Universul, decembrie 1889 (Anul 6, nr. 275-295)

1889-12-08 / nr. 281

Universul No. 281. Acuzatul e un băiat spân, cu fruntea mică și cu umerii obrajilor eșiți afară. E chiar și are o beșică mare lângă ochiul stâng. Chemat de președinte, Albenque se uită la advocatul seu, apoi la toată sala — afară de președinte — și se preface dobitoc. — Cum te chiamă ? îl întreabă preșe­dintele. Acuzatul tace și mișcă numai puțin din buze, întrebarea e repetată. Din nou acuzatul face pe idiotul. Un ceas și jumătate durează interogatoriul, fără ca acuzatul să vrea să răspundă ceva de înțeles. — Cunoști pe tatăl d-tale? îl întrebă o dată președintele. — Nu știu.­­— Pe mama d-tale­i — Cunosc... nimeni... Președintele anunță că 56 de martori chiemați vor afirma că Albenque n’a fost vre­o­dată nici nebun, nici idiot, ci din po­trivă băiat deștept, dar rea din cale-afară. Doctorul Puech, care făcuse autopsia ca­davrelor fetelor, declară că spargerea cape­telor fusese posterioară morții. Se arătă ju­raților c­ceanul cu care miserabilul făcuse măcelul. Resultă din spusele martorilor cum că Albenque, în viața lui, a furat și s’a în­cercat să facă trenurile să deraileze. Procurorul cere osânda cu moarte. Albenque a fost mereui nepăsător. El a fost osândit în sfîrșit la munca sil­nică pe viață. împărăteasă bănuită de hoție O curioasă aventură s’a întâmplat de cu­rând împărătesei Frederic, la Neapole, după întoarcerea ei din Grecia. împărăteasa, împreună cu princesele fiicele ei, se duse în prăvălia unui giuvaergiu și examina o cupă de argint foarte, frumos lu­crată. In vremea asta, princesele se uitau la bi­juteriile espuse în garantare. Giuvaergiul, necunoscându-le, prinse bănuială și-și închi­pui că avea a face cu niște hoațe de biju­terii. Când împărăteasa ceru giuvaergiului să­­ cântărească cupa în fața ei, negustorul își închipui că vrea să-î atragă atenția în altă parte, pentru ca în vremea asta fetele să fure ceva. Se înfuria și începu să le batjocorească cum îi veni la gură, împărăteasa și prințe­sele­­ eșiră numai­decât din prăvălie.­­ Când află negustorul ce comedie făcuse, își smulse perul din cap, îndoit omor pentru un iepure Aproape de Fulda, Germania, s’a petre­cut o dramă sângeroasă pentru un lucru de nimic. O familie dintr’un sat apropiat, compusă din tatăl și doi fii, au­ meseria să veneze fară învoire. Un pădurar îi persecuta de mult și le făcea viața amară, așa că o ură de moarte se născuse între iei. Acum în urmă, unul din vânători fusese silit să pă­răsească, de frica pădurarului, un iepure pe care -l împușcase. Zilele trecute, cei trei vânători întâlniră pe pădurar singur, aproape de pădure. Iei săriră asupra lui și-l loviră cu furie. Pădu­rarul scoase un cuțit de vânătoare și se a­­pără. Cei doi fii au­ murit din cauza lovitu­rilor primite. Pădurarul are câteva răni grave și ie­și ies pe moarte. Episcop și general în aceiași vreme și începutul vea­­când episcopul alungarea fran-Episcopul de Malta e general de brigadă. Acest cumul există de la curul al nouăsprezecelea, de insulei luă o parte mare la țujitor. Ca militar, episcopul de Malta face par­te din armata engleză. Ca episcop, ține de Vatican, căruia trebue să-i plătescă în fie­care an 10.000 de lire. Actualul episcop are o rantă de cleric. Ar fi însă formă de general, înfățișare impo ridicol în ans­ Acte Oficiale­ i. Mirone Lugomirescu, directorul prefec­turei județului Ilfov, este autorizat să ia parte la operațiunile consiliului de revizie al recrutare­, în locul d-lui prefect titular, împedicat din cauză de boală. * D. Gh. Măcescu, directorul prefectureî județului Mehedinți, este autorizat să ia parte la operațiunile consiliului de revizie al re­­crutărei, în locul d-lui prefect titular, îm­pedicat din cauză de boală. * I­. Cesar A. Ionescu este numit impie­gat de cancelarie în serviciul exterior al vă­milor, în locul d-lui T. Popescu, demisionat. * D. Christu Dumitrescu, fost secretar­­comptabil, este numit în funcțiunea de se­cretar­ comptabil la casa creditului agricol din județul Neamțu, în locul d-lui Ion Grigo­­rescu, demisionat. * Se transferă și se numesc în casele de credit agricol. — La județul Prahova: d. N. P. Nanco­­vici, actual secretar-comptabil la casa de cre­dit agricol din județul Putna, în aceiași funcțiune la județul Prahova, în locul d-lui Grigorie Corlătescu, care nu s’a presentat la post. ” La județul Putna , d. George S. Alec­­sandrescu, fost secretar­ comptabil, secretar­­comptabil la județul Putna, în locul d-lui N. P. Nancovici, permutat. Somn curios Un caz de boală cu desăvâșire curios s’a întâmplat la Berlin. Un vizitiu de tramvai, pe când mâna caii, fu cuprins de o amorțeală neexplicabilă. Ți­nea hățurile, oprea când trebuia, dar n’avea cunoștință de ce face. Dacă i se dedea or­dine, le executa, dar tot dormind. Numai din când în când se deștepta, dar iarăși a­­dormea numai­decât. Funcționarii tramvaiului băgară de semă și vizitiul fu dus la spital. Aci dormi cinci zile necontenit. Apoi se deșteptă și cât­va timp nu mai fu apucat de curioasa-i boală. Fiindcă-și pierduse locul la tramway, se angajă la o construcție ca lucrător. Zilele din urmă fu din nou cuprins de boală. Șase zile d’a rîndul dormi d’a’n picioarele, lu­crând, dar nevorbind nici un cuvânt și lip­sit cu totul de voință. Tocmai a șasea zi se deșteptă și ’și Verita fire. Boala aceasta e cu totul nouă. Nu s’au observat până acum decât câteva cazuri, nici din ce provine, nici Medicii cum s’o nu știu vindece. Un primar revoltat din Veneția nu se scrie că primarul din Dale, orășel din apropiere, d. Egiato Zabeo, ales de curend primar, a declarat că nu pri­mește acest post, de­oare­ce, necrezend în D zed, nu poate să jure. . In editura tipografiei, „Universul“, strada Brezoianu No. 19, aui apărut următo­­rele calendare pe 1890 : f Calendarul Armatei mare noutate. Un volum de iei pagini, cu copertă ilustrată și colorată și cu 29 ilus­trații între care mai toți, generalii din ar­mata română.—Prețul lei 1,25.— Ediție de lux lei 3. Calendarul «X­­niversul» un prea frumos volum de 120 pagini, cu 24 ilustrații, între care portretul bine reușit al lui Andronic, ren­umitul inventator al „Apei de aur“. — Prețul lui 4,25. Calendarul American (cu foi zilnice) model prea frumos ; cartonul cu un desemn colorat, representând pe A. S. R. Principele Ferdinand, moștenitorul presumptiv al coronei, cu suita sa. — Pre­țul lei 1.25. Calendarul de buzunar cu o materie calendaristică și tabelarică forte complectă. — Prețul 10 bani. Calendarul de­ perete tipărit în două culori pe hârtie satinată. — Prețul 10 bani. De vânzare la Administrația ziarului „U­­niversul,“ strada Brezoianu Nr. 19, Bu­­curesci și la toți librarii și vânzătorii de ziare din țară. Consiliu practic Pentru bătături, babele recomandă pune­rea unor foi de ceapă încălzite bine. Rezultatele acestui tratament sunt foarte bune. Funcționar închis cu porcii Un perceptor ungur, ducendu-se ca să pue sechestru unei babe care nu plătea birul, a cerut acesteia să-i deschidă un coteț în care se afla un porc, pe care voia să-l sechestreze. Baba deschise cotețul și lăsă pe perceptor să-și vâre capul. Apoi îi dete un brand­ așa că funționarul căzu jos alături cu porcul și încuiă repede ușa. La țipetele bietului funcționar, vecinii a­­lergară și-i deteră drumul. Baba a fost pe­depsită. 2 — Asasinat misterios Se anunță din Oedemburg, Ungaria. Orașul e viu emoționat de săvîrșirea unei crime pe care până acum o învăluie cel mai adânc mister. Un bogat negustor evreu de aci se afla la Ferto-St-Micloș. Seara, pe când era într’o odaie, negustorul Schönberger fu împușcat pe fereastră; nenorocitul a râmas mort. Despre asasin nici o urmă. Circulă fel de fel de zgomote. In general se crede că Schön­berger a fost împușcat de unul din nume­roșii săi creditori, vînătoare lucrat cu multă artă. Obiectul fu­sese espus la Espoziție. Deși d. Carnot nu primește nici un soi de dar, pe acesta l-a primit cu bucurie. * * * Roma Din Viena ni se comunică cum că mi­nistru de războiu a plănuit crearea unei garde imperiale austro-ungare, care va forma un corp de armată special. Se comunică din Roma că oferte foarte avantagioase s’au făcut de către Germania și Austria Italiei, în privința confecționării mașinelor necesare fabricării prafului de pușcă. * * * Din Strasburg vine vestea că ministrul de războiu al Germaniei a hotărît să învo­­iască, cu începere de la 1 Aprile, efectivul garnizoanei din Forbach la Graniță.­ ­ Din Brescia (Italia) se scrie : Deunăzi, pe când un tren de marfă ve­­nia de la Milan, o furtună îngrozitore, ve­nind din munți, se produse. Trenul fu ridicat de vânt de pe șine și aruncat la o parte. Au­ fost trei victime. Așa de puternic vânt mai că n’a fost în Italia, de când tine lumea minte. În en­orocire In noaptea spre 10 Noembre a. c. a luat foc de la ogeac casa locuitorului Niculae Ioan Popa, din comuna Valea­ Mare, județul Muscel, și a ars împreună cu tot ce s’a a­­flat într’ensa, precum și ea 1.500 oca. po­rumb, ast­fel că familia și șease copii au râ­mas fără de adăpost și fără existență zilnică. Știri pri se poștă și se scrie din Paris că d-na Carnot, so­ția președintelui republican, d-na Constans, soția la in istruirii de . d-na de Freg­oinet,­ soția ministrului de război și d-na Yves­ Guyot, nevasta ministrului de comerț francez, sunt bolnave de teribila boală „in­fluenza“. * In ultima­­ ședință, consiliul comunal din Londra a hotărît să chieme pe Stanley la Guildhall, ca să primesca, într’o ladă de aur, titlul de cetățian al orașului. 37.500 de franci s’au votat, pentru lădi­­tă numai... * * * * Tînârul rege al Spaniei, Alfonso XIII, e „influenza“, bolnav de câte­va zile în pat, de El a răcit rea. Cardinalul Coelestin Ganglbauer, arh­ie­­piscopul­ principe romano-catolic din Viena, a murit alaltă­ orî, sâmbătă, în 14 . c., la orele 2 d. a.* * * Pentru ca să favorizeze comerțel posesii­­lor italiane în Africa, guvernul din Roma proiectează întemeiarea unei comunicații di­recte între Italia și Musala. * * * * Scrisori din Lisabona anunță că dom Pe­dro, fostul împârat al Braziliei, duce un traiu foarte liniștit. M. sa primește cu multă­ complezență pe vizitatori și lucrează toată ziua la studii geo­logice. Se zice că dom Pedro ar voi să se stabi­lească la Barcelona, în­ Spania. * * * Un strungar ungur a dăruit d-lui Carnot, președintele republicei franceze, un pahar de Un paricid îngrozitor săvârșit in comuna Un oribil paricid s’a Bocod, din Ungaria de nord. Un țăran trăia în vecînică ceartă cu fiul său. Acesta hotărî să’l espedieze de pe lu­mea asta. Intr’o seară, sosi la casa tatălui său și, cu maltratări, reuși să alunge din casă pe mama sa vitregă. Apoi ucise pe tatăl său, îl lungi în pat și se culcă alături cu ca­davrul. Pe la 11 ore noaptea, când nu se mai mișca nimic în sat, asasinul se duse la un vecin, fură sania acestuia, puse cadavrul în sanie și-l duse afară din sat, la o groapă, unde-i lepădă. A doua zi se descoperi cadavrul. Apucat de scurt, asasinul spuse mai întâi că tatăl seu se spânzurase în pivniță, dar în urmă mărturisi cu cinizm crima. Vineri, 8 (20) Decembre 1889, sergenți, să mai aflau pompieri, cari cu scări voiau să se urce sus. Era un asediu adevărat, făcut de lume unui biet nebun. Nenorocitul e de curând liberal din ar­mată , din Africa, se întoarse ca să locu­iască cu mama sa, cu care în curând se luă la ceartă. Femeea, amenințată cu un cuțit, avuse vreme să anunțe pe comisar. Nebunul închise casa și, pe fereastră, împușca mereu în lu­mea de pe stradă. Comisarul chemă un lăcătuș, ca să des­chidă casa, dar acesta, speriat cu amenință­rile de moarte ale nebunului, fugi. De o dată, însă, nenorocitul se domoli. El deschise ușa și începu să plângă cu lacrămî amare.­i nevoie. N­­u imprumută-me cu zece lei. . am mare Pentru ce ? Vreau să’mi pun ceasornicul amanet. Ei­ n’au nevoie de bani ca să faci­ asta. — Ba da. Trebue mai de la ceasornicar. înainte sâ’l scot. INF-LUIÎNȚA NI se scrie că boala „influența“, semna­lată mai întâi,­ în cartierele vestice ale Lon­drei, s’a propagat în est, unde locuesc mai­ mult lucrători. Cu toate aceste, nu e tocmai mare, până­­ acu, numărul celor atinși. La New­ Somerby s’au închis școalele. Să semnalează căte-va cazuri la Madrid., La Paris, să semnalează o îmbunătățire­­ în situația generală ; cu tote aceste, cazurile mai ușoare să înmulțesc. La Rom­a s’au constatat peste 1700 de­­ cazuri. Femee sla­b­ă. Mare zarvă acum cât­va timp în cercurile­ intime din Constantinopol în privința unui răvaș de amor adresat de un ambasador turcesc dintr’una din capitalele mari euro­pene, unei femei din societatea cea mai înaltă din acea capitală, femee tînără și de spirit însă forte slabă. Ambasadorul era așa amorezat de> densa, încât făcu mai multe nebunii și era cât pe aci să’și piardă de tot mințile când, ceru să­ fie rechemat. Atunci adresă nemilosei, femei un răvaș de adio în care’și zugrăvia pentru ultima oră chinul inimei, însoțit­ de imputări a­­mare. Răvașul se termina­ prin aceste vorbe :■ „Alab ! cine ar fi crezut că un servitor al profetului să sufere­ atâta din­ causa unei femei așa de slabe !;“• Tocmai din causa acestei ftase originale, răvașul n’a putut să rămâne secret. O casa asediată O adunătură de 500—600 de persoane se formase, joia trecută, pe bulevardul Males­­herbes, prin mijlocul căreia circulau mereu sergenți de stradă în mare număr. Pe lângă Lucruri din toata lumea Nevoie și șiretlic. — Intr’o seară, ploua?, grozav în Londra. Un domn se urcă­ într’o­ trăsură și porunci birjarului să’l ducă în In­trarea Boad. Pe drum observă, că:’și uitase punga acasă și n’avea nici un gologan, prin buzunări. Ajungând în Intrarea Boad, se­ dete jos, și zise birjarului: — Te rog să’mi dai un chibrit, căci am scăpat un ban de aur în trăsură. Birjarul auzind vorbele astea dete calu­lui o, lovitură sdravănă de biciu, și trăsura dispăru în întunerec, lăsând în drum pe pa­sager. Asta dovedește că birjarii, în, Londra nu simt model de cinste. Un copil energic. — Intr’o carte apă­rută în Münster cu ocasia­, aniversarei unui apt al lui Frideric cel Mare, găsim urmă­torul pasaj : Frederic iubea foarte mult copiii și per­misese ca fiii prințului­ regal să intre în ca­binetul său în ori­ce ceas din zi. O dată regele lucra în cabinetul său iar copilul cel mai mare­ al prințului regal se juca cu smeul împrejurul lui. Intr’un moment­, smeul căzu pe masa re­gelui ; acesta îl luă­, îl aruncă copilului și își urmă scrisul. Micul prinț își­ urmă jocul și smeul căzu încă o dată pe masă. Regele îl aruncă și de astă dată, uitându-se cu asprime la copil; acesta făgăduește că n’a să se mai întîmple, așa ceva. In sfîrșit, smeul căzu pentru a treia oră chiar pe hârtia pe care scria Frederic. Atunci regele se supără, luă smeul puse în buzunar. Micul prinț își cere eroare cu umilință și se roagă să i se înapoiască smeul. Regele­ refuză. Copilul se rogă din nou și cu mai mul­tă umilință,­ însă nici acu­m­ e ascultat, fi* Atunci dânsul, sătul de atâta rugăminte zadarnică, ridică capul, pășește cu mân­drie spre rege și punându’șî mâinile în­ șol­duri» zice : și­ l­a MEDALII OBȚINUTE LA diferite Congrese medi­cale și Exposiții națio­nale și internaționale. APROBATE Consiliu medical superior din România și de tote ce­lebritățile medicale streine. DE sas* de: Tuse, Astma, Laringită, Stingerea vocii, Durere de gât, Băcelă, Bronchită, Catare, Inflamații ale beșicei, ale uretrei Inflamațiuni intestinale, etc., etc., și în genere în tote alterațîile mucosei, se recomandă ca’­­ ’ ’ BEANHOLD SIGUR HAPURILE DE CATRAMINA ale­­ Doctor-U­lu­i ch­im­ist Aprobate de Consiliul Sanitar superior din România, și brevetate de guvernul italian cu decretele ministeriale de la 18 August 1886 și 2 Octombre 1887 și de principalele guverne ale Europei; singure premiate la Congresul medical din Pavia 1887, la Congresul higienic din­­ Brescia 1888, la Exposiția internațională din Barcelona 1888, la­ Exposiția vaticană din R­oma, cu medalia de­­ aur la Expoziția internațională din Colonia 1889 și la a Marele Concurs de științe din Unixer 1888, unde între tote medica­­­mentele expuse de farmaciști din tote țările numai Hapurile de Catramină au fost premiate. Sute de certificate de la persane vindecate în România cu aceste hapuri sunt la disposiția publicului la d. dr. M. Georgescu. Prețul tmei ciu­ri lei 8.Î#. •1 Pentru a se vindeca trebue cel puțin 4 cutii.—Portul costă tot atât pentru o cutie cât și pentru 4 cutii. — Depou principal pentru totă România al adevăratelor Hapuri de Catramină este la d. dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19 București.—A SC past de Cott trafacere ! Tote cutiile trebue să porte semnătura d-rului Bertelli și marca fabricei ca cea de mai sus, precum și semnătura d-lui dr. M. Georgescu. Toți farmaciștii cari doresc a avea în depozit Hapurile de Catramină se vor adresa la d. dr. M. Georgescu SUTIMI de Certificate medicale și scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în România. Mic Medicament fără seamăn care se bucură de o reputație universală și incontestabilă pen­tru minunatele sale calități.

Next