Universul, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 223-248)
1889-10-14 / nr. 234
J Universul No. 234 Bâra, județul Roman, a fost asasinat, în curtea casei sale din cătuna Oțelanî, de către Vasile Bălășcmță, Petre Burtic și Ioje Benchea cari, după comiterea crimei, au fugit. Ucigașii fiind urmăriți au fost prinși toți trei gi înaintați parchetului. A înecat Trei copii al locuitorului Iordache Cacu, din cătuna Gâștești, comuna Pașcani, județul Suceava, în lipsa părinților de acasă se jucau pe lângă o fântână. Unul din ei, numit Vasile, în vîrstă de trei ani, alunecând a czut în acea fântână și s’a înecat. m Nenorocire Femeea Dumitra, soția locuitorului Stoica Radu, din comuna Roata-de-Jos, județul Vingca, voind să scdță nisip dintr’o groapă, s’a surpat malul peste deasu și a încetat din viață. © Nenorocire O bătrînă Anica Oărița care, pentru a câștiga pâinea pe o zi, la 11 Octombre se urcase să lipească și să văruiască hogeacurile de la franzelăria d-lui Frantz Ruginschi din strada Baciu, Iași, căzu jos de pe acoperiș zdruncinându-se foarte reu. Ea fost ridicată de jos cu o mână și cu un picior scrîntit , împușcat Costachi Mavrichi Ciobanu, din cătunul Roșca, comuna Roșca, plasa Turia, Iași, a împușcat pe locuitorul Gh. Mocanu gardian de pe acea moșie. Parchetul cercetează căzul. Un pungaș galant O damă elegant îmbrăcată cobora scară de piatră care leagă dlone strade din Viena. La cea din urmă treaptă, calcă roa și căzu. Un tîner care trecea pe acolo îî sare în ajutor, îi ajută să se scoale și o scutură de praf cu multă insistență. După aceea o întrebă, cu mult interes, dacă nu cumva și-a făcut vreun ren. Aceasta îi mulțumi și răspunse că nu i s’a întâmplat nimic, și fiecare își continua drumul în direcții diferite. După câțiva pași, dama observă că’i lipsește portofelul, se întoarse îndărăt să’l caute, dar galantul tîner și portofelul dispăruseră. El jură să se răzbune. Reuși să facă se fia arestată, sub inculpația de furt, dar recunoscându-se nevinovăția ei, a fost liberată. El nu se mulțumi cu aceasta. Alaltă ori când Francisca și dimineața din casă, după ce munci toată noaptea, fostul amant o așteptă în stradă și o urmări. Intrând în vorbă cu dânsa, o convinse prin lingușiri, prin rugăciuni și amenințări să ’l însoțească la un advocat ca să ’și descurce dar averile lor de bani. Ferneea se învoi și după ce colindă pe la mai mulți advocați Prohasca o duse la o casă din strada Margareta. Când suiau scara întunecoasă din acea casă, Prohasca scoase un revolver, împușca de 3 ori asupra femeei și își trase două gloanțe în piept. Francisca fu rănită la braț. La primul glonț Prohasca nu se nimeri dar la al doilea a căzut mort. Cadavrul și rănita au fost duși la spital Lumea e consternată. O prințesă mărinimoasă Principesa Milița din Muntenegru a primit, cu ocazia căsătoriei sale cu ducele de Leuchtenberg, ca dar de nuntă din partea țarului Rusiei, un milion de ruble. Principesa a dăruit acesta 4 milioane de franci pentru săracii din țara sa. Un dar regal Regele Umbert al Italiei a comandat la Veneția importante cadouri de nuntă pentru principesa Sofia de Prusia, care se mărită cu moștenitorul Greciei. Printre aceasta se găsește o pajură minunată de brilante, în valoare de 300000 de franci. Cadourile vor fi înmânate principesei la Atena de principele de Neapole, moștenitorul tronului Italiei. Atentat și sinucidere Un oarecare Francisc Prohasca, văduv cu cinci copii, dintre care o f stă de 16 ani, își luase în casă o îngrijitoare îndată după moartea femeiei sale, îngrijitoarea, Francisca Kleiderspek, care adusese cu ea mobile și 1200 de fiorini, câștigă simpatia tuturor, ajută din banii sei pe Prohasca când îi mergea reu și deveni amanta sa, după ce acesta î l promisese că o va lua de soție. Prohasca, după ce papă toți banii, începu să o maltrateze și, în cele din urmă, o dete afară. Prea încrezătoarea femee,—din o familie destul de bună, tatăl seu fusese funcționar la un minister,—își luă o mică odaie cu chirie și își câștiga pâinea de toate zilele cusând albituri. Dar nici aici nu scăpă de Prohasca. Acesta de câte ori o întâlnea o insulta, ba chiar merse și la dânsa în casă ca s’o înjure. Francisca se plânse poliției și Prohasca fu condamnat la o amendă. Sinuciderea unui milionar Unul din cei mai însemnați banchieri din Milan, Albert Salis, ’și a sburat creerii cu un pistol, în urma unor încurcături financiare. Banca de scumpi din Turin, grație ajuprului Băncii Naționale, anunță câ gi reîncepe plățile. — 2 — lexandru Minicu, cari s’a trimis spitalului Filantropia; cazul nu e grav. Piei perdute S’eu depus la poliție trei piei din care două sunt marcate cu inițialele „E. Comp.“ și No. 8312, 8313, găsite pe cheiul Dâmbovițai de sergentul de oraș cu No. 241. Mârunțișor A fost arestat Petre Zamfir, găsit pe stradă cu 3 scaune și o legătură în care avea 2 sticle de parfum, un metru, 2 borcane cu alifie, o solniță de care, o broșa de aur și diferite chei de lacăte, pe care le luase de acasă. .. S’a constatat că nenorocitul e nebun. Despre moartea unui rege Regina Maria Pia, în momentele din urmă ale vieții regelui Dom Luiz al Portugaliei a stat peste 12 ore, în picioare, lângă dânsul. Regele îi ținea mânile strânse într’ale lul. La 11 ore înainte de amiazi, regele a espirat. Regina atunci l-a sărutat și apoi, întorcânduse către Dom Carlos, îi zise : — Regele a murit! „Trăiască regele!“ Și, sărutându’i, adaose : — Te binecuvintez ca monarc și îți urez sa fii rege bun, așa cum ai știut să fii bun fiu CRONICA CAPITALEI Cain și Avei Să nu se mai zică „se iubesc ca frați.“ Herman Zughar e frate bun cu Haim Zugher, și cu toate acestea i’a bătut de i a spart capul. Cain e la secție. Avei la spital. Hoț de cufer Ion Stan voia să se mute n’avea bani, motel Și Ca aș gândi el ? „Da ași avea un cufăr cu mine, ași zice că vin de la gară ș’agi avea credit și la cameră și la mâncare“. El ochise un cuier al d-lui Slăvescu, din piața Bibescu Vodă, și erî noaptea, la 12, intră pe furiș în casa d lui Slăvescu, și isbuti să ia cuierul. Dar... când să iasă, fu prins, astfel că, în loc să fi dormit la otel, dormi la secție, tot gratis m Țuica Luîlator ’s place țuica. El, vrând să aibă gustoasa băutură acasă, fură de la stăpânu-sefi, Weintraub, din calea Dudești, o vadră întreagă. A fost prins și arestat. O Căruță rătăcită S’a trimis la secția 4 o căruță cu un cal roib, găsite pe la podul Șerban-Vodă. un Accident Binaua ce se construește în str. Romană No. 95, surpându-se, a rănit pe doi zidari lucrători anume : lancu Dumitreacu și ACholera care bântue capitala Persiei descrescând, Șahul s’a întors la Teheran. ** * Congresul American centrale a admis bazele Uniunei statelor americane din centru. ** * Direcția căilor ferate ale statului ungurasc a invitat pe directorii companiilor din orient la o conferință pentru constituirea definitivă a unui orar. Conferința se va face la Sofia. * * * Din Iokahom» vino știre că acolo s’a comis un atentat în contra ministrului afacerilor străine. Ministrul a fost ușor rănit. Asasinul s’a sinucis. * * * Un grup de deputați din Dieta Croației a prezintat, o rezoluția cerând ca un comitet să se numească pentru ca să organizeze chestia unirii Dalmației, a Croației și a Sclavoaiei, pentru reconstituirea regatului Iugo-slavilor. * * * Ni se scrie că la Roma se organizează două expoziții, cari se vor face în cursul lunei viitoare. Una e horticolă și se face la Acquario romano ; alta e de porumbel și în ea se vor expune toate speciile de porumbei ezistente cum și modele de cuști, aparate pentru hrana acestor păsări, etc. Medicii auxiliari Mai mulți medici primari ai Eforiei convocaseră pe confrații lor pentru aseară în localul Universității, pentru a se consftitui asupra noilor măsuri luate de Eforie în serviciul spitalelor. La acest apel au răspuns mai toți medicii primari și aseară întrunirea a avut loc. Au absentat d-nii dr. Assacky, Manolescu și Chernbach. La ora 8 și jum., ședința s’a deschis sub președința d-lui dr. Maldarescu, cel mai vechiü din medicii primari. Punânduse în discuție inovațiunea Eforiei, de a alipi pe lângă fiecare serviciu al spitalelor câte un nou medic, sub titlu de medic auxiliar, toți șefii de serviciu s’au pronunțat contra acestei măsuri, opinând că ar fi mai bina ca, în interesul atât a serviciilor cât și ai instrucțiunei medicale să se mărească numărul internilor. In același timp s’a recunoscut în unanimitate nevoia,.Ae .a.n»Wb. interni* .gi la Maternitatea și de a se regulamenta atribuțiunile internilor gi medicilor secundari, pentru ca pe viitor să sa înlătura orice conflict între acest personal și Eforie. Pentru a realiza aceste îmbunătățiri, medicii șefi întruniți au însărcinat pe d. dr. Măldărescu să ceară, în numele lor, Eforiei de a convoca de urgență colegiul medical al spitalelor. D. dr. Măldărescu a prezentat d-lor Efori această cerere a medicilor primari. Acte Oficiale S’a aprobat recomandațiunea făcută pentru înaintarea, admiterea și confirmarea, pe ziua de 1 (13) Octombre a. c., a următoarelor peroane la poște : * Se înaintează, la clasa de elevi gradul I după vechime, actualii elevi gradul II Filip Marin și Tomascu Constantin. * La clasa de elevi gradul II actualii elevi aspiranți: Apostolescu Panait, Stupens George, Marariu Ion și Motagiu Costantin. * S admit ca elevi aspiranți, în urma concursului, tinerii Ghițescu Nicolae II, Andreescu Constantin, Iliescu George, Gheorghiu Grigore, Voronca Ștefan, Ione«cu Tr. Ioan și Boian Victor. S’a confirmat în clasa de oficiant, gradul III pe actualul oficiant manipulant Alexiu Alexandru, și în clasa de copist actualul elev gradul II Popescu Dimitrie I. K Știri prin poștă Gazeta „Germaniei de Nord“ anunță că prințul de Bismarck a primit la Friedrichsruhe misiunea Zanzibarului care ’i-a oferit cadouri. Cancelarul s-a întreținut două ceasuri cu misiunea asupra raporturilor între Germania și Zanzibarul. Misiunea a plecat în timpul serei în Englitera. * Din Romani se scrie că împăratul Wilhelm, în călătoria sa în Italia, a conferit marea decorație a vulturului roșu, fiului prințului Amedeo de Savoia, duce de Aosta—în vîrstă de câteva săptămâni. * * * Turnară spirt în „sobă“ peste care puseră o tigaie, iar în tigaie puseră unt și șase oue. Untul începu să sfârîe. Vagonul se umplu de fum. Neamțul se încercă să deschidă o fereastră pentru că se înăbușia. Insă femeile se sculară d’o dată la el gi’l strigară: — Ia deschide, dacă vrei să’ți aruncăm în nas soba cu spirt Neamțul tăcuți se trase mai la un colț pentru ca englezeicele să’și întindă masa. După câteva momente o pasăre a ampresațiior îi sări pe cap. Vrând s’o dea jos englesul în strigă: — N’o apuca ? Las’o că’i rupi piciorul. Stai c’o iau eu. Până să se scoale s’o ia, pasărea avu vreme să facă un găinaț mare pe capul neamțului. Acesta, când ajunse la Edimburg, eși din vagon și din gară ca un scăpat de la ocnă. Nu e de înțeles cum companiile engleze permit să se transforme vagoanele lor în bucătării și porumbarii. ” O istorie norvegiană. — O femeie ducându-se să se spovedească, spuse popii că s’a amorezat de un grădinar cu care făcuse de mai multe ori păcat, gi cerea iertare. — Nu pot să’ți dau iertare, famee până nu’mî vei făgădui că n’ai să’i mai înșeli pe viitor. — Nu pot făgădui părinte. — De ce ? — Pentru că nu se poate să nu’l iubesc. — Te-ai încercat? — De câte ori! Degeaba, par’că’i un făcut. Simt aci la inimă un foc care me arde și mintea ’mi este tot la densul; nu pot să mă gândesc la altceva. — Atunci trebue să fac o rugăciune, să chem pe dumnezeu în ajutorul d tale sa’ți ia gândurile rele, să facă să te întorci la pocăință. Popa se întoarse spre altar și începu să se roage cu fierbințeală. După câteva momente, femeea ’i trase de poala hainei și’i zise: — Părinte, nu’i ruga atâta! Poate are altă treabă acum. Lasă’i să nu se mai dea de osteneală pentru o păcătoasă ca mine. Lucruri din toată lumea B dă^rX de pălătorie,în Anglia.—Un neamț călătoria da la Londra la Edinburg, acum o lună. In fața lui, într’un vagon de clasa I, în care se afla, luaseră loc două demne și o pereche de amoresați. Demnele aveau zece cufere de mărimi diferite și două panere enorme. Amoresații (Wedding tour) nu aveau decăt șase cufere, deosebit de trei valize. Mai aveau și trei paseri de colivie, forte blânde, căci sedeau pe umerii lor. Bagajele umpl&u nu numai polițele de deasupra, dar și locurile gole pe unde trebuiau să circule călătorii. Neamțul, o dată intrat în bancă, era în absolută imposibilitate să mai iasă, ba încă chiar sa se miște sau să întindă piciorele. N’avea ce să zică căci obiceiul e aga în Anglia să se urce oricine în vagon cu cățelul cu purcel. Aeta n’ar fi fost încă nimic. La trei ore punct, cele două demne începură să’gl organiseze „lundul.“ Dintr’anul din punere începură să scota tăvi, tăvițe, farfurii, cuțite,, fureului, iar din cel l’alt panel scosera o sobă de gătit cu spirt.. o sobă, înțelegeți ? Așezară soba chiar lângă picioarele neamțului care trebui să și le mai tragă, deși erau destul de trase. Sâmbătă, 14 (26) Octombre 1888 Un cap de mort furat Un student de la universitatea din Viena se ducea încet acasă de la spital cu un cap de om în geantă, ca să-i studieze în tenă. ■ 1 t Trecând pe lângă o berărie, intră aci să tragă o halbă gi, găsind niște prieteni se luă cu ei de vorbă, lăsând geanta pe un scan. Un hoț, care venise și el la bere, crezând că are cine știe ce lucru scump într’ânsa l-o fură și fagi O duse la tovarășii lui într’o cârciumă gi le o date s’o păstreze cu alta lucruri furata pînă la vremea împărțelei. Insă iată că cei doi asociați păstrătorii crezând și dânșii că vor fi giuvaerurî scumpe în geantă, se apucară la ceartă pentru păstrarea obiectului. — La mine ara să stea zise unul. — Ba la mine, zise cel l’alt. Din una din alta, cum erau beți, se apucară la bătaie. Stăpânul crâșmei chiemă un gardist iar, acesta ’i duse la secție cu geantă cu tot. Aci fură întrebați că ce este în geantă și neputând nici unul să răspundă, geanta fu deschisă. Care nu fu uimirea gi a hoților și a polițiștilor, cănd se văzu căpățina de mort. Hoții i-au mărturisit fapta, iar studentul după ce și a căutat căpățîna un ceas, s’a întors la spital de și-a luat asta parându-i roa de geantă. DPoIț si „Usivei» vii, vii” AMOBUI SAU CLVII 206 ARCHIDUCLLUI RUDOLF p II ANL A DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune. Sărăcie și nobleță — Ne-am dus la Macdonald se dăm de știre. — Ce, Macdonald o aci ? — Nu. Dar e aci reprezentantul lui. — Cum îl chiamă ? — Mister Balduin. — Parcă îi zice Drocolanti ? — O fi având mai multe nume. Nu am dus la mister.Baldoin, armă Fellow îi povesti toate cele petrecute. — Și n’ați mai auzit nimic în casă? — Nici cel mai mic mic zgomot. — Nu cumva te înșelase și în ajun? — Mi am lipit ureche? de peretele casei. — Și n’ați strigat ? — Nu se mișca nimic în casă și afurisitul de chinez mă neliniștea. Ai auzit despre chinez ? E da fier, dar nu poți să te încrezi în el, că de, se spune că omoră pe oricine încearcă să intre în odăile închise. — De ce n’ați cerut să intrați în odăile acelea ? — Nu se pot descide. — Fleacuri! Cum se nu se poată deschide ? — Nu lasă chinezul. — Te temi d’o păpușă? — Și de s’a fi deschizând ușa de fier, mister Balduin nu știe s’o deschidă. — Vânătorul stere un moment pe gânduri! — D’atunci n’ai mai auzit nimic în casa izolată ? — Nimic. D’atunci se tăcere în casă. —• Mi-ai deșteptat curiozitatea , agi vrea să știu și eu ce se petrece în casa asta. Ar trebui să facă cineva odată încercare de a pătrunde în ea. — Ai vrea să faci asemene încercare ? — Da, ași vrea. Neîncrederea lui Fallow creștea. — Și ce ai face acolo ? — Ași vedea ce e în odăile închise pe care le păzește chinezul. — Hm ! — Numai de ași avea chef care să deschidă ușa de din afară și pe acea a vestibulului. Fellow nu mai răspunse. După ce cină vânătorul voi să se culce, Feliow luă o lampă gi și conduse aspețe la o mică odăiță în pod; după ce-i pregăti patul gi-i ură noapte bună, grădinărui egi, încuiă încet ușa și puse cheia în buzunar. — Așa, murmură el, întroducându-se în odaia lui; i-am arestat și sunt sigur că n’o să-mi scape până ce s’o întoarce Irving. Fallow nu dormi toată noaptea ; când se făcu ziuă, el porni pe drum înaintea lui Irving pe care-l și întâlni la o mică depărtare de casă. Ei îi povesti de sosirea străinului și da bănuelile ce avea. — Și ce crezi că e de făcut. — Să-l arestezi numai decât. — Asta nu prea merge. Mai bine alerg la mareșalul polției să-l vestesc. Irving se întoarse în oraș, Fellow acasă. Când se apropie, auzi glasul vânătorului. — Deschide! Pentru ce ai închis ușa. — Am fost silit să plec de acasă și am obiceiul de închid toate ușile. Gădinarul deschise și îl pofti la masă, pe care o luegi cât se poate mai mult ca se aibă Irineg vreme să se întoarcă. In vremea asta, polițistul fusese la mareșal și-i povestise ceea ce știa. — Trebuia să i Vedeui însumi, zise ma regalul. Și se urcă intro trăsur; "u Irving gi cu Timus, adjutantul seu. Mareșalul Barnard era poate ce. I di bau! și m*s caragios polițai din toa ia mea ; numai sumele lui făcea groază răufăcătorilor. In cazuri grava, când avea af*C8 cu criminalii periculoși, el săvărșia arestările. Fellow resuflă când văzu trăsura oprindu-se în fața casei. — Cine sunt oamenii ăștia ? întrebă Toma. — Unii se Irving, chiriașii meu, pe ceilalți doi nu-i cunosc. — Mi se pare că m’ai denunțat poliției.... Grădinarul m’avu vreme să respundă, căci cele trei personagii intrau. Bernard ce uită câteva secunde la vânător. — Unde ți sunt hârtiile ? întrebă el apoi. Toma zîmbi gi întinse un pachet de hârtii. Atunci se întâmplă ceva neașteptat. După ce aruncă o privire, se închină respectel. — Scuză, Milord, zise el, bănuiala care a planat asupra dumitale. — O, nu sunt supărat de loc. De vreme ce ești odată aci, vbiji să-țî comunic ceva grav, dar numai între patru ochi. Mareșalul ordonă celorlalți trei, cari priveau uimiți, să iasă afară. După ca ramaseră singuri, Toma începu : — Nu pot să-ți espiri acum toată afacerea ; ar fi și inutil, până nu voi avea în mână proba pe care cred că pot s’o dați în scurtă vreme. Cunoști casa izolată ? — A d-lui Macdonald ? Da. — Știi la ce întrebuințare servește. — Mister Macionald a construit casa pentru ca să poată păstra în siguranță documente și lucruri de valoare. Vânătorul clătină din cap. — Aci la noi Milord, urmă Barnard poate să clădească cineva pentru orice vrea. Pe noi nu ne interesează ce face cu iele. — Chiar atunci când ar servi la scopuri criminale. Mareșalul privi surprins. — La scopuri criminale ? — leu cunosc casa și încăperile lor. — Ai fost vr’o dată în ea, milord. — Și am de gând să mai intru odată într’ânsa. — Cunoști pa mister Macdonald sau pe reprezentantul său ? (Va urma) \