule, nu este el! Mai sărac cu o speranță dulce și fru­­mosă, prințul închise ușa și se retrase cu genuchii șovăitori, îndărăt în cameră. El căzu pe un scaun ca un om zdrobit de tot. Nu se mai gândia la împrejurarea că acela care venia se semnalase deja ca un om al casei prin aceea că intrase pe por­tița secretă. Tóte cele­l­alte ÎI erau indiferente , căci sufletul lui iera însetat numai de a afla vre­o veste de adorata sa. Și apoi el însuși ar fi preferat riscaiva știri mai puțin imbucuratore, nesiguranței crude și de nesuferit în care se afla. Cine­va bătu. Principele nu auzi. Mintea lui pribigia afară în regiuni de­părtate unde se afla iubita lui, inaccesi­bilă pentru dânsul. Iarăși bătu cine­va. Abia acum prințul deveni atent. El se trezi din adânca lui meditațiune și se uită cu ochii țintiți spre ușă ca și cum se temea că nu auzise póte bine. Insă înainte chiar ca el să fi luat o ho­­tărîre într’un fel sau altul, ușa se des­chise. Un om în livrea de servitor trecu pragul. La vederea noului sosit Alexandru sări de o dată în sus ca împins de un resort mecanic. Expresiunea durerosa și plină de grijă a feței sale făcu loc unui zîmbet de bu­curie amestecată cu înduioșare. — Niklas.... bunul meu Niklas... tu ești. Cu aceste cuvinte prințul înaintă la bă­trânul servitor și -i întinse mâna. — Fii bine venit, Niklas ! Imi aduci are vre-o veste despre nenorocita mea Anna? Bătrânului îi pică din ochi o lacrimă. El își mușcă, aprope până be pe sângele din ea, buza de jos, numai pentru a Înă­buși cu ori­ce preț plânsul ce era să’ipo­­didescá. — Mare Dumnezeule ! Niklas... tu taci? esclamă prințul speriat: „O, Dumnezeule, bunule Dumneseu... Niklas! tăcerea ta ’mi spune tot, tot...tot! Preotul încă tot nu s’a întors ? Bătrânul clătină din cap. Se părea că are ceva pe inimă, ceva cu totul extraordinar. Deschise buzele, dar ele se reînchiseră numai­de­cât. Suspinând jalnic, el lăsă în jos capul. Prințul observă acesta. — Ce­­ ți-e, Niklas? strigă el îngrijat. Vorbește! vorbește! tu mi-ascunzi ceva! Vrea să auz tot! Tot­ auzi tu? —­ Măria ta, începu Niklas eșitând, căutând cuvinte,—am fugit... în taină... da acasă... pentru... pentru... Prințul pare că ghicea ce voia bă­trânul. — Pentru ca să vorbești cu sărmana prințesă, cu Măria Maiberg? complectă el frasa cu un ton întrebător. —• Da, da, pentru asta am venit, gân­­gâni Niklas. (Va urma).

Next