Universul, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 223-248)
1889-10-27 / nr. 245
Anul 71.—No. 245 JSPISHS IS TOTE 7 ZIELE £ A 7 GEE 2IMILEITA SEDAIAȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, I © BUCUREȘTI ABOlTAMENTSi gamiaiA: Pe un as . . . £ 0 Leî Pe ia». ... £ 4 Le Pe 6 iunî . . 10 Pe £ 1 iunî ... 12 Pe 3 iunî . , Pe Ș luni ... 6 ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE 8E PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU IS. BUCUREȘTI CALENDAR PE 1889 Ortodox Joi 26 Octombre.—(f) Sf. Marele Martir Dimitrie. Catolic Joi 7 Noembre. — Engelbert. Sorele răsare la 6,48; apune la 4,42. Efemeride 26 Octombre 1600. — Mihaiü Bravul intră triumfător în Alba-Iulia. H Mani în Capitala.—1 © fgani în «fn«8ețe » București 26 Octombre Suntem, e de netăgăduit, în mijlocul unei crize politice, care din ceas în ceas, din zi în zi, trebue să se rezolve. Nu ne-am grăbit să dăm osebitelor zgomote vagi oari circulați — și care indicau totuși o agitație—vreo semniűoare, dintr’un sentiment de rezervă pe care ni-l vom § impune iff iota'a’una, dorind a da cititorilor lucruri sigure. Acum, avem ceva sigur; prin urmare vom face observațiile noastre. * fhstf Se știe că ziarele guvernamentale taguduiau zvonurile care circulau și care nu erau căte puțin exagerate. Acum, când vorbesc pe față, prezintă lucrurile sub un aspect și mai grav decât îi dăduseră opozanții. Organul personal al d-lui Lascar Catargiu, președintele consiliului, într’un articol sub titlul „Situațiunea“, face câteva declarații pe cari credem nemerit să le examinăm.« * * * „Situațiunea politică dă materie de vorbă presei, și orizonturi vaste ziarelor cărora le place să-și întreție cititorii numai cu fantasii interesate. „Ne oprim astăzi de a spune tot ce știm și tot ce de lungă vreme s’a șoptit în această privință, mărginindune numai a ridica un mic colț al vălului care acoperă multe minciuni cu credință răspândite.“ Acesta e începutul. Ce putem vedea într’însul? Guvernamentalul ne previne. El nu va spune „tot“ ce știe. Se mărginește „numai a ridica un colț al vălului...“ Să vede că situația e gravă de oarece impune atâta rezervă, încât să fie de nevoe a fi mărturisită chiar de la început. * * * Deși nu ni se spune „tot“ ce se știe, organul guvernului declară singur că: „D. prim ministru L. Catargiu a expus situația și a conchis cerând M. S. Regelui disolvarea, ca singura soluțiune care’i poate permite a satisface nevoile țerei și a scăpa prestigiul regimului parlamentar.“ Guvernul are, prin urmare, intenția de a disolva corpurile legiuitoare, vrea să proceadă la îndeplinirea actului celui mai important din viața constituțională a unui stat. Lucrul, cum se vede, e mare, — și totuși nu e „tot“ ce știe organul d-lui Catargiu. * * * Iată ce mai zice acest organ că știe : „Zgomotele ivite cu privire la discuțiunile urmate în consiliul de miniștri cu privire la cutare sau cutare persoană ce ar fi să intre în minister sunt inexacte. „N’a fost nici o discuțiune în privința persoanelor, pentru simplul motiv că d. Catargiu n’a pus astfel cestiunea de órece ni se pare, după cum și logic este, că cestiunea complectărei ministerului este subordonată costiunei disolvărei.“ „Subordonată“ ori nu, chestia remaniării e deci pe tapet. Și o schimbare ministerială e un lucru forte mare, dintre cele pe care guvernul le dă pe față. Nu e însă „tot“ din ce știe guvernamentalul. Ce o mai fi ? Nu putem să ne dăm câtuși de puțin seamă. Dar, despre cele ce vrea să ne arate sub vălul care acopere misterele, vom mai vorbi. DIN FRANȚA , Paris, 22 Octombre. Partid republican conservator O agitațiune puternică se observă în lumea nostrá politică; față cu bulangismul, cu monarchismul și cu radicalismul intransigent, s’a născut ideia d’a se lega strîns la un loc tote elementele modern Vicerí, 27 Octombre (8 Noembre) 1889 te , centrul stîng, oportuniștii și parte din drepta, pentru a forma o majoritate compactă de guvernământ. Ideia acesta pare că s’a realizat, fără a se mai aștepta întrunirea camerelor. „Parti national“, organ al d-lui Leon Say, a publicat o notă care declară de fapt împlinit alcătuirea unui partid conservator republican. Nota arată că, în urma tratărilor făcute și a adeziunilor câștigate, se pate consta de aci înainte pe o majoritate moderată de cel puțin trei sute membri; acastă majoritate s’ar compune din moderații stângei, din centrul stâng și din o parte din drepta, care, la deschiderea camerelor, s’ar înscrie în grupul centrului stâng. Cu această nouă grupare, dreapta intransigentă ar fi redusă la vr’o șasezeci de membri, iar centrul stâng ar întruni o sută cincizeci de deputați, cari ar merge sub direcțiunea lui Leon Ssy. Oportuniștii ar avea de asemenea o sută cincizeci de voturi. „Parti national“ mai spune că, deși sunt luate toate măsurile pentru formarea unui minister corespunzător acestei majorități, nu se face nimic pentru a provoca o criză ministerială, cabinetul actual fiind foarte moderat. „La Liberté“ reproduce acestă notă și spune că lumea oficială privește în chip favorabil această evoluțiune. „Le Temps“ publică chiar un articol de fond în care îndeamnă pe conservatori se intre cu hotărîre pe calea republicană. Noul partid care se pregătește să ia puterea va avea tendințe democratice accentuate, dar nici decum exagerate. Radicalii au și început lupta contra noului partid. D. Edouard Lockroy, fost ministru de comercia, zice că Leon Say și Richot sunt auxiliari inconscienți ai generalului Boulanger, înființarea unui partid conservator e după d-sa o trădare a Republicei. Mort de supărare Ați primit desigur știre telegrafică despre moartea marchizului de Saint-Lambert, leaderul monarhiștilor, dar nu cunoașteți cauza morții lui, care ie în adevăr curioasă. D. de Saint-Lambert a murit de supărare politică. Rudele lui spun că alianța monarhiștilor cu boulangiștii la ultimele alegeri l-a mâhnit atât de mult, încât marchizul a căzut în cea mai neagră melancolie și din aceasta i s-a tras moartea. Un duel teribil Știți că la expoziție avem o trupă de indieni americani, sub conducerea faimosului Buffalo Bill (colonelul Cody). Trupa aceasta, în timpul din urmă, a introdus un punct nou în programa sa, și anume reproducerea unui dramatic accident, forte