Universul, iulie 1890 (Anul 7, nr. 149-174)

1890-07-31 / nr. 174

Universul No. 174 Grozava dramă din strada Antim Ieri dimineață se răspândi în oraș zvonul unei grozave drame în strada Antim. Reporterul nostru s’a dus imediat la fața locului, unde a putut să culeagă informațiile următoare în amănunt: In strada Antim No. 11, locuia un bătrân, Vasile Vanga, om foarte cumsecade, care era afectat de un viitor de vedere, în vârstă de 73 de ani. Acest bătrân avea o fiică vitregă, Maria Lorenz, în vîrstă de 39 de ani. Ea înebunise de trei ani de zile, dar mama ei nu era periculoasă. Vasile Vanga, ieri noaptea se hotărî să’și pue capăt zilelor și’și făcu testamentul, prin care, cam 500.000 lei în imobile și ipoteci și 20,000 lei pe cari-i avea la casa de depuneri, a lăsat-o la diferite case de binefacere și mare parte pentru construirea unui azil de orbi și de bolnavi de nervi. Pe la miezul nopții, el s’a sculat și a scris orbește cu ciudă, pe la toate ușile, dulapurile, pe jos, pe mese, pe scaune, pe lavițe, osebite dispoziții ale sale, lăsând după cum se vede scris pe un dulap, unei nepoate, Maria Priliac, născută Hamer, 6700 lei pentru înmormântare. Apoi, el s’a dus, pe dibuite, la fie-sa vitregă, Maria, cu un revolver cu șase focuri în mână. Apoi o împușcă în urechia stîngă și, așezându se pe podea lângă un fotoliu, își trase un glonț în urechea dreaptă. Sinucisul nu mânca de cinci zile și necontenit spunea nepoatei sale că o să moară. La fața locului a fost d. procuror Manu, judecătorul de instrucție dl. Tătăranu, asistați de inspectorul Crețu, însoțit de comisarul cl. I Angelescu sect. 26 căruia îi mulțumim pentru felul în care s’a purtat față cu reprezentanții presei. Testamentul a fost făcut joi după amiazi scris de nepoata sa Maria și iscălit de răposatul. Spre ziuă, înainte de a se sinucide, el scrisese pe o masă următoarele: — D-le procuror, grăbiți cu înmormântarea. Cadavrele au fost duse la Morgă, unde se va face autopsia. Moarte pentru o halbă de bere Mercuria trecută, o societate veselă se găsia într’o cârciumă din March. Vinul și berea curgea șirone. Se vorbi de una de alta, și în cele din urmă, vorba veni asupra artei înotatului. Unul din băutori susținea că nici un om nu e în stare să treacă în noi rîul March. La aceste vorbe, un pilot care se afla în cârciumă, se sculă în picioare și declară că pentru dânsul, trecerea rîului March e o jucărie. — Mă prind că nu’l treci! — Mă prind, că’î trec. — Pe cât ne prindem. — Pe o halbă de bere. Nebunul, care pentru o halbă de bere își punea în joc viața, plecă imediat la țărmul rîului ? Toți din cârciumă îl însoțeau vrând să fie martori la această scenă. Pilotul se desbrăcă și aruncându-se în apă începu să despice cu putere valurile. Ajunsese deja la mijlocul rîului, când deodată forțele începură să-l părăsească. Lumea de pe țărm îl auzi scoțând un țipăt și îl văzu dispărând sub valuri. Mai eși încă de câteva ori la suprafața rîului, apoi apa se închise peste dânsul. Pierduse viața pentru o halhă de bere. Un băcan candidat la academie In urmă morții poetului Emil Augier, se știe că a rămas un loc vacant în academia franceză și că mulți scriitori mari precum Emile Zola, Pierre Lotti și alții au candidat pentru acest loc, dar n’au putut întruni nici unul majoritatea voturilor. In zilele din urmă s’a presintat un nou candidat la academie , un oarecare Estivallet, din Dijon, de meserie băcan. Vestea despre această candidatură a produs mare veselie în Dijon. Domnul Estivallet, afară de cifrele pe care le trece în registrele sale, n’a scris până azi nici un singur rând literar și el singur, in scrisoarea pe care o adresează academiei, zice că până acuma n’a fost autor. Dar „are de gând adaogă el, să scrie de aci înainte ceva, ce o să întreacă tot ce s’a scris până acuma.“ Scrisoarea d-lui Estivallet se termină cu următoarele cuvinte: „In folosul celor 40 de nemuritori, voiți expune proectul meu, care va realisa unirea tuturor patrioților într’un singur partid. Sunt convins de succes. Restul numai o chestie de timp. „Prin „rest“, d. Estivallet înțelege se vede operele literare ce are de gând să le scrie. Lucruri din toată lumea Aventurile unei amazoane ruse. — Doamna Ava, o amazonă care a pariat să traverseze călare distanța care separă orașul Kursk de Petersburg — 1200 kilometri—a fost în primejdie să piardă rămășagul chiar din ziua întâia, printr’o împrejurare neprevăzută. Oprindu-se la câtăva depărtare de orașul Orei, doamna Ava vru să petreacă noaptea în casa unui țăran. Amazoana era îmbrăcată bârbătește și părul îi era tăiat scurt. Ea avea astfel aierul unui flăcăui tînăr. Diminneața devreme, ea vru să plece dnnainte. Dar atunci omul care o găzduise ’i închise calea zicându-î: — Băiete, tu ai furat calul de la tatătău, ca să te duci cine știe unde nu vreau să mă fac complicele teț. Geaba se rugă domna Ava, geaba oferi bani. Țăranul vroia s’o ducă într’un orășel vecin, și ar fi dus’o, fără intervenția medicului din sat, căruia domna Ava îi mărturisi sexul său. Când sosi în trel, întregida călătore fu salutată de o cavalcadă compusă din amazoane și călăreți cari ’i ieșiseră nainte. Acum, domna Ava ’și continuă drumul spre St. Petersburg. Este însoțită de cinci velocipediști cari, plecând din Kursk, o zi mai târziu decât ea, au ajuns’o pe drum. Vrăjitoriile unui croitor. — La Curtea Regală a Spaniei, câteva dame din suita Reginei, au găsit în mânicile veștmintelor acesteia ceva tare și greu, pe care nu și-l puteau închipui ce să fie. Curioase deci, ca adevărate fiice ale Evei, descusură mânicile și găsiră niște bucăți de plumb pe care se aflau făcute diferite semne și numere arăbești... Lucru foarte grav! Damele din suita Reginei crezură că plumbul acela făcea parte dintr’o vrăjitorie și deferă științe despre descoperire tribunalului, denunțând autorităților pe croitorul Reginei ca autorul vrăjitoriei. Sărmanul croitor fu arestat repede și i se arătară acele bucăți de plumb care serveau ca corp al delictului. Croitorul declară că semnele de pe plumb erau mărci de fabrică și indicația calității și că deoarece venise moda de a face mai grele unele bufanțe ale veștmintelor, el se folosise de acele bucăți de plumb. Dovezile aduse de croitor fură așa de puternice că acuzarea trebui să fie retrasă, dar firește că judecătorilor nu le plăcu să rămâe de rîs. De aceea ei porunciră croitorului să nu se mai folosească de bucăți de plumb, pentru ca să nu fie cumva ars de viu. Faptul, — nu trebue să mai spunem—s’a petrecut acum un veac și jumătate. OMOR ȘI JAF Maiorul de Bon din Triest, întorcându-se Mercurea trecută pe la șase ore seara în locuința sa, observă că săltarul mesei e spart. Cercetând atunci mai de aproape, vădu că i se furase din săltar hârtii de ale Statului în valoare 36.000 de franci și 990 fiorini în numerar. Maiorul sună atunci clopoțelul și chemă servitoarea. Nu primi însă nici un răspuns. Alergă în bucătărie. Aici un spectacol oribil i se înfățișă, întinsă pe pardoseală cu fața în jos, zăcea servitoarea sa, o fată tânără de 21 de ani. In cap avea o rană adâncă făcută se vede cu un topor ce se afla lângă densa. Medicii legiști spun că fata primise numai o lovitură în cap, dar așa de puternică încât îndată ’i pricinuise moartea. Poliția se află pe urmele asasinului, care va fi prins se crede în curând. Un sfat pe zi Ca să cunoașteți dacă o bere nu conține acid pitric foarte vătămător, puneți într’ânsa puțin cărbune animal bine pisat; dacă nu e otrăvită berea, puteți să o cunoaștem după schimbarea ei la culoare. O hoție rafinată „Ah!“ veți zice, iar isprava vreunui american ! Vă înșelați. Hoțul nu și-a învățat meseria dincolo de ocean. E un european curat și domicilul său actual e vre-o gaură subpământeană din orașul Potsdam. Hoțul a cărui ispravă o povestim aci e un șoarece mare de casă, unul din acei șoareci enormi, pe cari noi ’i numim „ghiorlanî“ pe când frații moldoveni le zic „guzgani“. Despre un ghiorlan din Postdam ziarul „Postdamer Zeitung“ povestește următorul fapt interesant. Un țăran din apropriere de Potsdam a fost zilele trecute martor la o scenă ciudată. Un șoarece mare se urcă într’un coș în care se aflau ouă. El luă un pic între labe și se aruncă jos din coș, dar astfel încât căzu pe spate. Jos îl așteptau doi tovarăși cari îl apucară cu dinții de coadă și’l tîrîră după dânșii în gaură. Țăranul înmărmurit de acest spectacol straniu lăsă șoareci să se depărteze cu prada lor. Ce să admirăm mai mult instinctul ghiorlanului său... fantasia redactorilor din Potsdam? ȘTIRI S’a prelungit până la 20 ’ August viitor concediul deja acordat, d-lui Marghiloman, ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice. D. general M. Vlădescu, ministru, va continua a fi însărcinat cu interimul ministerului de lucrări publice, până la întoarcerea la post a titularului. 6 Luni — 3 — S’a aprobat avansarea, actualului factor Dumitru Ion, în postul de conductor gradul III, pa ziua de 1 (13) August 1890, în locul lui Botez Constantin, destituit. „ S’a înaintat la gradul de sub-locotenent în rezervă, în arma geniului, pe ziua de 1 Iulie 1890, sergentul bacalaureat Gaicu Mihail, din regimentul 1 geniu, la regimentul 2 geniu. D D. Dimitrie Mureșanu este numit impiegat în serviciul taxei de V2%, în locul d-lui Eugeniu Aslan, care nu s’a presentat la post. O D. Th. Rosetti, ministru justiției și ad interim al cultelor și instrucțiunei publice întorcându-se din concediu, a încetat interimul ministerului cultelor și instrucțiunei publice, cu cari au fost respectiv însărcinați, d. Al. Lahovari, ministrul afacerilor străine, și D. Gr. G. Peucescu, ministru agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor. D D-nii Marin Budurescu, actual inginer în serviciul docurilor și Mirea Dumitrescu, se numesc, pe ziua de 1 August 1890, în serviciul exterior al întreținerea căilor ferate, cel d’ântâifl în posul de șef de secțiune și cel de al doilea în postul de inginer asistent. Elevele absolvente ale școalelor centrale sau externatelor secundare se admit a trece în Septembre un examen integral de materiele celor patru clase liceale (I—IV inclusiv), cu drept de a dobândi certificat în caz de reușită. Acelaș drept se acordă și elevelor pregătite în familii sau în institute particulare. Ori se scrie din Carlsbad că au mai sosit acolo d. Vernescu cu familia, d. avocat Bossie și d. Chirițescu, fost prefect de Teleorman. Azi, 30 Iulie, d. Pache Protopopescu, primarul capitalei, pleacă de acolo la Viena și după 2 zile de ședere în capitala Austriei se întorce în București. Directorul nostru d. L. Cazzavillan, cu soția d-sale, pleacă de asemenea azi din Carlsbad, luând drumul prin Dresda, Berlin, Lipsen și Viena. Pe la 15 August, d. Cazzavillan va fi în capitală o Mare lipsă de mecanici conductori de locomotive la căile noastre ferate. Acei cari posed cunoștințe și au acte în regulă, se pot prezintă ori în ce zi la serviciul tracțiune, direcția C. E. R. și vor fi primiți imediat. OD l inginer al statului Ene și alți doi ingineri vor sosi în Galați la 1 August, spre a începe studiul liniei ferate Galați- Bârlad. Din comuna Cărpești, județul Cahul, din Basarabia, se scrie „Poștei“ . Timpul pe aici e frumos, recolta mijlocie , secările borănite nu s’au făcut, cele arate și grâul din cauza căldurilor s’a cam strâns, multă speranță pun plugarii în popușoiu. O Reforma școalelor comerciale, proectată de ministerul domeniilor, necesitând votul corpurilor legiuitoare, nu se va putea pune în aplicare cu începutul și probabil nici în decursul anului viitor școlar. De aceea pentru anul viitor ministerul respectiv a cerut de la direcțiunele școalelor comerciale revizuirea programei actuale. O D. N. Mișu, noul secretar al legației noastre la Sofia, care e însărcinat să gereze afacerile în lipsa titularului, a plecat din București la postul său.O Sărbănle date de Societatea presei au fost strălucite. O Transportul cerealelor recoltei noui la Galați a început săptămâna aceasta. Se crede că prețurile grânelor se vor ridica, deoarece în Rusia și în alte părți recolta a eșit mediocră. Se vor reedita în curând scrierile umoristice ale regretatului publicist N. T. Orășanu. Scrierile vor cuprinde trei volume și vor fi tipărite în editura tipografiei clubului național-liberal.r. locotenent Botea, din școala de ofițeri din București, e înaintat, pe ziua de 1 August, la gradul de căpitan în cavalerie. S’ In privința candidaturei de la Roman — loc vacant de senator — nu s’a luat până acum nici uă deciziune de nici una din partidele ce vor intra în luptă. Vor fi probabil trei candidați: Din partea liberalilor, d. Stătescu. Din partea guvernului, d. Colonel Fottea; și Uă candidatură aparte susținută de un grup de liberali independenți. Nimic sigur până acuma. O Nici o înaintare nu se va mai face în armată în lipsa Regelui. DIntre proiectele de lege pe care guvernul le va prezintă Corpurilor legiuitoare în se lustrația noastră Azi, în sfârșit, a apărut prima fascicolă din romanul „Martira“, una dintre cele mai interesante și palpitante scrieri. Cine n’a cumpărat prima fascicolă—cinci bani în toată țara — pierde prilejul unei eftine și frumoase distracții. Gravura noastră de pe pagina I reprezintă o scenă din acest roman. Congresul din Berlin Berlin, 28 iulie. Congresul medical a fost declarat închis. — Președintele d. Virchow a pronunțat un discurs în care a zis că constată că discuțiunile ce au fost la Congres au fost la înălțimea științei și într-un sens de fraternitate și de pace. El a terminat exprimând dorința de a revedea pe membrii Congresului la Roma (aplause). Mai mulți oratori au ținut discursuri de mulțumire, printre care d-l Sklifasowsky (din St. Petersburg) care și-a arătat dorința de a vedea congresul al 12-lea reunit la Petersburg. D-nul Virchow a declarat apoi congresul închis. șiunea ce vine, e unul pentru reorganizarea administrației în Dobrogea. La licitația pentru darea în întreprindere a reparațiunei cheului Turnu-Măgurele și a șoselei Portului s-au presentat două oferte. Una e cu 0.50 % sub devis, presintată de d-nii M. Hecht și Zissmann, iar alta cu 1.05 % sub devis, presintată de d. Leon Löbel, care ofertă a și fost primită, adjudecându-se licitațiunea asupra sa în mod provizoriu." O Mâne, marți, va fi consilii de miniștrii la Sinaia sub președinția regelui, înainte de plecarea M. Sale în străinătate. O In cursul săptămânei trecute s-au înregistrat, la tribunal comercial de Ilfov, peste 20 de cereri de declarări de faliment. Codul nostru comercial va suferi câteva mici modificațiuni, pentru a împlini lacunele ce s’au ivit în practică. D. ministru de justiție va presinta în viitoarea sesiune a corpurilor legiuitoare un proect de lege în acest scop.. O seară, un bal mare de binefacere a avut loc la Sinaia, în saloanele otelului Caraiman. Acest bal era pus sub patronagiul doamnelor din societate. Or. Menelas Ghermani, ministru de finance, va întreprinde în curând o călătorie prin țară, după care va face mai multe numiri noui în serviciul casieriilor generale de județ.r. Emil Ghica, ministrul nostru la Petersburg, a plecat în concediu în Elveția. O Iată numele doctorilor români cari au asistat la ședințele congresului medical din Berlin: D-nii Asachi, Babeș, Boicescu, Crăiniceanu, Demostene, Gogu, Grigorescu, Iuliana, Marinescu, Obreja, Oprescu, Petrescu, Petrini Galați, Severeanu Dumitrescu și D. Teodorescu. Ministrul de interne a adresat o circulară către prefecți, prin care îi invită să activeze construcțiile de șosele, înainte de recolta de porumb. O D-nii Cătină și Mușoiu sunt acuzați că ar fi provocat un scandal. D lor au fost dați judecății. Ar fi de dorit ca ancheta, în această privință, să fie nepărtinitoare.O Ieri s’a făcut la Paris căsătoria civilă a d-lui Al Marghiloman, ministru al lucrărilor publice, cu fiica cea mai mare a prințului Alexandru Știrbeifi. Căsătoria religiosa se va face mâine, la Lion-sur-Mer. Un vechiu vânzător de ziare, Ion Spornicu, sâmbătă, pe la orele 12, voind să schimbe un bilet de 100 de lei unui domn necunoscut pe calea Văcărești, a fost arestat de comisarul secției 37 și deținut până la 7 ore seara. Aceasta sub cuvînt că cum s’ar putea ca un vînzător de ziare să aibă 100 de lei de schimbat. Se înțelege că i s’a dat drumul. Atragem atenția d-lui prefect asupra acestui act arbitrar, puindu-i în cunoștință că sunt vînzători de ziare cari câștigă până la 15 lei pe zi. O Disează la opereta germană „Mikado“. W UN CĂSTIG de 8 ® SimfONIE LeI Tragerea la 8 August s. v. 1890 împrumutul orașului Barletta (Garantat de guvernul italian) 4 trageri pe an cu urmatorele premii principale : Un câștig principal de 2 Milione Lei 4 CÂȘTIGURI DE 1,000,000 LEI la a 500,000 „ 4 „ „ 400,000 „ 4 „ „ 200,000 „ 48 „ „ 100,000 „ 20 a „ 50,000 „ 24 „ „ 30,000 , II » » 25,000 „ 3» „ „ 10,000 „ 40 „ „ 5,000 „ și mai multe altele de 2,000, 1,000, 500, 400, 300 lei, etc. Tragerea la 8 August s. a cu un premiu principal de 50,000 lei. IMPORTAIT Fiecare obligațiune este rambursabilă cu 100 lei, adică trebue să câștige cel puțin 100 lei și, ce este mai important, când o obligațiune este rambursată ea urmează înainte a concura la tote câștigurile până la sfârșitul împrumutului, astfel că cu o obligațiune de 48 lei se pote câștiga chiar zece milione. 1 Obligație orig.ne rambursată lei 482 » nr »966 » » » » 235 Cumpărătorii din județe vor trimite 50 bani mai mult pentru porto, înștiințăm pe public că se vând și obligațiuni Barletta rambursate, adică cari au câștigat deja 100 lei. Aceste obligațiuni se vând cu 2—3 lei maieftin. Pentru a fi siguri de a cumpăra obligațiuni nerambursate și originale, cererile se vor face numai la administrația „Universului“, str. Brezoianu, No. 19 (casa proprie) București. In 6 rate lunare Spre înlesnirea cititorilor vindem o obligațiune Barletta și în 6 rate lunare de câte 10 lei fiecare. Cine va trimite 10 lei la adm. „Universului“, va concura la toate tragerile și va deveni imediat proprietarul obligațiunei, a cărei serie și număr se comunică cumpărătorului. Obligațiunea va rămâne la adm. și se va trimite cumpărătorului în plic recomandat după primirea celei din urmă rate. HAZ Un biet sătean, și-a cheltuit toată starea pentru creșterea fiului său, și după ce văzu că n’a putut folosi nimic, cu toate jertfele sale, zise suspinând : „Oh Doamne ! câte vaci am prăpădit eu în viață pentru acest bou!“* * * Oare cine întrebă, într’o zi pe un filosof: — I Cum aș putea trăi mulțumit pe lume, însurându-mă sau neînsurându-mă ? — Fă ce vei voi, îi răspunse filosoful, șî fii sigur că o să te căești. DEPEȘI Peters Neapole, 28 iulie. Exploratorul dr. Peters a sosit; el a fost primit de către socitatea africană-italiană. Veniturile Ungariei Budapesta, 28 Iulie. Veniturile Statului pe trimestrul al 2-lea din anul acesta a fost de 83,084,720 fiorini (cu un spor de 6,848,314 fl. în raport cu perioada corespunzătoare din 1889), și chel Marți, 31 Iulie (12 August 1» IstPO tuelile au fost de 84,094,700 (mai puțin cu 536,717 fl. decât anul trecut).Bilanțul prezintă un excedent de 7,385,031 fl. Luarea Helgolandei Helgolande, 29 iulie. D-1 Boetticher, consilierul Lindau, venind de la Hamburg, și amiralul Hollman au sosit. — Corăbiile germane Mars și Victoria au adus un batalion de infanterie de marină din Wilhemshafen. Luarea în posesiune a insulei s’a făcut ieri după ceremonialul iidicat. Guvernatorul englez s’a îmbarcat pe vasul „Enkautress“. D-1 Boetticher a dat un prânz de 40 de tacâmuri, împăratul sosește mâine la Îl1/... Jalnica nepoată și vară Maria Pinhac născută Hammer, are durerea de a înștiința pe imbî de cruda perdere prin sinucidere a unchiului său VASILI VANIA in etate de 73 ani, și a verișoarei sale , MARIA LORENZ în etate de 39 de anî și ruga pe toți ambcii și cunoscuții a asista la ceremonia funebră ce va avea loc mâine Marți 31 curent, la ora 1. p. m. Convoiul funebru va pleca de la Spitalul Mavrogheni spre cimitirul Catolic (Belu) unde vor fi înmormântați în criptica familiei. Doctor I. Braunstein specialist pentru boalele de gât, gură, nas și urechi. — Consultațiuni de la 11—12 a. m. și 2—5 p. m. — Calea Victoriei 34.