Universul, martie 1890 (Anul 7, nr. 49-75)
1890-03-01 / nr. 49
Universul No. 41. ms» «6m nevoit să se despart de mine, având treabă.. Eram multâmit căcî, după Meastă întâmplare, eram foarte încurcat, rămüsem singur și apoi mă întorseră în oraș. Acasă constatai că o sumă de 300 de fr., pe care o avusem în buzunar, am mai ata. De îndată, înțeleseră ce mi se întâmplase k și a ea și făcui plângere contra lui Matees«a și a omului cu portofelul, care nu era litrul decât Dumitru Ionescu, de față aci. Președintele, către acuzați: — Ce aveți de răspuns ? Ionescu.—Mateescu a plănuit lucrul. Mateescu.—Nu e adevărat, — dânsul! — Ba tu! — Ba tu! Tribunalul îl împăcă osendindu-i pe amândoi la câte o lună de închisoare. Cei doi pungași 88 așteptai la ceva mai rău. Auzind condamnarea, Mateescu se apropie de tovarășul său și-i zise la ureche: — Peste o lună, va fi vreme frumosă, și facem din nou ce am făcut! (TRIBUNALELE STREMH) O ședință hazlie înaintea tribunalului corecțional din Berlin venise zilele acestea procesul unui polonez, acuzat că furase niște cărbuni; soția sa iera implicată în afacere. Polonezul băuse cam mult înainte de ședință și i era prea limbut; nu-i mai tăcea gura, răspundea obraznie și președintele se vâz» nevoit, în urma cererii procurorului, să’e aplice o pedeapsă de 24 ore închisoare pentru purtare necuviincioasă față cu tribunalul. .. Auzind aceasta, soția interveni: — Domnule judecător, vă rog să nu închideți pe bărbatul meu, că'l potolesc ei îndată. Și, întorcendu-se spre bărbatul ei: — N’o să-ți ții gura, afurisitule ! N’o să taci, bețivule ? N’o să lași pe d. judecător să vorbească, ticălosule ? Și fiecare întrebare o însoția cu o palmă peste gura bărbatului iei. Pleoscă iau palmele la gură lui, comedie mare ! Un hohot de rîs omeric izbucni în sală. Scena i era atât de comică, încât chiar magistrații se țineau cu mânere de pântece. Polonezul a fost iertat de pedeapsă , ie drept însă că se și potolise. Romanul unui vultur Ia Parma (Italia) deună seara un vultur foarte frumos, sătos de libertate, sbură din curtea stăpânului său, un ofițer din regimentul 63, și se puse pe clopotnița bisericei San-Giovani.tarul văzuLui se cercă, să-l prindă, dar nobila pasăre izbuti să scape și descinse în stradă. Un trecător aruncă asupra lui manta, îl făcu priznier și imediat alergă la un preparator, căruia îl vîndu cu 6 fi. Preparatorul dădu pasărea otravă, pentru ea, faortă, s’o umple cu paie. Cineva care aflase în mâinile cui căzuse vulturul, se duse de-l luă și-l duse la poliție, unde i se dădu o contra-otravă ; însă prea târziu,vulturul muri. Era un vultur regal pe care căpitanul Cossa îl cumpărase acum cinci ani. Pasăreara foarte puternică, inteligentă și afectuoasă. Ea crescu sub îngrijirea regimentului 3-lea pe care îl urmă pretutindeni, la manevre, în marșuri, etc. Soldații îl iubeau foarte mult și î i dădeau să mănânce bucățele care’i plăceau : șoareci, guzgani, pui. I se zicea „Vulturul regimentului“. Toți ofițerii regimentului au depus plângere. D’ALE ARMATEI •Se încuviințează ofițerilor retrași din serviciul armatei și urmașilor lor legali, al căror nume urmează, pensiuni pentru servicii militare, la cari ate dreptul și a căror cuantum lunar se hotărește astfel: Colonelului Costa-Foru Vasile, lei 800; medicului de corp de armată doctor Niculescu loan, 680; căpitanului Conduratu Alexandru, lei 225; căpitanului Buiurga Ion, lei 245; căpitanul Rădulescu Dimitrie, lei 255; administratorului clasa I Cristescu Toma, lei 245 ; administratorului clasa I Popescu Luca, lei 214,66 și domnei Maria Mărculescu, văduvă cu copii minori a decedatului colonel Mărculescu George, lei 760. Aceste pensiuni în suma totală de lei trei mix patru sute douăzeci și patru, bani șase secă și șase pe fiecare lună, se vor plăti din budgetul special al casei pensiunilor militară. Să știe în sfârșit care e adevăratul număr câștigător al lotului celui mare de Panama. Obligația cu no. 4073, câștigând 250,000 fr. Aceasta fusese subscrisă, la 1888, de un impiegat al companiei, de la lucrările canalului. Un an după aceasta, impiegatul se lepădă de funcțiile sale și plecă pentru o destinație necunoscută lăsându’și titlul în deposit la sediul societății. De atunci nu s’a mai auzit de densul; *1 mu și-a făcut vărsămintâ în posterioare. Cu tote acestea, suma de un sfert de milion e ținută în casa societății, la dispoziția fericitului câștigător. Un popă otrăvitor Ni se scrie din Berlin: Lumea pe acii e grozav de emoționată de următoarea afacere : Sâmbătă dimineața, un doctor fu chiemat grabnic la locuința preotului protestant R. din Oppelnerstrasse. Medicul găsi pe soția preotului lungită jos aproape de patiera moartă; după toate semnele, seia vorba de moarte nenaturală. Se înștiință poliția și se începu ancheta. Din cât s’a putut constata, femeia a murit otrăvită și otrăvitorul de însuși preotul. Soții trăiau rău ; în ajun, se și bătuseră chiar. Preotul a fost arestat. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Dezertor S’a condus secției 37, soldatul Goldenberg Iohan, fiind dezertor din escadronul 2 de tren. Deflorare S’a condus secției 28 Marin Voica, din strada Epicol No. 37, că a deflorat pe fata Anica Gheorghe în etate de 16 ani, din acea stradă. © Hoți S’au condus la secția 17 Marin Constantin, din strada Colentina No. 52, c’a furat 14 păpuși de tutun de la Constantin Radu Vasile din comuna Moldoveni, pe când îi transporta la regia monopolului, și la secția 53 Costică Dumitrescu, din strada Basarab c’a furat mai multe lemne și cărbuni din gara de Nord. — S’a arestat și condus la secția 28 Ion Ionescu, c’a furat o pungă cu bani de la Mateiu Mocofanu din str. Sabinelor. # Ceartă în familie S’a condus spital. Colțea Enache Bosic din strada Sft. Spiridon No. 10, fiind cu capul spart de fratele său. Vești despre Eyraud De câtva timp, n’am putut să mai dăm știri despre asasinul portărelului Goufse din Paris, despre care am vorbit atâta. Acum au venit știri din America, — unde se știe c’a fugit — că poliția dăduse de urma lui. In primele zile ale sosirii sale la otelul „America“ din New-York,, Eyraud citi într’un ziar un anunț, al unei domne franceze, care se oferea să dea lecții de piano. Eyraud se presintă la densa, zicendu’i că avea o fiică, căreia ar fi vrut să i se dea un stil de piano. După două zile, el se întoarse, zicând că fata fusese nevoită să plece cu o rudă la Chicago, dar că-și va începe lecțiile la întoarcere. Până atunci, Eyraud zise că ar vrea să ia însuși câteva lecții și se purtă așa încât deveni amantul pianistei, cu toate că el e un om urît de tot și foarte respingător. Eyraud fu văzut venind la oțel într’o cupea, cu acestă femee — foarte frumosă — care’l aștepta în trăsură. S’a aflat adresa pianistei franceze și pare să că cu ajutorul ei s’a aflat o urmă serioasă despre locul în care se află asasinul. Acest om va fi aflat, desigur, prin femei. Dramele Liberiei Marele ziar englez „Times“ a deschis o campanie de protestări în contra dramelor care se petrec în Siberia, unde autoritățile torturează în chip sălbatic pe prizonieri. După inițiativa d-lor James Bear și S. Smith, personagii politice importante, s’a organizat un comitet de „Ajutorarea națiunilor apăsate“. Acest comitet cuprinde oamenii din toate partidele, de la conservatorii cei mai înapoiați și până la socialiști. — 2 — Scopul societăței e de a ridica în Europa o protestare unanimă, care să silească pe guvernul rusesc să înceteze cu barbariile ce se fac în numele lui. Acte Oficiale D. I. S. Apolodor, actual inginer șef al serviciului drumurilor din județul Constanța, s’a transferat în aceeași calitate la județul Tulcea și d. Theodor Varemberg s’a numit în postul de inginer șef al județului Constanța. * D. Ciolac (Const.), licențiat în drept, este admis în calitate de supranumerar în administrația centrală a ministerului afacerilor streine. Sunt numiți în serviciul caselor de credit agricol: * D. G. C. Popescu, țiitor de registre la jud. Mehedinți și d. G. Perșinaru, ajutor țiitorului de registre, la jud. Ilfov. D. I. Demetrescu este numit în postul de verificator de măsuri și greutăți la corn. Calafat. Știri prin poștă Stanley, pentru a grăbi terminarea cărții sale, are drept ajutori un secretar, un stenograf și doi desinatari. * * * Ziarele oficioase rusești desmint din nou, ca cea mai mare stăruință, vestea că un general rus ar fi să se ducă în Bulgaria ca să ezereste dictaturi. De asemenea să afirmă că e falsă știrea dată despre călătoria prințului de Muntenegru la Petersburg. * * Omul cel mai gris din Anglia de un bogat industrial din Londra anume Thomas Lumley. Iei cântărește 200 kilograme; talia îi e de 2 m. 7 c. m.; coapsele lui au o circonferență de 1 m. 30. Din pricina grosimii sale extraordinare, iei nu pote voiaja ca altă lume cu calea ferată, ci se așează pe un fotoliu, în vagoanele cari nu au compartimente.* * * Un ziar oficios german anunță că neînțelegerile dintre prințul Bismark și împăratul Wilhelm, în chestia lucrătorilor, nu sunt încă pe deplin înlăturate.* * * In Rusia a avut pe curînd loc prima grevă de lucrători. Șase sute de lucrători au suspendat lucrul, cerând sporirea salariilor. Greva n’a durat decât câteva ore, căci s’au satisfăcut cererile lucrătorilor. * * » Din Berlin au plecat, cu destinația la Constantinopole, 5 cai și mai multe lăzi cu obiecte prețioase—toate aceste, daruri pe cari împăratul Wilhelm le trimite Sultanului. * * Din Atena se scrie că prințul moștenitor al Italiei a vizitat toate curiozitățile din capitala Greciei, precum și din Larissa, Nauplia și Micena. * * Pe locul în care a fost asasinat împăratul Alexandru II se construește o biserică. Acum de curînd s-a constatat că din banii destinați pentru construcții au dispărut 742 mii de ruble. împăratul a plătit din punga sa acest deficit și a ordonat darea în judecată a vinovaților.* * * Studenții din Praga urmează cu agitațiile lor. Ei au făcut un zgomot infernal în fața redacțiunii „Hlas Naroda“ și au adus ovațiune ziarului „Narodny listy“ din partida juna cehă. Mi mulți studenți au fost arestați și osândiți la 48 ore închisoare. * * 5 C Să scrie că prințesa Luisa a Angliei, marchiză de Lome, va remâne pe continent până la sfîrșitul lui Marte. * * * Ambasadorul Chinei la Londra și la Paris, însoțit de soția și de fiica sa, a sosit cu vaporul „Iranach“ la Marsilia. Suita sa se compune din 41 de persone. * * * * Reichstagul german se va ocupa în prima sa sesiune cu problemele de politică socială pe care i le va supune guvernul din ordinul împăratului. Proiectele militare nu vor veni în dezbatere decât numai la toamnă. Grăbiți-ve în încă 5 zile (A se citi anunciul pe pag. 4-a). Iepuri învingători Am dat știrea că guvernul australian, spăimântat de pagubele mari pricinuite de iepurii de casă, cari năvălesc cu milioanele pe câmpii, a alocat o sumă considerabilă ce s’ar fi dat ca premiu inventatorului unui procedeu eficace. Lupta s’a terminat în favoarea iepurilor. Suma, de jumătate de milion, a rămas în casa statului. Guvernele din Noul Wales de sud și statul Victoria, au decis ca sumele cheltuite până acum la încercări nenorocite să nu se mai risipească.Nu să vor mai face experiențe, până la descoperirea unui procedeu, care mai dinainte se va fi dovedit că e eficace. Concurenți erau și mulți europeni, între care și celebrul Pasteur. Consiliu practic Ca să reparați pilele uzate, spălați-le în apă caldă cu o periuță aspră și băgați-le un moment în acid nitric. După aceasta scoateți pila, ștergeți cu o cârpă acidul de pe suprafață, lăsând însă acidul din interiorul dungilor. Acidul va roade metalul. După două-trei ore, spălați cu apă caldă. Lucruri din toată lumea Un duel între doue familii.—Se fac duele între 2 indivizi safi, cum poftiți, între un individ cu mai mulți alții, pe rând însă, dar între mai mulți și mai mulți din aceiași familie sau ca să zicem mai nimerit între două familii întregi și dintr’o dată, nu s’a axai văzut și nu s’a mai auzit până acum. Era dat statului american Kerizaki și anume orașului Knox să ne dea exemplu de așa practică. Un om avea o fată de măritat și în ajunul nuntei strică logodna, cu învoirea fetei. Logodnicul veni și făcu gălăgie insultând pe fată; fratele fetei îl provocă îndată la duel. După un sfert de ceas se presintară tatăl logodnicului și cu un cumnat al său și făcură un tambaran de nedescris. Amândoi fură provocați de asemenea la duel de tatăl fetei și de un cumnat al acesteia, care ține pe o soră a ei mai mică. Duelul se făcu a doua zi pe câmp aprope de Knox și se făcu cu puștele. Cei trei dintr’o familie și cei trei din alta se așezară față în față în două rânduri, întinseră puștele și se ochiră. Șase de tunări se auziră d’o dată și trei inși căzură, câte’și trei dintr’un rând, adecă tatăl, fratele și cumnatul fetei. Ceilalți trei și-au pus puștele pe umăr și s’au dus pe-acasă fără să se îngrijească de răniți. Aceștia au fost găsiți după câte-va ceasuri de niște trecători și transportați la domiciliul lor. Fapte de astea nu sunt rari la Knox și în împrejurimi. Mai în fiecare zi se găsesc pe câmp omeni răniți sa fi omorîți în duel. O Cum se poate cumpăra un ceasornic fără bani.—Ceasornicarul Carlo Bandiera din Roma a avut onoarea deunăzi să vadă intrând în prăvălia sa un individ cu un șorț d inainte, ceea ce arăta că acel individi era ucenic la vr’un birt. Densul ceru să’și aleagă un ceasornic. După ce examină câteva, își alese unul și zise ceasornicarului : — Mă duc să’l arăt stăpânului meu, și dacă va zice că’i bun, am să ți’l plătesc. Până atunci lasaci dinaintea prăvăliei d-tale cotiga mea la care ie un butoiaș de vin. Ceasornicarul se uită pe fereastră și văzu în adevăr în stradă o roabă în care iera un butoiaș. Bine, respinse densul, căci voia să facă ceva alișveriș în ziua aceea. Ucenicul ieși cu ceasornicul dând fuga, iar ceasornicarul se așeză la fereastră hotărît să nu poardă din vedere cotiga. După vr’o cinci minute, sosi gâfâind din ceal’altă parte a stradei un individ care înjura mereu și apucând roaba de hulube voia s’o mâne îndărăt. Ceasornicarul sări de pe scaun și, eșind afară, începu să strige individului să lase roaba căci se ține un ceasornic de densa. Individul îi făcu cu mâna un semn de amenințare. Ceasornicarul se repezi și ’1 apucă de piept. Atunci se târnuiră amândoi o bucată și pe urmă se înțeleseră. Cotiga sera a individului care o ținea de hulube și’x fusese furată din stradă pe când intrase într’o cârciumă să bea un racliu. — Ex, dar eu pe cine s’apuc de ceasornic ? întrebă negustorul. — Asta ie treaba d-tale, răspunse individul. Se duseră la un biuton polițienesc și comisarul hotărî ca individul să’și ia cotiga. Ceasornicarul a câștigat în ziua aceea din pungă afară, căci hoțul n’a fost aflat, tribunalul de Ilfov pentru un alt termen, din causa lipsei unora din vechii efori, chemați in garanție de frații Djuvara. O D. Jean Lahovari, raportorul proiectului de lege pentru organisarea magistraturei, va convoca comitetul delegaților, spre a da citire raportului ce a făcut, și care va fi depus apoi pe biuroul Camerei. O S’au disolvat Consiliile comunelor rurale Brădești din județul Tutova și Dâlma din județul Mehedinți. O D. C. Răiculescu s’a numit în postul de director al arestului preventiv din județul Muscel, în locul d-lui I. Ercul, destituit și d. Andrei Dan Deleanu s’a numit în postul de director al arestului preventiv din județul Vasluiu, în locul d-lui Gheorghe Buzdugan tot destituit. Tribunalul comercial de Ilfov a judecat alaltera, luni, procesul dintre familia Rossi și d. Schumann, directorul circului. D. Schumann a fost condamnat să restitue cei trei cai „Toque, Ai și Norma“ ai surorilor Rossi, împreună cu accesoriile ce le deținea safi, în locul lor, 20.000 lei; iar în cas de refus, câte 50 lei despăgubiri pentru fiecare zi de întârziere, din ziua pronunțărei hotărîrei — iar familia Rossi este obligată a plăti câte 2 lei pe zi de cal pentru nutreț și îngrijire din ziua resilierii contractului și până în ziua pronunțărei sentinței, adică peste tot 180 leî. O îndată după aprobarea împrumutului de 16 milioane de către Cameră, primăria va începe lucrările de prelungire a bulevardului până la Obor. O Joi sosește în Capitală principele moștenitor al coroanei Italiei. Principele și toată suita sa se vor coborî la hotel de Bulevard. O Dnix Ghica Deleanu, prefectul județului Botoșani, Ciurea, prefectul de Rîmnicul Sărat, Andrieș, prefectul județului Neamțu, și Garoflide, prefectul de Prahova, se află în Capitală. H Președintele, către o martoră : — De câți ani ești, doamnă ? Martora, se uită la publicul din sală și văzând că nu prea sunt oameni cari pot ști că un „lustru“ e de cinci ani, răspunse . — De Opt „luștri“, d-le președinte. ITtTr I E vorba de a se forma un comitet, care să organiseze o loterie spre a se construi localuri pentru tote scalele rurale din țară. o Academia română a dăruit bibliotecei liceului din Ploești „Petru și Pavel“ mai multe opere, în valore de 600 lei. Or. Vasile Dumitriu s’a numit profesor cu titlul provisoriu, la catedra de științele fizico-naturale de la școala comercială din Galați. O Adunarea generală a acționarilor societății creditului funciar rural va avea loc în ziua de 11 Martie. La ordinea zilei e darea de seamă asupra mersului societății, precum și alegerea a doi membri în consiliul de administrațiune în locul d-lor G. Gr. Cantacuzino și D. A. Sturza eștii la sorți... o D. Hagiescu-Miriște a fost numit jude de ocol în București, în locul d-lui Rădulescu, care reușind la un concurs a fost numit șef de birou la Casație. O D. procuror Marinescu a demisionat. O însemnatul proces dintre Eforia spitalelor civile cu frații Djuvara pentru anularea unui contract de arendare, a fost amânat de Marcuri. Jouí, 1 (13) Marte 1690. O Duminecă 25 curent cei de profesiune funcționari întrunindu-se în sala vechiului Atheneu și luând în discuțiune proiectul de lege de pensiuni prezentat Camerei de către guvern, în urma cuvintelor rostite de d-nii Gr. C. Manu și C. S. Marcovici asupra modificărilor de introdus în această lege, și apoi a unei discuțiuni care a urmat mai bine de 4 ore, a încuviințat mai toate modificările propuse de Comitetul Clasei funcționarilor, și a delegat o comisiune compusă din d-nii Sc. Orescu, C. S. Marcovici și Gr. Manu, membrii Comitetului și d-nii M. Sigati și N. Chiriazino Rucăreanu, cu însărcinarea de a propune Guvernului și Corpurilor Legiuitore acele modificări, spre a le avea în vedere când proiectul de lege va veni în discuțiunea Corpurilor Legiuitore. Totuni a venit, înaintea curții de apel din București, apelul fostului comisar din Galați Sânge-Alb, care fiind condamnat de curtea din Galați, a făcut recurs în casație și aceasta a casat hotărîrea de condamnare, trimițând procesul să se judece în București. Procedura nefiind îndeplinită, procesul s’a amânat în Aprilie. O însemnate reparațiuni se vor face în vara aceasta la stațiunile principale ale căilor ferate, unde se vor introduce și multe modificări importante. D. Enăchiță Văcărescu, ministrul țărei la Bruxelles, obținând o prelungire de concediu, nu va pleca decât peste 10 zile la postul său. D. Hitrovo, ministrul rusesc, va părăsi capitala la 8 Martie, spre a merge la Petersburg. O Primăria a trimes o somațiune proprietarului hotelului Stad-Pest de a dărâma în 8 zile clădirea care amenință cu căderea. O Societatea națională de agricultură sub preșidenția d-lui Aurelian a discutat Luni seara cestiunea dacă România trebue sa fi nu să ia parte la esposiția internațională de la Viena în primăvara viitore, acesta în urma intervențrei ministerului de domenii. Societatea a decis ca România să nu ia parte la exposiție pe motiv că nu suntem pregătiți. Comisiunea însărcinată de d. ministru de resboin de a merge în Francia să facă recepțiunea harnașamentului comandat pentru armata noastră, a plecat aseară la Paris. Se știe că această comisiune e presidată de d. maior Priboianu. D D. general Ipătescu, comandantul divisiunei militare din Botoșani, a sosit în București, în afaceri de serviciu. Cercul literar și științific al Revistei Poporului ne roagă să anunțăm că conferințele sale publice (Seria II-a) în sala vechiului Ateneu reîncep în ziua de 1 Martie 1890. Primele conferințe din Seria II-a sunt următoarele : Joul 1 Martie 8 și jum. seara d-nn loan O ‘O O v