Universul, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 249-274)

1889-11-26 / nr. 271

Universul Ro,. 271 jutorul de primar Costache Antochi și de locuitorul Ion Enscha a Varvarei. Gajul i’a comunicat parchetului. m Ucis de moră Copilul Mihai V. I. Chelariu, din co­muna Siliștea, județul Neam­țu, în vârstă de 12 ani, aflându-se la mora din satul Siliștea, împreună cu tatăl său, la măci­nat, unde se juca, a fost prins și sdrobit de crângul marei de la fata cu măsele, rămânând îndată mort. Parchetul a fost sazisat de acest cas.­ ­ Îngropata de vie Copila Elena, da 14 ani, fiica locuito­rului Constantin Tărală, din comuna Vi­­zureni, județul Tutova, fiind trimisă de mama sa ca să aducă lut pentru lipit, ș 1 intrând într’o lutărie din acea localitate, a căzut malul peste ea și a rămas mortă. A­­ împușcat din greșală Rafailă Ștefan cel Mic, din comuna Bal­ ȘU, județul Romanați, ducându-se în pră­vălia d-lui Constantin Floresceanu, a găsit acolo pe fiul acestuia, Iancu, căruia voind a-i înmâna o pușcă, a trântit-o pe teșghea. Arma, fiind încărcată cu alice, a luat foc, lovind în piciorul stâng pe Rafailă, care, dus la spital, a încetat din viață după 4 zile. Gasul a fost anchetat și comunicat par­chetului­ m­emor pentru un cireș La comuna Cursești, ivindu-se ceartă în­tre locuitorii­­ Gh. Andone, Vasile An­­­done și Vasile Hușanu, cu Constantin Epu­re și Gh. Epure, pentru tăierea unui ci­reș din livada lui Constantin Epure, s’au luat la o bătie strașnică, care a avut de consecință căderea lui Constantin Epure cu capul la vale, acesta a rămas mort pe loc. Cașul s’a constatat de parchet. Ucis în bănie Individul Gh. Câlugăru, din comuna Mur­­geni, județul Tutova, a bătut grav pe in­dividul Uie Mitrofanu, tot din acea co­mună, din care causă Mitrofanu a încetat din viață. Cașul s’a comunicat parchetului. Nenorocire Tânărul Gheorghe Niță Niculescu, din comuna Malu, județul Ialomița, plecând spre București cu căruța încărcată cu pro­ducte, însoțit fiind și de tatăl său, pe drum împedicându-se de hățurile cailor a fost trântit și călcat sub căruță, din care cau­ză a încetat din viață. Viață lungă Femeia Iona văduva, din comuna Că­nești, județul Buzău, a încetat din viață în vârstă de aproape 112 ani. — Ivan Manciu, din urba Oltenița, ju­dețul Ilfov, a murit în vârstă de aproape 104 ani. Copilă arsă Copila Elisaveta, în vârstă de 4 ani și jumătate, fiica defuncților Ștefan Th. Af­­tanasă și Elenei din Ghindăoani, județul Neamțu, care copilă era în îngrijirea lo­cuitorului Ioan Chiriac, din comuna Băl­­țătești, acelaș județ, remâind singură în casă și apropiindu­se de gura sobei unde ardea focul, spre a se încălzi, au luat foc hainele de pe deasa și, până la sosirea numitului locuitor împreună cu femeea a­­casă, copila a ars cu desăvârșire și a în­cetat din viață. V O sinucidere groaznică Ni se scrie din Berlin . O tînără italiancă, anume Romana Da­­miani, de origină din Triest s’a sinucis. După moartea tatălui ei, rămânând vă­­duva și patru copile fără mijloace. Ro­mana, ca cea mai mare, a plecat în lu­me să găsească de muncă. A găsit la Ber­lin un loc de vînzătoare într’un debit mare de vinuri. Romana era forte tăcută și cam bolnăvicioasă. De câtă­va vreme, primea știri rele de acasă; mama ei era grav bolnavă și a­­cesta intristă și mai mult pe Romana. Acum două zile, un factor de la tele­graf îi aduse o depeșă. Factorul nu pă­răsise casa când Romana, cu perul des­pletit, sări pe fereastra odăei sale, care se află la catul al patrulea, și d’aci se dete cu capul în jos, în stradă. Trecătorii înmărmuriseră de groază. Ro­mana s’a zdrobit cu totul de pietri. Moar­tea a fost instantanee. Depeșa pe care o primise Romana con­ținea următoarele cuvinte : „Parti imme­­diatemente, attend­ lettere“. (Plec imediat, așteaptă scrisoare). Depeșa era de­ja o soră a Romanei. Nebunii Armatei mântuiri Din Alger vine vestea că o dramă, da­torită nebuniei, s-a desfășurat în acest o­­raș. Un nenorocit halucinat, anume Pewer, cetățian american și soldat în Armata mân­tuirii, se juca cu fie­ sa, copilă mică pe care o luase în brațe. De o­dată, cuprins de un acces furios, el scoase un briceag din buzunar și tăia gâtul copilului. La țipetele acestuia, alergară și cu greu i se putu scoate din mâini, murinda. Nebunul a fost legat cu greu. Crimă oribilă in Roman Ioan Murariu Călărașul, certându-se cu tatăl său Iordache Murariu, pentru că nu-I dădea și lui parte din averea și pămân­tul ce poseda după legea rurală, s’a ob­servat după câte­va zile, dispariția lui Ior­­dache Murariu. Justiția fiind sesizată, s’a constatat că fiul a comis oribila crimă pentru a deveni mai curând moștenitor. Cadavrul dispărutului s’a și găsit, iar instrucția urmează. Infanteria contra cavaleriei Un teribil scandal s’a întâmplat la Mis­­colt, Austro-Ungaria, într’un local public unde se danța. Un număr de infanteriști se apucară la certă și apoi la bătae cu o grupă de ca­valeriști din regimentul de husari „prin­țul Walles.“ A fost un atac în toată regula. Salonul de dans semăna cu un adevărat câmp de rasboiu. Peste 20 de soldați au fost răniți; 10 din el­eu trebuit să fie duși cu targa la spital și doi au și murit după câte­va ore. Ca să se curme scandalul, a trebuit să intervie trupa cu sabia goală. Mamă otrăvitoare Primarul comunei Cârja, plasa Târgul, a fost chemat de către bolnavul Tudor Chihoea din acea comună, care i-a de­clarat că într’o duminecă cu 3 săptămâni în urmă, mama sa vitrigă Ioana Chihoea cu care trăia rea în casă, l-a dat într’o — 2 strachină borș­ie puiu, de a mâncat, după care s’a și îmbolnăvit, cărând în pat. De atunci și a format ideia că borșul a fost otrăvit. Nu trecu mult după acestă de­clarație și bolnavul Chihoea a încetat din viață. Cașul i’a comunicat parchetului din Roman. Groaznică încercare de crimă Din Paris ni se scrie că un bancher din str. Lafayette, d. L. X-t a fost victi­ma unei încercări de asasinat din partea fratelui său, August D. Acesta fusese introdus în cabinetul ban­cherului de un servitor care nu-l cunoștea. La întrebarea d-lui X..A — Ca cauți ? el răspunse scoțând un revolver din bu­zunar și țintind spre frate-seu. O luptă se încinse între­­ ar dai oameni. August trânti jos pe fratele său și îl a­­propie țeava revolverului de tâmplă. I-ar fi zburat creerii, făr de intervenția fiului d-lui X... și al unui client al bancherului, cari sosiseră, auzind zgomotul luptei. Poliția aresta pe agresor. Fratele criminal declară că a făcut lu­cru­, din cauza unei chestii de moștenire. Acte Oficiale S’a aprobat de rege regulamentul pri­vitor la modul de funcționare al azilului de noapte, construit de comuna București pe cheiul Dâmboviței pentru săraci, ast­fel cum s’a votat de consiliul comunal în ședința sa de la 28 Octombre anul curent. Sunt numiți în funcțiuni pe lângă pre­fectura poliției Capitalei: * D. S­carlat Al. Orescu, actual comisar­­inspector clasa I, în funcțiunea de com­i­­­sar-director, în locul d-lui G. Cârlova, trecut în altă funcțiune. * D. Ștefan O. Șuțu, în funcțiunea de comisar-inspector clasa I, în locul d-lui Scarlat Al. Orescu, trecut comisar-di­­rector. CRONICA CAPITALEI Nedreptățiți Multe nedreptăți s’au mai întâmplat câte­odată, din cauză că oamenii cinstiți să so­­cot drept pungași. Dumitru Gheorghe, din comuna Mocă­nești, a „luat“ un ceasornic de argint de la Costache Ionescu,din calea Șerban-Vodă. El n’avea vre-un gând râu cu aceasta. La Mocănești, acasă, voia numai să-și poată duce mai regulat oile la pășune. Acum, i s’a luat de poliției ceasornicul, de­și pe la­rgie sunt deștfulfiți geas­ornice, iar Dumitru Gheorghe stă și la arest pen­tru... dragostea oilor sale. — Tudor Pavel nu pute suferi vederea ceasornicelor stricate. El era mania de a drege asemenea in­strumente folositoare. De aceea, supărat fiind că d. P. An­­tonescu nu vrea să’și dreagă ceasornicul, l’a furat,—împreună cu 14 lei 62 b. pen­tru ceasornicar. N’a fost lăsat să’și împlinescă facerea de bine, căci voia să-l înapoeze. — Tot poliția strică. m Bani falși Gh. Nicu, găzar din strada Albișare), a dat o piesă de doi lei falșă lui B. Georgescu, din str. gura Oborului 15. A fost arestat, că să se vadă de unde o avea. • Paternitate Cercetarea paternității e oprită,—spre marea bucurie a celor ce fac copii de... mâna stângă. S’a găsit însă un protestator în contra acestei legi, Ioniță Gogulescu, din calea Șarban-Vodă. Sâmbătă, 26 Noembre (8 Decembre) 1889 El caută să fie tată, cu ori­ce preț. De aceea—zice—s’a înfățișat la ofițe­­rul stării civile ca tată al unei fete care voia să se cunune și, se vede, nu știa numele creatorului ei. Tatăl fals a fost arestat frumuseț.Da­­că voia să aibă copii, n’avea decât să și’i facă singur. Crimă descoperită Soldatul Vasile Popa, dezertor din reg. 7 de artilerie, fiind prins și condamnat de consiliul de rezbel al corpului 3 de armată, la instrucțiunea ce i s’a făcut a­­supra dezertare! a declarat că a omorît pe vierul Ioan de la via din Trestiana a d­­lui Niculai Dragomir din Bârlad, prin strangulare, aruncându-l în apa Bârladului în dreptul bisericei sfinții Trei Ierarh­i. Parchetul trib. Tutova, fiind sesizat a luat măsuri în consecință. Numiri în justiție D. Pandele Obedenaru, licențiat al fa­­cultăței juridice din Paris, fost membru supleant de tribunal, s’a numit membru la tribunalul Ilfov, în locul d-lui G. Bur­­san, demisionat. Sunt numiți: — D. Dimitrie M. Ghalmegeanu, licen­țiat al facultaței juridice din București, ac­tual judecător al ocolului Oltenița, în a­­ceeași calitate la ocolul Drăgășani, jude­țul Vâlcea, în locul vacant. — D. I. E. Manolescu-Macri, licențiat al facultății juridice din București, jude­cător al ocolului Oltenița, în locul d-lui Dimitrie M. Ghelmegeanu, permutat. O aventura curioasă Un tînăr ziarist din Pesta stătuse până noaptea târziu la cafenea. Plecând acasă, se urcă într’o trăsură. Pe drum îi veni deodată reii și birjarul îl dete o sticluță de cognac ca să bea o înghițitură. „O sâ’ți facă bine, zise birjarul. Am tot­­deauna cognlui la mine tocmai pentru asta. Ziaristul bău, și se simți în adevăr mai bine. Apoi se rezimă în colțul trăsuri și, nu știe cum, adormi. Când se deșteptă, se pomeni pe o ban­­că în păduricea care e afară din oraș, aproape de restaurantul America. Un po­lițist sta lângă el și-l întrebă cum a ajuns acolo. Tînărul îi povesti întâmplarea: — Atunci cată te în buzunare, să nu-ți lipsească ceva. Ziaristul se căută și descoperi că­­ li­psea un bilet de bancă de 50 fiorini. Faptul s’a denunțat poliției. Nu încape îndoială că în cognacul birjarului se afla un mijloc de adormit. Știmi prin poștă închiderea cazinului din Monte-Carlo . Ni se scria Nizza că prințesa de Mo­naco ar fi căpătat de la prinț promisiu­nea că va închide casa de joc din Mon­­te-Carlo la prima sinucidere ce se va face. Pare că er­a mai bine să se închidă, înainte de producerea unor nenorociri noi. * * * Administrația germană vrea să facă mari transformări la stabilimentele și a­­telierele militare din Spandau. Ni se scrie cum că un cetățian din cantonul Tessin (Elveția), Giuseppe An­droni de Mendristo, care însoțise în in­teriorul Afrinei pe marii exploratori ita­liani Salimbeni și Gustav Bianchi, și ca­re fusese crezut de mult timp mort, s-a întors pe neașteptate în țara sa. * * * Am anunțat deja că Statele­ Unite au *­usc de gând să-și sporească puterea navală. Iată amănunte: guvernul vrea să constru­iască două flote noul, constând din două­zeci cuirasate, precum și trei canoniere mari și cinci torpiliere. Din vasele de răz­boi, opt sunt destinate oceanului Pacific și 12 oceanului Atlantic. Cheltuielele sa urcă la 25,599,253 dolari. * * * Din Londra se scrie că guvernul per­san se ocupă cu activitate cu realizarea făgăduinței făcută Angliei, pentru deschi­derea rîului Karun navigației europene. * La Essen s’a ținut o nouă întrunire de peste 7000 lucrători minieri, în care s’au luat hotărîri foarte grave, pentru lup­tă turbată în contra patronilor. * * 41 O teribilă furtună a bântuit districtul Belfort din Carolina­ de­ Sud. Nouă omeni au fost omorîțî; vr’o trei­zeci sunt ră­niți. Mai multe case au fost dărîmate. Furtuna a desrădăcinat copaci. * Se scrie din Viena că ex-împeratul Bra­­siliei își va stabili reședința în castelul de Orth lângă Gmunden în Austria de sus. Acest castel pitoresc a fost al arh­idu­­celui Ioan, care acum a devenit un sim­plu muritor sub numele de Ioan Ortb, împăratul își va publica în curând me­moriile a 58 de ani de domnie. Fiind­că e vorba de fostul arh­iduce Ioan, se zice că amorul nu e străin de hotărîrea lui de a se lăsa de titluri și mă­rire ; se asigură că dânsul se va căsători la Natale cu Jenny Stubel, o frumosă fa­tă, sora cunoscutei cântărețe de operete Lory Stubel. Sinuciderea unui judecător Judcătorul unguresc din Ungvar s’a si­nucis, zburăndu’șî creierii cu un revolver. Această sinucidere a produs o forte vie emoțiune mai cu seama din cauza împre­jurării că, a doua zi după sinucidere, va avea să sosescă președintele tribunalului din Beregsos, ca să-i inspecteze judecăto­ria din Ungvar. Se conchide că judecătorul trebue să se știe încăcat de mare vină pentru ca să facă un act atât de desperat. V Consiliu practic Durerile de gât.—Mulți omeni, cu deo­sebire iarna, suferă de răgugală și durere de gât, din care causă tușesc ,și nu au liniște. Dur­erile de gât deși au xivorul lor în diferite cause, este însă și o cau­să care, în cele mai multe cazuri face pe oameni să sufere zile și săptămâni într­egi. Feriți-ve de a mânca mâncări prea grase și mai ales calde. Ia cas când ați mâncat bucate grase, feriți-vă de a bea apă, vin sau ori­ce alte băuturi reci în­dată după asemenea mâncări. Căutați tot­deauna, după niște ast­fel de mâncări, a curăța gura și gâtul de grăsime mâncând pâine góla, bând cafea sau alt­ceva care nu are grăsime, și a­­poi să beți vin sau apă, însă în tot ca­șul să nu fie prea reci, căci aduc vătă­mare și la mistuirea stomad­ului. Dacă veți păzi acesta regulă, veți fi scutiți de durerile de gât de cari adesea suferiți și chiar de ale stomad­­ului. 19 călugărite otrăvite Ni se scrie din Verona că în monasti­­rea surorilor de caritate din str. Santa Caterina, din acel oraș, s’au produs 19 cazuri de friguri tifoide. Două surori au murit și două­spre­zece sunt greu bolnave. S’a aflat cum că pricina boalei era apa de puț care se bea în mânăstire,­ infec­tata de scurgerea unui canal. .Troița. ..TXrLiver«%ol 143 Prințul Alexandru DE BATTENBERG SAU MISTERELE BULGARIEI E.m»b. dramatico-criminal de mare sensație XXVIII In casa Eremitului Cu lacrimi în ochi se despărți frumosa Anna de părinții ei adoptivi. — Cine știe, dacă ne vom mai întâlni în viața asta?... zicea plângând preoteasa. — Nu plânge mamă,— răspunde Ana plângând și ea... Cum zice Alexandru al meu, să le lăsăm toate în grija înțeleptei provedințe... Cei buni trebue să fie fere­­ciți... Și cine merită mai mult fericirea decât d-voastră ?... Bunul Niklas, plângea și el... Va), era bătrăn și nu mai spera să re­­vază vr’o dată pe buna lui Anna. XXIX Eesplata. Pedeapsa, care ajunse pe Novikoff, nu întârzia a lovi pe cei­l’alți tovarăși de crime. Prințesa, care rămăsese părăsită în pa­tul ei, primi, în adevăr, citația despre ca­re îi vorbise Novikoff. Acestă îi duseră la exstem spaimele pe care i le pricinnuiseră scenele, pentru ea neînțelese, în urma cărora dispăruseră și doctorul Paix și căpitanul Novikoff. Nu odată, în aceste­ momente de spai­mă, îl trecuese prin minte gândul sinuci­derea. O sticluță cu otravă pe care i-o dădu­se odată doctorul Paix, o văzîse într’o garafă cu vin, hotărîtă să bea dintr’ânsa și să moară. Dar n’avuse curaj și pusese sticla de vin otrăvit d’o parte. Acu, când primi citația judecătorului de instrucție, iar se găndi la ea. O scoase, o pusă pe masă și rămase adâncită în gânduri în fața ei. Deodată, ușa să deschise și un om, gal­­băn, abătut, intră. Era doctorul Paix. Prințesa țipă ca la vederea unui șarpe, dar se stăpîni numai­decât. O lucire sinistră îi trecu prin ochi. — A­i doctore ! vii în sfîrșit! strigă ea,­ Ca e ? ce ai făcut ? ce-ai pățit ? — Nu’mi mai vorbi, prințesă... Am ce­dat ca un laș acelor oameni și le-am dat pe Anna... Și azi mai mult decât oricând îmi pare rea... — Azi mai mult decât ori­când? de C0 ? — Cum ? nu știi ? Prințul e detronat... ori a sosit o depeșă... Pierde o țară, dar câștigă pe Ana... Prințesa scrîșnea din dinți. — A­m strigă ea, — știam eu că ești un netrebnic, cu care nu trebuia să mă aliez nici­odată... — Prințesă... prințesă... știi bine că am făcut tot ce am putut pentru d­ta... Da­că am fost învinși, a fost o fatalitate... ce e de făcut... Prințesă, să ne împăcăm cu cele întâmplate și să ne împăcăm și îm­preună. . Am rămas numai noi... Pe No­­wikoi l’au spînzurat țiganii... Să ne îm­păcăm, să trăim împreună.. — Nerușinatule ! voi să strige prințesa. Dar se stăpâni. — Vom vedea... îngână ea... mi se pare că alt­ceva nu ne rămâne de făcut... Ochii lui Paix străluciră. — Șezi, scumpul meu Paix, urmă Feo­dora, palidă și hotărîtă; ești obosit; bea acest pahar de vin și să vorbim... Uite, ciocnește cu mine. Prințesa umplu două pahare, luă unul și dete pe cel al­ lui Paix. Acesta, fără să bănuiască nimic, îl luă și-l dete pe gît. Un rîs sinistru scăpă de pe buzele prin­țesei. Apoi goli și ea paharul. — Acum, t dragul meu Paix, zise ea, suntem cununați... Aceste două pahare de vin... Nu putu să vorbească mai departe. — Nenora..., se încercă să zică. Cu ochii holbați, cu mânile întinse, se părea că voește să strângă de gât pe Feo­dora. Dar ea, resignată, să lăsă să cază. Doctorul încercă să se ridice, să facă un pas... Dar, cu spume la gură, cu ochii rătă­ciți, căzu grămadă, îngânând : — Ras... pla... ta... A doua zi, fură găsiți amândoi morți. CAP. XXX INCHEERE Concluziunea principală a acestor în­tâmplări este cunoscută de toată lumea Un prinț, care în glorie și mărire nu­mai spini a secerat, în iubire a găsit un liman de fericire. Ana nu mai este azi decât o soție fe­ricită. Rudele ei, legăturile ei din Rusia, moștenirile la care avea drept, toate le-a uitat, le-a părăsit, pentru iubirea ei unică, soțul ei. Și are dreptate. Din partea lor, cei din familia maioru­lui Ghistrov sunt și ei fem­ețî, pe cât o merită. Olga e în ajun de a fi adorata mi­reasa a unui brav ofițer din armata ru­sească. Sfîrșit Cursul cerealelor Pesta. 22 Noembre Gran Martie-Aprilie 8.58—8.60­ Sep­­tembre-Octombre 7.80—7.83 Porumb Mai- Iuniu 5.34—5.36. Ovăz Marte-Aprile 7.63; Viena, 22 Noembre Grâu primă­vară 8.98—8.95 ; Ovăz pri­­măvară 7.99 — 8.­­ Secară primăvară 8.40; Porumb nou 5.77—5.79. Berlin, 22 Noembre Gran Decembre 11.42; Aprilie-Mai 11.71 ; Secară Decembre 10-14; Aprile- Mai 10.25. Ovăz Decembre 9.52. Aprilie- Mai 9.60.

Next