Universul, martie 1890 (Anul 7, nr. 49-75)

1890-03-01 / nr. 49

Universul No. 41. ms» «6­m nevoit să se despart­ de mine, a­­vând treabă.. Eram mul­tâm­­it căcî, după Meastă întâmplare, eram foarte încurcat, rămüsem­ singur și apoi mă întorseră în o­­raș. Acasă constatai­ că o sumă de 300 de fr., pe care o avusem în buzunar, am mai ata. De îndată, înțeleseră ce mi se întâmplase k și a ea și făcui plângere contra lui Mate­­es«a și a omului cu portofelul, care nu era litrul de­cât Dumitru Ionescu, de față aci. Președintele, către acuzați: — Ce aveți de răspuns ? Ionescu.—Mateescu a plănuit lucrul. Mateescu.—Nu e adevărat, — dânsul! — Ba tu! — Ba tu! Tribunalul îl împăcă osendindu-i pe a­­mândoi la câte o lună de închisoare. Cei doi pungași 88 așteptai la ceva mai rău. Auzind condamnarea, Mateescu se a­­propie de tovarășul său și-i zise la ureche: — Peste o lună, va fi vreme frumosă, și facem din nou ce am făcut! (TRIBUNALELE STREMH) O ședință hazlie înaintea tribunalului corecțional din Ber­lin venise zilele acestea procesul unui polo­nez, acuzat că furase niște cărbuni; soția sa ier­a implicată în afacere. Polonezul băuse cam mult înainte de șe­dință și i era prea limbut; nu-i mai tăcea gura, răspundea obraznie și președintele se vâz» nevoit, în urma cererii procurorului, să’e aplice o pedeapsă de 24 ore închisoare pentru purtare necuviincioasă față cu tri­bunalul. .. Auzind aceasta, soția interveni: — Domnule judecător, vă rog să nu în­­chideți pe bărbatul meu­, că'l potolesc e­i îndată. Și, întorcendu-se spre bărbatul ei: — N’o să-ți ții gura, afurisitule ! N’o să taci, bețivule ? N’o să lași pe d. judecător să vorbească, ticălosule ? Și fie­care întrebare o însoția cu o palmă peste gura bărbatului iei. Pleoscă iau palme­le la gură lui, comedie mare ! Un hohot de rîs omeric izbucni în sală. Scena i era atât de comică, în­cât chiar ma­gistrații se țineau cu mânere de pântece. Polonezul a fost iertat de pedeapsă , ie drept însă că se și potolise. Romanul unui vultur Ia Parma (Italia) deună­­ seara un vul­tur foarte frumos, sătos de libertate, sbură din curtea stăpânului său, un ofițer din re­gimentul 63, și se puse pe clopotnița bise­­ricei San-Giovani.­­tarul văzuL­ui se cercă, să-l prindă, dar nobila pasăre izbuti să scape și descin­se în stradă. Un trecător aruncă asupra lui­­ manta, îl făcu priznier și imediat alergă la un preparator, căruia îl vîndu cu 6 fi. Preparatorul dădu pasărea otravă, pentru ea, faortă, s’o umple cu paie. Cine­va care aflase în mâinile cui căzuse vulturul, se duse de-l luă și-l duse la poli­ție, unde i se dădu o contra-otravă ; însă prea târziu­,­vulturul muri. Era un vultur regal pe care căpitanul Cossa îl cumpărase acum cinci ani. Pasărea­­­ra foarte puternică, inteligentă și afectuoasă. Ea crescu sub îngrijirea regi­mentului 3-lea pe care îl urmă pretutindeni, la manevre, în marșuri, etc. Soldații îl iubeau foarte mult și î i dădeau­ să mănânce bucățele care’i plăceau : șoareci, guzgani, pui. I se zicea „Vulturul regimentului“. Toți ofițerii regimentului au­ depus plân­gere. D’ALE ARMATEI •Se încuviințează ofițerilor retrași din ser­viciul armatei și urmașilor lor legali, al că­ror nume urmează, pensiuni pentru servicii militare, la cari ate dreptul și a căror cuan­tum lunar se hotărește astfel: Colonelului Costa-Foru Vasile, lei 800; me­dicului de corp de armată doctor Niculescu loan, 680; căpitanului Conduratu Alexan­­­dru, lei 225; căpitanului Buiurga Ion, lei 245; căpitanul Rădulescu Dimitrie, lei 255; administratorului clasa I Cristescu Tom­a, lei 245 ; administratorului clasa I Popescu Luca, lei 214,66 și domnei Maria Mărcu­­lescu, văduvă cu copii minori a decedatului colonel Mărculescu George, lei 760. Aceste pensiuni în suma totală de lei trei mix patru sute două­zeci și patru, bani șase secă și șase pe fie­care lună, se vor plăti din budgetul special al casei pensiunilor mi­litară. Să știe în sfârșit care e adevăratul număr câștigător al lotului celui mare de Panama. Obligația cu no. 4073, câștigând 250,000 fr. Aceasta fusese subscrisă, la 1888, de un impiegat al companiei, de la lucrările ca­nalului. Un an după aceasta, impiegatul se lepădă de funcțiile sale și plecă pentru o destinație necunoscută lăsându’și titlul în deposit la sediul societății. De atunci nu s’a mai auzit de densul; *1 mu și-a făcut vărsămintâ în posterioare. Cu tote acestea, suma de un sfert de mi­lion e ținută în casa societății, la dispoziția fericitului câștigător. Un popă otrăvitor Ni se scrie din Berlin: Lumea pe aci­i e grozav de emoționată de următoarea afacere : Sâmbătă dimineața, un doctor fu chiemat grabnic la locuința preotului protestant R. din Oppelnerstrasse. Medicul găsi pe soția preotului lungită jos aproape de pat­­iera moartă; după toate semnele, sei­a vorba de moarte nenaturală. Se înștiință poliția și se începu ancheta. Din cât s’a putut constata, femeia a murit otrăvită și otrăvitorul de însuși preotul­­. Soții trăiau rău ; în ajun, se și bătuseră chiar. Preotul a fost arestat. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Dezertor S’a condus secției 37, soldatul Golden­berg Iohan, fiind dezertor din escadronul 2 de tren.­ ­ Deflorare S’a condus secției 28 Marin Voica, din strada Epicol No. 37, că a deflorat pe fata Anica Gheorghe în etate de 16 ani, din a­­cea stradă. © Hoți S’au condus la secția 17 Marin Constan­tin, din strada Colentina No. 52, c’a furat 14 păpuși de tutun de la Constantin Radu Vasile din comuna Moldoveni, pe când îi transporta la regia monopolului, și la secția 53 Costică Dumitrescu, din strada Basarab c’a furat mai multe lemne și cărbuni din gara de Nord. — S’a arestat și condus la secția 28 Ion Ionescu, c’a furat o pungă cu bani de la Mateiu­ Mocofanu din str. Sabinelor. # Ceartă în familie S’a condus spital. Colțea Enache Bosic din strada Sft. Spiridon No. 10, fiind cu capul spart de fratele său. Vești despre Eyraud De cât­va timp, n’am­ putut să mai dăm știri despre asasinul portărelului Goufse din Paris, despre care am vorbit atâta. Acum au venit știri din America, — unde se știe c’a fugit — că poliția dăduse de ur­ma lui. In primele zile ale sosirii sale la otelul „America“ din New-York,, Eyraud citi în­­tr’un ziar un anunț, al unei domne fran­ceze, care se oferea să dea lecții de piano. Eyraud se presintă la densa, zicendu’i că avea o fiică, căreia ar fi vrut să i se dea un stil de piano. După două zile, el se întoarse, zicând că fata fusese nevoită să plece cu o rudă la Chicago, dar că-și va începe lecțiile la în­toarcere. Până atunci, Eyraud zise că ar vrea să ia însuși câte­va lecții și se purtă așa în­cât deveni amantul pianistei, cu toate că el e un om urît de tot și foarte respin­gător. Eyraud fu văzut venind la oțel într’o cu­­pea, cu acestă femee — foarte frumosă — care’l aștepta în trăsură. S’a aflat adresa pianistei franceze și pa­­re­ să că cu ajutorul ei s’a aflat o urmă se­rioasă despre locul în care se află asa­sinul. Acest om va fi aflat, de­sigur, prin fe­mei. Dramele Liberiei Marele ziar englez „Times“ a deschis o campanie de protestări în contra dramelor care se petrec în Siberia, unde autoritățile torturează în chip sălbatic pe prizonieri. După inițiativa d-lor James Bear și S. Smith, personagii politice importan­te, s’a organizat un comitet de „Ajutorarea națiunilor apăsate“. Acest comitet cuprinde oamenii din toate partidele, de la conservatorii cei mai îna­poiați și până la socialiști. — 2 — Scopul societăței e de a ridica în Europa o protestare unanimă, care să silească pe gu­vernul rusesc să înceteze cu barbariile ce se fac în numele lui. Acte Oficiale D. I. S. Apolodor, actual inginer șef al serviciului drumurilor din județul Constanța, s’a transferat în aceeași calitate la județul Tulcea și d. Theodor Varemberg s’a numit în postul de inginer șef al județului Con­stanța. * D. Ciolac (Const.), licențiat în drept, este admis în calitate de supranumerar în administrația centrală a ministerului aface­rilor streine. Sunt numiți în serviciul caselor de cre­dit agricol: * D. G. C. Popescu, țiitor de registre la jud. Mehedinți și d. G. Perșinaru, ajutor țiitorului de registre, la jud. Ilfov.­­ D. I. Demetrescu este numit în postul de verificator de măsuri și greutăți la corn. Calafat. Știri prin poștă Stanley, pentru a grăbi terminarea cărții sale, are drept ajutori un secretar, un ste­nograf și doi desinatari. * * * Ziarele oficioase rusești desmint din nou, ca cea mai mare stăruință, vestea că un ge­neral rus ar fi să se ducă în Bulgaria ca să eze­reste dictaturi. De asemenea să afirmă că e falsă ști­rea dată despre călătoria prințului de Munte­­negru la Petersburg. * * Omul cel mai gris din Anglia de un bo­gat industrial din Londra anume Thomas Lumley. Iei cântărește 200 kilograme; ta­­lia­ î­i e de 2 m. 7 c. m.; coapsele lui au o circonferență de 1 m. 30. Din pricina grosimii sale extraordinare, iei nu pote vo­iaja ca altă lume cu calea ferată, ci se a­­șează pe un fotoliu, în vagoanele cari nu au compartimente.* * * Un ziar oficios german anunță că neînțe­legerile dintre prințul Bismark și împăratul Wilhelm, în chestia lucrătorilor, nu sunt în­că pe deplin înlăturate.* * * In Rusia a avut pe curînd loc prima gre­vă de lucrători. Șase sute de lucrători au suspendat lucrul, cerând sporirea salariilor. Greva n’a durat decât câte­va ore, căci s’au satisfăcut cererile lucrătorilor. * * » Din Berlin au plecat, cu destinația la Con­­stantinopole, 5 cai și mai multe lăzi cu obi­ecte prețioase—toate aceste, daruri pe cari împăratul Wilhelm le trimite Sultanului. * * Din Atena se scrie că prințul moștenitor al Italiei a vizitat toate curiozitățile din capitala Greciei, precum și din Larissa, Nau­plia și Micena. * * Pe locul în care a fost asasinat împăra­tul Alexandru II se construește o biserică. Acum de curînd s-a constatat că din banii destinați pentru construcții au dispărut 742 mii de ruble. împăratul a plătit din punga sa acest deficit și a ordonat darea în jude­cată a vinovaților.* * * Studenții din Praga urmează cu agita­țiile lor. Ei au făcut un zgomot infernal în fața redacțiunii „Hlas Naroda“ și au adus ovațiune ziarului „Narodny­ listy“ din parti­da juna cehă. Mi mulți studenți au fost arestați și osândiți la 48 ore închisoare. * * 5­ C Să scrie că prințesa Luisa a Angliei, mar­chiză de Lome, va remâne pe continent pâ­nă la sfîrșitul lui Marte. * * * Ambasadorul Chinei la Londra și la Pa­ris, însoțit de soția și de fiica sa, a sosit cu vaporul „Iranach“ la Marsilia. Suita sa se compune din 41 de persone. * * * * Reichstagul german se va ocupa în pri­ma sa sesiune cu problemele de politică so­cială pe care i le va supune guvernul din ordinul împăratului. Proiectele militare nu vor veni în dezbatere decât numai la toamnă. Grăbiți-ve î­n încă 5 zile (A se citi anunciul pe pag. 4-a). Iepuri învingători Am dat știrea că guvernul australian, spăimântat de pagubele mari pricinuite de iepurii de casă, cari năvălesc cu milioanele pe câmpii, a alocat o sumă considerabilă ce s’ar fi dat ca premiu inventatorului unui procedeu eficace. Lupta s’a terminat în favoarea iepurilor. Suma, de jumătate de milion, a rămas în casa statului. Guvernele din Noul­ Wales de sud și statul Victoria, au decis ca sumele cheltuite până acum la încercări nenorocite să nu se mai risipească.Nu să vor mai face experiențe, până la descoperirea unui procedeu, care mai di­nainte se va fi dovedit că e eficace. Concurenți erau și mulți europeni, între care și celebrul Pasteur. Consiliu practic Ca să reparați pilele uzate, spălați-le în apă caldă cu o periuță aspră și băgați-le un moment în acid nitric. După aceasta scoateți pila, ștergeți cu o cârpă acidul de pe su­prafață, lăsând însă acidul din interiorul dun­gilor. Acidul va roade metalul. După două-trei ore, spălați cu apă caldă. Lucruri din toată lumea Un duel între doue familii.—Se fac duele între 2 indivizi safi, cum poftiți, între un individ cu mai mulți alții, pe rând însă, dar între mai mulți și mai mulți din aceiași familie sau ca să zicem mai nimerit între două familii întregi și dintr’o dată, nu s’a axai văzut și nu s’a mai auzit până acum. Era dat statului american Kerizaki și a­­nume orașului Knox să ne dea exemplu de așa practică. Un om avea o fată de măritat și în a­­junul nuntei strică logodna, cu învoirea fetei. Logodnicul veni și făcu gălăgie insultând pe fată; fratele fetei îl provocă îndată la duel. După un sfert de ceas se presintară tatăl logodnicului și cu un cumnat al său și fă­cură un tambaran de nedescris. Amândoi fură provocați de asemenea la duel de tatăl fetei și de un cumnat al a­­cesteia, care ține pe o soră a ei mai mică. Duelul se făcu a doua zi pe câmp aprope de Knox și se făcu cu puștele. Cei trei dintr’o familie și cei trei din alta se așezară față în față în două rânduri, întinseră puștele și se ochiră. Șase de tunări se auziră d’o dată și trei inși căzură, câte’și trei dintr’un rând, adecă tatăl, fratele și cumnatul fetei. Cei­l­alți trei și-au pus puștele pe umăr și s’au dus pe-acasă fără să se îngrijească de răniți. Aceștia au fost găsiți după câte-va cea­suri de niște trecători și transportați la do­miciliul lor. Fapte de astea nu sunt rari la Knox și în împrejurimi. Mai în fie­care zi se găsesc pe câmp omeni răniți sa fi omorîți în duel. O Cum se poate cumpăra un ceasor­nic fără bani.—Ceasornicarul Carlo Ban­diera din Roma a avut onoarea deunăzi să vadă intrând în prăvălia sa un individ cu un șorț d­ inainte, ceea ce arăta că acel indi­vid­i era ucenic la vr’un birt. Densul ceru să’și aleagă un ceasornic. După ce examină câte­va, își alese unul și zise ceasornicarului : — Mă duc să’l arăt stăpânului meu, și dacă va zice că’i bun, am să ți’l plătesc. Până atunci las­aci dinaintea prăvăliei d-tale cotiga mea la care ie un butoiaș de vin. Ceasornicarul se uită pe fereastră și văzu în adevăr în stradă o roabă în care iera un butoiaș.­­ Bine, respinse densul, căci voia să facă ceva alișveriș în ziua aceea. Ucenicul ieși cu ceasornicul dând fuga, iar ceasornicarul se așeză la fereastră hotă­­rît să nu poar­dă din vedere cotiga. După vr’o cinci minute, sosi gâfâind din cea­l’altă parte a stradei un individ care înjura mereu­ și apucând roaba de hulube voia s’o mâne îndărăt. Ceasornicarul sări de pe scaun și, eșind afară, începu să strige individului să lase roaba căci se ține un ceasornic de densa. Individul îi făcu cu mâna un semn de amenințare. Ceasornicarul se repezi și ’1 apucă de piept. Atunci se târnuiră amândoi o bucată și pe urmă se înțeleseră. Cotiga sera a individului care o ținea de hulube și’x fusese furată din stradă pe când intrase într’o cârciumă să bea un racl­iu. — Ex, dar eu pe cine s’apuc de ceasor­nic ? întrebă negustorul. — Asta ie treaba d-tale, răspunse indi­vidul. Se duseră la un biuton polițienesc și co­misarul hotărî ca individul să’și ia cotiga. Ceasornicarul a câștigat în ziua aceea din pungă afară, căci hoțul n’a fost aflat, tribunalul de Ilfov pentru un alt termen, din causa lipsei unora din vechii efori, che­mați in garanție de frații Djuvara. O D. Jean Lahovari, raportorul proiectului de lege pentru organisarea magistraturei, va convoca comitetul delegaților, spre a da ci­tire raportului ce a făcut, și care va fi de­pus apoi pe biuroul Camerei. O S’au disolvat Consiliile comunelor rurale Brădești din județul Tutova și Dâlma din județul Mehedinți. O D. C. Răiculescu s’a numit în postul de director al arestului preventiv din județul Muscel, în locul d-lui I. Ercul, destituit și d. Andrei Dan Deleanu s’a numit în postul de director al arestului preventiv din județul Vasluiu­, în locul d-lui Gheorghe Buzdugan tot destituit.­­ Tribunalul comercial de Ilfov a judecat alalt­era, luni, procesul dintre familia Rossi și d. Schumann, directorul circului. D. Schumann a fost condamnat să resti­­tue cei trei cai „Toque, Ai­ și Norma“ ai surorilor Rossi, împreună cu accesoriile ce le deținea safi, în locul lor, 20.000 lei; iar în cas de refus, câte 50 lei despăgubiri pen­tru fie­care zi de întârziere, din ziua pro­­nunțărei hotărîrei­ — iar familia Rossi este obligată a plăti câte 2 lei pe zi de cal pen­tru nutreț și îngrijire din ziua resilierii con­tractului și până în ziua pronunțărei sen­tinței, adică peste tot 180 leî. O îndată după aprobarea împrumutului de 16 milioane de către Cameră, primăria va începe lucrările de prelungire a bulevardului până la Obor. O Joi sosește în Capitală principele moște­nitor al coroanei Italiei. Principele și toată suita sa se vor coborî la hotel de Bulevard. O D­nix Ghica Deleanu, prefectul județului Botoșani, Ciurea, prefectul de Rîmnicul Să­rat, Andrieș, prefectul județului Neamțu, și Garoflide, prefectul de Prahova, se află în Capitală. H Președintele, către o martoră : — De câți ani ești, doamnă ? Martora, se uită la publicul din sală și văzând că nu prea sunt oameni cari pot ști că un „lustru“ e de cinci ani, răspunse . — De Opt „luștri“, d-le președinte. ITtTr I E vorba de a se forma un comitet, care să organiseze o loterie spre a se construi localuri pentru tote scalele rurale din țară. o Academia română a dăruit bibliotecei lice­ului din Ploești „Petru și Pavel“ mai multe opere, în valore de 600 lei. O­r. Vasile Dumitriu s’a numit profesor cu titlul provisoriu, la catedra de științele fizico-naturale de la școala comercială din Galați. O Adunarea generală a acționarilor societății creditului funciar rural va avea loc în ziua de 11 Martie. La ordinea zilei e darea de seamă asupra mersului societății, precum și alegerea a doi membri în consiliul de administrațiune în locul d-lor G. Gr. Cantacuzino și D. A. Sturza eștii la sorți... o D. Hagiescu-Miriște a fost numit jude de ocol în București, în locul d-lui Rădulescu, care reușind la un concurs a fost numit șef de birou la Casație. O D. procuror Marinescu a demisionat. O însemnatul proces dintre Eforia spitalelor civile cu frații Djuvara pentru anularea u­­nui contract de arendar­e, a fost amânat de Marcuri. Jouí, 1 (13) Marte 1690. O Duminecă 25 curent cei de profesiune funcționari întrunindu-se în sala vechiului Atheneu și luând în discuțiune proiectul de lege de pensiuni prezentat Camerei de către guvern, în urma cuvintelor rostite de d-nii Gr. C. Manu și C. S. Marcovici asupra mo­dificărilor de introdus în această lege, și a­­poi a unei discuțiuni care a urmat mai bi­ne de 4 ore, a încuviințat mai toate modi­ficările propuse de Comitetul Clasei funcțio­­­­narilor, și a delegat o comisiune compusă din d-nii Sc. Orescu, C. S. Marcovici și Gr. Manu, membrii Comitetului și d-nii M. Si­­gati și N. Chiriazino Rucăreanu, cu însăr­cinarea de a propune Guvernului și Corpu­rilor Legiuitore acele modificări, spre a le avea în vedere când proiectul de lege va veni în discuțiunea Corpurilor Legiuitore. T­o­tuni a venit, înaintea curții de apel din București, apelul fostului comisar din Ga­lați Sânge-Alb, care fiind condamnat de cur­tea din Galați, a făcut recurs în casație și aceasta a casat hotărîrea de condamnare, tri­mițând procesul să se judece în­ București. Procedura nefiind îndeplinită, procesul s’a amânat în Aprilie. O însemnate reparațiuni se vor face î­n vara aceasta la stațiunile principale ale căilor fe­rate, unde se vor introduce și multe modi­ficări importante. D. Enăchiță Văcărescu, ministrul țărei la Bruxelles, obținând o prelungire de concediu­, nu va pleca decât peste 10 zile la postul său. D. Hitrovo, ministrul rusesc, va părăsi capitala la 8 Martie, spre a merge la Pe­tersburg. O Primăria a trimes o somațiune proprieta­rului hotelului Stad-Pest de a dărâma în 8 zile clădirea care amenință cu căderea. O Societatea națională de agricultură sub preșidenția d-lui Aurelian a discutat Luni seara cestiunea dacă România trebue sa fi nu să ia parte la esposiția internațională de la Viena în primă­vara viitore, acesta în urma intervențrei ministerului de domenii. Socie­tatea a decis ca România să nu ia parte la exposiție pe motiv că nu suntem pregătiți. Comisiunea însărcinată de d. ministru de resboin de a merge în Francia să facă re­­cepțiunea harnașamentului comandat pentru armata noastră, a plecat aseară la Paris. Se știe că această comisiune e presidată de d. maior Priboianu. D D. general Ipătescu, comandantul divisiunei militare din Botoșani, a sosit în București, în afaceri de serviciu.­­ Cercul literar și științific al Revistei Po­porului ne roagă să anunțăm că conferințele sale publice (Seria II-a) în sala vechiului Ateneu reîncep în ziua de 1 Martie 1890. Primele conferințe din Seria II-a sunt ur­mătoarele : Joul 1 Martie 8 și jum. seara d-nn loan O ‘O O v

Next