Universul, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 223-248)

1889-10-01 / nr. 223

CIBITersal No. 223 O dramă de amor Restauratorul Stiner din Buda, doși în­ Bulat, întreținea relații amoróse cu o servitoare a sa. Soția șiia lucrul­ui vecinic aveau loc scene. D­ar Stiner cu nici un preț nu voia să rupă dragostea cu servitórea. Acum câte­va zile, Stiner fugi de acasă împreună cu iubita lui. După două zile, nenorocita soția primi o telegramă din Bognar în care i­ac spune ca Stiner a împușcat pe amanta sa și apoi ii-a tras un glonț în cap. Iei ie într’o stare des­parată, glonțul i-a rămas în cap. Servitó­­rea ie ușor rănită. Sinuciderea misterios din Știrbei Vodă la zi noapte, pe la ora 1, în curtea spi­talului militar din strada Ș Știrbei Vodă, s’a găsit spânzurat de un arbore Nastase Neagu. El a fost scăpat fiind găsit în viață. Nu vrea să spuie pentru ce s’a încer­­cat să-și puie capăt zilelor. Furtul de la Danie! O neobicinuită activitate a desvoltat po­liția iagană pentru descoperirea autorilor acestui îndrăzneț furt. In noaptea de 24 Septembre, s’a arestat grecul Spiru Macri, teșghețar la cofetăria de peste drum de N­euschotz, pe baza de­­punerei unui sergent de oraș, care îl vă­­zuse preumblându-se cu birja, în noaptea de mercuri, în ajunul sărbătorilor evreiești, pe lângă contu­rul lui Daniel, Spiru Macri, interogat fiind, a negat to­tul. In urmă, dându i-se dovezi și con­fruntat fiind cu sergentul, cum și cu con­ducătorul birjei cu un cal, No. 92, a re­cunoscut că, într’adevăr, a fost în acea noapte cu birja pe lângă contu­rul lui Da­niel. S’a mai constatat că hoții au fost chiar în cofetăria grecului, prin magazia de hai­ne a d­lui A. Braungtein și că au avut gazdă în str. Petru­ Rareș. Probabil că Spiru Macri este un com­plice al lor, de­și până astă­zi persistă în a nega imputarea ce i se face că ar fi complice. Lucruri din toată lumea O cunoștință cu Bismarck.­Cu o­­cazia sosirii în Londra a d lui Rottenberg, secretar privat al prințului Bismark, co­respondentul londonez al ziarului „Bir­mingham Post“ povestește ce fel a făcut el cunoștință cu Marele cancelar. Iată cum au mers lucrurile : Contele Herbert Bismarck fusese tova­răș de studii al d-lui Von Rottenberg, cu care sta în corespondență. Într-o zi, prințul Bismarck, găsind pe masa fiului său o carte, o puse în bu­­zunar curios să vadă cu ce studii se o­­cupa el. Cartea era intitulată „Un Stat Ideal“ și citirea ei interesă așa de mult pe Marele cancelar, în­cât întrebă pe fiul său cine era autorul, și aflând că era un tenor amploiat de bancă, dar care prefera co­merțului studiile literare și artistice, zise : — Atunci să vie la noi. Autorul căr­ții acesteia este tocmai ce ne trebue în cancelaria noistră, omul pe care mi-ar plă­cea să ’l consult și care ar da sfaturi bune în trebile Statului. Scrie-I îndată. Ș’aga se și făcu. Și acum d. Von Rottenberg este mâna dreptă a Marelui cancelar. 41 75 ani de căsătorie. —Trebuie să aibă cine­va 25 ani de căsătorie spre a celebra nunta de argint, 50 de ani pentru nunta de aur, 60 de ani pentru nunta de dia­mant, dar, din pricina rarităței faptului, nu s’a creeat încă o expresie pentru cele­brarea aniversărei a 7- a a unei căsătorii. Gasul, totuși, s’a prezentat luni la Berg­znbern, în Bavaria. Lucrătorii de la minele din localitatea aceea au sărbătorit a șoapte­zeci și cincea aniversară a căsătoriei directorului lor ge­neral, baronul Maillot de la Treilie, care a emigrat din Franța cu părinții lui în anui 1793. T­ronul Maillot este foarte probabil singurul care mai toăește din Teroare. Ba­ronul s’a însurat 7 Octombre 1814; nevasta sa avea atunci 16 ani.­­ Capriciile nebuniei.—Câte­va perso­ne care tremiau Sâmbătă dimineața pe la 45 ore pe strada Lhomond din Paris, se opunau toate, uimite, uitându-se la un om de vre­o patru­zeci de ani, corect îmbră­cat și foarte puțin corect întins în mijlo­cul stradei. La cât vedea strângându-se mai mulți curioși, cu atât ciudatul individ striga mai tare: — Fugiți toți... fugiți. Eu am să fac explozie în curect. Am măncat dinamită. Dacă fac explozie ! Fugiți.. fugiți.. Doi gardiști l’au luat frumușel pe sus, unul de cap și altul de pieióre și îl duse­ră la secția cea mai apropiată. Acolo se constată că era un nebun scă­pat din balamuc, și înălțimea monumentelor.— Iată ca cunoaștatb câte­va cifre ale înălțimei ce­lor mai însemnate monumente din lume : Turnul Eiffel, 300 metri; Monumentul lui Washington la FiUdelfin, 169; Cate­drala din Colonia, 160 metri; Catedrala din Rouen, 156; Piramida lui Cheops, 147 sau 142; a lui Chefrem, 138 ; a lui Mycerinus, 66 ; Catedrala din Strasburg, 142; Domul Sf. Petre din Roma, 138; Sf. Ștefan din Viena, 138 ; Notre Dame din Anvers, 136 ; Domul Sf. Paul din Londra, 123; Catedrala din Chartres, 115; Ospețul comunal din Bruxeles, 114 ; Domul catedralei din Milan, 111 ; Catedrala din Amiens, 110; Turnul pătrat Asfielii din Bologna, 107 ; Domul Invalizilor din Pa­­ris, 105; Pilele podului de la Garabit, 100; Notre-Dame din Paris, 95 ; Campa­niile din Florența, 84; Panteonul din Pa­ris, 83 ; Sf. Sofia din Constantinopol, 65; Turnul Oblic din Pisa, 54 ; Arcul Stelei din Paris, 45 ; Panteonul Agripa din Ro­­­ma, 44; și Coloana Vendome din Paris, 43 metri. Consiliu practic Ca să nu mai ai nasul roșu du-te la o farmacie și cere ori­ce fel de hapuri anti­miloase. Dacă rogața e datorită beției... Vezi, mai jos, la „Hazu. Haz Un doctor elvețian publică prin ziare un anunț prin care vestia că póte face să dispară rogața nasului la bețivi. Cine I trimetea un franc, primia răspunsul, iată leacul propus de doctor. — Bea înainte, gi nasul, din roșu, ți se va face vânăt. ȘTIRI Sâmbătă. S’au disolvat consiliile comunelor Ore­­vița (Mehedinți), Albești (Muscel), Radu câneni și Malăegti (Fălciu), Urziceni (Ia­lo­m­­ița) și Cosmești (Tecuciu). D. N. Nanoescu s’a confirmat în func­țiunea de primar al comunei urbane Pi­tești, în locul d-lui Ion I. Rădulescu, de­misionat.­­ S’a aprobat demisia din armată a că­pitanului Ducea Gheorghe din arma ca­valeriei. S’a primit demisiunea din armată a lo­cotenentului Ghib­u Nicolae, din arma in­fanteriei. ” Maiorul Georgescu Scarlat, din regi­mentul 1 dorobanți, s-a trecut după a sa cerere, în posiția de retragere. $. Din seria VII de bacalaureat din 12 candidați au reușit următorii 8 : M. I. Moisescu, George Marinescu, George Mumuianu, George Nidelcovici Andreiovici, Ioan Nădejde, Dumitru Ni­culescu și­n gerele Herminia Mihuleț și Maria Nemety. Comandantul corpului al 2-lea de ar­mată va ficsa azi noul termen de înfăți­șare în procesul căpitanului Năstase Du­­mitrescu, fost comandant al hergheliei de la Nucet. Procesul va fi fixat după manevre. Imediat după terminarea manevrelor, care va fi la 6 O­ctombre, regele se va duce, împreună cu principele moștenitor, să petreacă vre­o patru zile în Iași. Ziua fixată pentru sosirea lor este aceea de 7 Octombre. Autoritatea comunală a și început deja de a lua măsuri pentru pregătire. x D. Pake Protopopescu, primarul orașu­lui, în dorința de a organiza serviciul sa­­lubrităței publice, așa cum e în capitalele mari ale Europei, s’a hotărît să încredin­țeze postul de șef al acestui serviciu unui inginer francez. Primarul capitalei, care a făcut deja propuneri în acest sens unui inginer din Paris, așteaptă răspunsul acestuia.­­ „Curierul Renan“ anunță că Carmen Sylva, în timpul șederei sale de 5 săptă­mâni la băile de la Domburg, a compus un mare număr de cântece de mare, cari afi și fost puse în musică de Bungert ; ele sunt menite a apare înainte de Cră­ciun In acest moment, augusta poetă se o­cupă cu compunerea unei mari opere. Mai mulți ofițeri superiori atașați cu serviciul la diferite autorități militare, au fost autorizați de a lua parte ca asistenți la manevrele din acest an. * Săptămâna viitore se va numi în mo­d hotărîtor un t­tular în funcția de secretar general al ministerului de interne. D. Pencovici va rămânea în funcția de director al „Monitorului Oficial.“ #■ Curtea cu juri din Iași a judecat la 28 Septembre procesul lui Const. Chițigoi, in­culpat pentru dare de foc chiar la casa sa proprie. Acușarea a fost susținută de d.­­ 3 procuror de secție P. Sadoveanu iar apă­­­rarea de d. advocat Gh. Negruzzi. Ver­­i­dictul juraților a fost în paritate și curtea [ l’a achitat. ] O licitație forte importantă se va ține­­ la direcția generală a telegrafelor și poș­telor, în ziua de 9 (21) Octombre viitor, s­au a se furnisa peste 100.000 de kin­g­ I de sârmă de fier zincată. + Casele de la Manta­ Rogie, Iași, propri­etatea defunctului Alexandru Gheorghie, au fost zilele acestea călcate de bou­, cari au spart pereții noaptea pentru a străbătu înăuntru, în speranță de a găsi ceva. Ho­ții înca n’au fost pringi. ft D. Ion Ghica s’a întors în București, venind de la proprietatea sa Ghergani. + Se zice că în cazul când guvernul va fi nevoit să se retragă, se va forma un cabinet de tranziție, cu d. Cogălniceanu, însărcinat de a disolva Camera.­­ Piese false de argint circulă într’una în capitală. A fost arestat un oare­care ce voia se pue în circulație mai multe piese de două iei. „România“ cere intervenirea consiliului de higienă al capitalei, spre a constata că în pensionatul nemțesc al Călugărițelor I catolice de la Pitar-Moga din capitală, în­călzirea dormitoarelor pe timpul ernei ar fi sub 0 grade și roagă a se lua măsuri din vreme. Un diferend destul de serios e pe cale de a se naște între compania gazului și primăria Capitalei. După contractul existent între aceste 2 părți, compania gazului e datoare, ca în­dată ce o nouă lumină se va introduce în unele din orașele principale ale Europei, compania să introducă acea lumină și în București. Primăria vezând că în mai multe orașe mari a început deja a se introduce lumi­nă electrică, cere acum ca compania ga­zului să introducă această lumină și în Capitală. Compania însă are puțină dorință de a face aceasta, din causa marelor cheltueli cari ar necesita introducerea acestei lumini.­­ Regimentul de artilerie care se află în Capitală va presa la manevre împreună cu toți ofițerii rezerviști. Intâlnir­a ofițerilor va avea loc lângă gară, luni, la 8 ore dimineața, și da a­­colo vor porni pe la șosea. * Studenții universităței au făcut o cerere către direcția generală a Teatrului prin care cer să li se acorde bilete de intrare cu prețurile scăzute, precum e în mai toate țările. + Candidații guvernului au reușit jot la alegerea colegiului al IlI-lea j­udețean din Calarași.­­ La ministerul de interne se lucrează cu activitate pentru întocmirea unei statistice asupra mișcărei penitenciarelor în ultimii zece ani.­­ In urma bătăilor de la Ploiești, au fost dați judecății d-nil C. C. Dobrescu, pro­fesor și deputat, Bucur Spirescu, avocat, Alex. Scorțeanu, alegător în col. I„ I. Notara, funcționar la acsize, Tr. Popescu fost funcționar, pentru ultragiu adus poli­țaiului. ft Se scrie că din cauza ploilor din urmă apele Prutului și ale Jijiei s’au revărsat făcând mari stricăciuni. Recursul colonelului Polizu nu se va judeca de consiliul de revizie de­cât după terminarea manevrelor. Cauza e că toți ofițerii sunt ocupați la manevre, mai cu seamă generalii din care unul trebue să fie desemnat de a prezida consiliul de revizie. ft Cu ocaziunea desconcentrărei trupelor corpului al 111 și IV de armată, direcțiu­nea C. F. va organiza un tren special din Capitală pentru a transporta la Bacău a­­tât personalul special trebaltor cât și or­ganele superiore, cari vor supraveghia și conduce operațiunea dificilă a desconcen­trărei. —■ C. I. C. Brătianu a sosit în capitală. * Regele însoțit de prințul Ferdinand so­sește azi la 4 în Capitală și pleacă Luni cu un tren special la Focșani și Bacau, unde va sta 2 zile, apoi va merge spre Iași unde va sta 3 zile și în fine la în­torcerea din Iași va trece prin Vaslui. Se va opri o zi și la Bârlad. Ministerul de interne a comunicat pre­ședintelui comisiei interimare al comunei Be­lad să facă cunoscut noului consiliu, că îndată după constituire să se ocupe de contestațiunile făcute contra cător­va dintre membri consiliului ales din nou­.­­ Se zice că regale ar fi exprimat do­rința de a vizita domeniul Miirii din Su­ceava și fabrica cea nouă de cherestea. Azi va veni din nou înaintea curtei de apel din capitală, procesul escrocului An­­dronic. Acuzațiunea va fi susținută de d. pro­curor de secțiune Budișteanu.­­ Mai mulți membrii al consiliului comu­nal din Botogani -gl au trimis demisiunile din membru al consiliului.—Ministerul de interne a respins toate acele dimisiuni. Azi se va oficia în biserica Mihai Vodă un serviciu religios în prezența d-­ui pre­fect al poliției și al corpului ofițerilor de jandarmi, pentru sfințirea companiei de sergenți, din nou înființată. ft Studenții facultăței de medicină, au ales o comisiune, care să se pre­zinte din nou primului ministru spre a’l ruga să facă a se pune cât mai curând capăt grevei. + lori la orele 4 s’a ținut la ministerul de interne un consiliu de miniștri sub pre­ședenția d-lui Lascar Catargiu. T . D. Christodor Casasoviev, este numit polițarh al orașului Alexandria. ft . Concursurile pentru admiterea în geo­ a C. F. R. de pe lângă gara de Nord, în­cep Luni. Cursurile vor începe la 15 ale lunei viitoare. ft D. Dristorian a fost primit în audiență , de d. Catargiu căruia i s-a remis demisia, i + Sesiunea a 2 a a curiei cu jurați se i deschide luni­­i în a se judeca puține procese în a­­­­ceastă sesiune.X D-nul colonel A­giu, prefectul poliției­­ Capitalei, care s’a fost dus cu trenul de 1 ori la Sinaia, s’a reîntors în București. 1 Inspectorul financiar Constantinescu a depus raportul său în afacerea abuzurilor­­ da la creditul urban din Iași.­­ Fiind a doua convocare, ședința consi­­­­liului comunal al capitalei, se va ține azi , cu ori­care ar fi numărul consilierilor cari vor fi prezenți. . Medicii de spitale și alți doctori au deschis o listă de subscripțiune spre a veni în ajutorul studenților greviști fără­­ mijloace. X­X­X­V­X X X ILUSTRAȚIA NOASTRA Sunt foarte mulți români cari cunosc Marienbadul, din Bohemia. Ilustrația noastră de azi reprezintă noua hală de acolo, unde bolnavii pot se bea apă și să se plim­bie pe timp de ploaie. Ham­i e construită numai din fier și sticlă. Are o lungime de 180 de pași. La anul, Hala va fi lungită. DEPEȘI Puterile față cu Bulgaria Viena, 28 Septembre. Nu se mai ascunde în cercurile diplo­matice că numai după stăruința Rusiei, Poarta a oprit trimiterea notei relative la Bulgaria, dar se crede că Turcia va sfîrși prin a lua o decisiune favorabilă intere­selor bulgare și în acest caz Austria n’ar evita a da adesiunea sa. Germania, En­­gliteza și Italia ar urma și Francia ea în­seși n’ar refuza de a recunoaște noua stare de lucruri. „Politisc bs Corespondanz“ află din sor­ginte bulgara autorizată că casegoria prin­cipelui Ferdinand are exclusiv aminte ținta de a vizita pe rudele sale ; ori­ce altă pre­supunere, mai cu sema intențiunea ce se atribue prințului de a mijloci personal minte pe lângă cabinete, pentru recu­n­esterea sa, sunt lipsita de tem­uü. Este vădit că ar fi trebuit să mearga în acest cas, mai întâiu la Constantinopol, căci nu­mai de la Poartă trebue să pornească i­­­nițiativa re­m­așterei sale; nu mai e îndo­­iala că cea mai mare parte din puterile n’ar eșu­a să dea adesiunea lor unul de­mers eventual al Turciei în acest sens. Se asigură că numai din considerațiune pentru guvernul șerb s’ar fi păstrat se­cretul pi­oectelor de călătărie ale prințului Ferdinand. „Frendennblatt“ constată că, în timpul scurtei sale șederi la Viena, prințul Fer­dinand n’a văzut nici un personagiu­ ofi­cial, v­ind ast­fel să păstreze pretutindeni călătoriei sale un caracter cu totul privat. Z­arul adaugă că singurul fapt al acestei călătorii arată incontestabila stabilitate a lucrurilor în Bulgaria și încrederea prin­țului în guvernul nou, ceea c­e este evident o adevărată semnificare politică. Duminecă, 1 (13 Octombre 1889 Călătoria lui Ferdinand al Bulgariei Munich, 28 Septembri. Principele Ferdinand al Bulgariei a so­sit azi, însoțit de principesa Clementina. Se zice ca principele va merge la Paris singur. Călătoria Țarului la Berlin Viena, 28 Septembre. „Fremdenblatt“, vorbind de vizita Ța­rului la Berlin, amintește încercările pre­sei rusești de a semăna neîncredere între Germania și Austro Ungaria și a produce neastâmpăr la aceasta din urmă, cu pri­lejul acestei vizite. Aceste încercări au căzut cu desăvârșire, căci tot ceea ce pate, din potrivă, înlesni sarcina de consolidare a păcii ce gi au impus-o puterile aliate e bine primită de amb­ii sinceri ai desvol­­tării liniștite a Europei. Visita Țarului e un eveniment, de natură a ajuta la atesta; ea nu va schimba, este adevărat, nimic din situațiune, dar popoarele primesc cu satisfacție tot ce poate micșora primejdiile cari amenință pacea și consideră visita Țarului ca o simptomă liniștitoare. — Țarul sosește mâine. Azi, la 10 ore, prințul Bismarck s’a dus la Postdam spre a conferi cu împăratul­ Kiel 29 Septembre. Iahturile rusești „Dergava și „Țarevin“ au sosit la 4 ore seara; la trecerea lor înaintea escadrei de războiu engleză, cele cinci corăbii care o compun : Iron, Duke Anson, Monarch și Northumberland au înalțat pavilionul rusesc. La cinci ore a­­miralii de Goltz­gi­bnor, man­galul curții de Seckendorf, serviciul de onoare, gene­ralii de Werder și Kaltenborn și ambasa­dorul Rusiei, comite Șuvaloff, s’au dus pe bordul Derșavei iluminată într’un mod splendid prin lumină electrică, spre a sa­luta pe Țarul. Majestatea sa va rămăne pe bord până în momentul plecărei sale la Berlin; si a dat un prănz de gală pe Dernavo. Sosirea Țarului la Berlin Berlin, 29 Septembre Țarul a sosit la 10 ore precis; la gară, care era împodobită cu steaguri, se aflau împăratul Wi­lelm, prinții prusiani, can­celarul Imperiului, generalii contele Her­bert de Bismank. Țarul purta uniforma regimentului său prusian Alexandru. Su­­veranii s’au îmbrățișat în modul cel mai cordial. După ce au trecut în revistă gar­da de onoare, Majestățile lor s’au urcat în trăsura deschisa și s’au dus la amba­sada Rusiei, escortate fiind de detașa­mente de atam gi de cuirasieri. Pe drum o enormă mulțime de lume a salutat căl­duros pe Suveranii. După sosirea la am­basada Rusiei a fost defilarea trupelor care fusese înșirate de la gară până la locul de sosire. Regina României Wiesbaden 29 Septembre. Regina Românii va prelungi cu 15 zile șederea sa la Wiesbaden, de­oare­ce suferințele sale reumatismale n’au dispărut încă. Majestatea sa ia două ședințe de ma­­sagru, și două legi pe zi. Principe Cetinge, 29 Septembre. Principesa Milena a născut un principe. Creta Impăciuită Constantinopol, 29 Septembre- Un nou raport al lui­­ Lk,r Paga con­stată în păc­uirea desăvârșită a Cretei. Discurs pacia la Berlin, 29 Septembre. După distribuirea premiilor la Expo­ziția aparatelor menite a evita acciden­tele, generalul de Waldersee, șeful statu­lui m­ajor general, a rostit un disurs în care a făcut să reiasă că cel mai rau din accidente ce ar trebui sa se evite e res­­boiul­ui se va ajunge acolo dacă tendin­țele manifestate de exposanți ar isbuti să fie împărtășite de toate națiunile. El a ridicat un toast pentru Exposiție care la urează de a contribui la me­nține­­rea păcii. LICITAȚIE . In „Monitorul Oficial“ de ieri guvernul bulgar publică licitație pentru vânzarea productelor strânse din dijmă care se ri­dică la mai multe milioane de oca. Ofertele se primesc în zilele de 7, 8 și 9 O­t. st.v. la ministerul de finanțe al Bulgariei; prima supraoferta se primește în zilele de 10, 11, 12 și 13 a aceleiași luni și a doua supraoferta în zilele de 14 15 și 16 Octombre ; în seara de 16 Oc­­tombre se va da resultatul definitiv. •gsKT C it pe pagina IV a anunciul GLICIZISIA. ____ »JAHKA € 11 fi fiz A Mișcarea populației pe ziua de 29 Septembre Născuți 6. Căsătoriți nici unul. Morți 12, adică : Nicolae Ionosan da 40 anî, Costache Ionescu de 76 anî, Samueil Sail Saim­­berg de 6 ani, Ion Anghel Gligore de 4 ani ți j., Ana Calmi de 1 «n, Rudolf Vahnert de 29 ani, Dumitru Gheorghie de 60 anî, Luxița Ionescu de 68 anî Marit, sarcis Lazarovieî născut mort, Ni­colae G. Șerbănescu de 4 zile, Nicolina Negresco, do Í anî, Alphonse Nai­htigal de 27 anî.

Next