Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)

1890-09-26 / nr. 222

Arul VIL—No. 222 JSL Ci,­ S y I­­il­­­lei 100. Fie­care bon trebue sâ câștige sigur, cel puțin leî 25, adică capitalul îndoit, afară de șansa de a mai câștiga mii și mii de lei. Aceste 9 bonuri se vînd la Administrația ziarului „Universul“, str. Brezoianu No. 19, București. Cumpărătorii din județe vor trimete mai mult 40 de bani pentru porto recomandat pentru cel d’Intérn bon, și 10 bani pentru fie­care bon ce va cumpără mai mult. ~m­p .­­ v .Peste Szile va avea loc tragerea bonurilor Expoziției Universale din Pars din 1889 (vezi grumeiul de pe pag. 4-a) cu un câștig principal de 5 © ü TS­­W fier) rid­ în­ 4T& f Mill Iei, cu 10 câștiguri de câte 1000lei și 100 câștiguri de câte 100 lei. Un bon original costa numai lei 11 , 5 bonuri lei 52,50; 10 bonuri C1LMD1R PE 1890 Ortodox Marți 25 Septembre.— Cuv. Eufrosina. Catolic Marți 7 Ostombre. — Marcu. Soarele răsare la 6­6, apune la 5.29. Efemeride 25 Septembre 1599.—Mihaiu Bravul, vo­ind a goni pe Turci din Transilvania, e oprit de Andreiu Batori, aliat, al lor. Ceva despre magistratură București, 24 Sept. In chestiile grave, „Universul“ a ținut în­tot­dauna sa un vechii­ dicton francez: „Glis­­sez, n’appuiez pas“. Ca să convingi, nu e nevoie să întrebuin­țezi argumente brutale. Și iarăși, tot ca să convingi, e de abso­lută nevoie să fii nepărtinitor. In multe împrejurări, credem că am dat­­ dovadă de nepărtinirea noastră, ca să nu ni se ia în nume de réü judecata unui lucru care ni se pare acum greșit. Ca să fim și mai obiectivi, nu vom rosti nici nume. E vorba de numirea unui magistrat. Acesta a fost întrebat prin publicitate dacă a participat la o întrunire publică liberală. El a răspuns că „da“, a luat parte la a­­cea întrunire și că liberal a fost și e. Purtare foarte corectă. Omul putea să-și atragă, pe de o parte represalia cea mare, adică concediarea, pe de alta ocări de la unele ziare și de la u­­nii oameni din partida adversară.­ Lucrul s’a întâmplat în­tocmai. Un confrate a încălecat pe acest cal de bătaie. El zice, într’un articol : — Cum să poate să fi greșit așa d. mi­nistru al justiției, ca să numească un om care nu să leapădă de unele credinți politi­ce. Se vede că de astă dată d. T. Rosetti a procedat singur, iar nu cu consultarea consili­ului de miniștri. Aceasta e spus, firește, pe larg și cu alte cuvinte. Mai întâiu, este o chestie constituțională rădicată. Da, sau nu, ministru justiției are dreptul să numească, pe propria-i răspundere și în urma personalei inițiative, pe magistrați ? De sigur că da. Prin urmare, dacă acest d. ministru a greșit, capul Statului n-are de­cât să­­ în­lăture, dar în nici un caz consilierul coroa­nei nu poate fi acuzat de colegii săi pentru că nu l-a consultat. Dar bine sau reü, a făcut d. T. Rosetti numind și mențiind pe un magistrat de cre­dințe politice contrare alor­­ sale ? Cine nu vede în aceasta un act drept?.. Poți să fii de alte păreri politice și să judeci drept. S-a zis : -- Dar, la alegeri, când acest magistrat va prezida bi­rourile electorale, nu va fi părtinitor ? Da, și nu. Da—dacă e un om lipsit de caracter , nu— în caz contrar­ , Dar, să întoarcem chestia.­­­ Aceleași birouri electorale, dacă se pre­tinde numai decât ca magistrații să fie guvernamentali, nu vor fi influențate în fa­voarea administrației ? Răspundem, de asemene, și da, și nu,­ d­­upa cum omul va fi cinstit, sau ba. ! I) Bulli in Capitola,—10 Buhl in ^uduve. Miercurii, 25 Septembre8 O tmubreI L­i­n, B Credem c’am lămurit chestia și suntem datori — placă­ s ori nu unul confrate ofi­cios — să felicităm pentru purtarea sa pe onor, ministru al justiției și pe magistratul nou numit, pentru dovada de stăruință în opiniile sale, pe care a arătat-o. De­sigur că nu frecvența schimbării de opinii politice vor da nota caracterului unul cetățian­ _____________ . DIN GERMANIA Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Berlin, 21 Septembre. Concentrări rusești Știri din Petersburg și din Constantinopol spun că Rusia a concentrat la Ersingian, pe fruntaria despre Turcia, o armată de 72.000 de oameni, fără ca nimeni să fi prins de veste. Aceste zgomote sunt neapărat exagerate, dar conțin o parte de adevăr. In vremea din urmă, guvernul rus a spo­rit trupele de la fruntaria austriacă, cea turcă și cea persiană, subt prote­­tul de a înfrâna contrabandele, care se fac pe o scară foarte întinsă. Dar toate aceste mișcări de trupe nu pot avea, cel puțin pentru moment, un caracter îngrijitor. Reînoirea triplei alianțe în curînd expiră alianța de pace dintre Austro Ungaria, Germania și Italia, așa că va trebui reînoită. Dușmanii alianței răspândesc fel de fel de zgomote în această privință. Pe când u­­nii afirmă că alianța nu va fi reînoită, alții spun că Italia pune, pentru reînoire, condiția ca să i se lase mâna liberă în Tripolitania. Cercurile politice berlineze dezmint toate aceste zgomote; alianța va fi reînoită. To­tuși, se pare că Italiei i se vor acorda oare­care compenzațiuni pentru marile cheltuieli militare ce face, precum și în scopul de a slăbi activitatea iredentiștilor italieni, cari au ajuns să îngrijască serios pe Austro-Ungaria. De ce natură vor fi aceste compenzații, nu se știe și nu poate spune încă nimic pozitiv. Ori­cum, pentru sferele politice de aci, reînoirea triplei alianțe e în afară de ori­ce îndoială. Episcopii și chestia socială Episcopatul german a dat un scu­t de ma­nifest cu privire la atitudinea bisericei față cu chestia socială. Cred interesant să vă co­­­munic un mic rezumat al acestui manifest. După ce laudă inițiativa mărinimoasă a împăratului Wilhelm și declară că biserica se datoare și în putință să ajute la rezolva­rea chestiei, episcopii spun : „Chestia socială ie, în primul loc, o ches­tie de economie națională și de drept public. La dezlegarea iei se împărtășesc legislațiiunea de stat, politica și administrațiunea publică. „Dar puterile naturale pentru rezolvarea chestiei sociale trebuie să fie sprijinite de puterile „supranaturale,“ a căror păzitoare se biserica. Statul și biserica trebuie să pro­­ceada în acord în întrebuințarea leacurilor ce le stau la dispoziție. Aceasta Ie necesar în tote lucrurile omenești, dar mai cu seamă în chestia socială. Mai nainte de toate tre­buie car ca dreptatea și buna voință să în­tărească această cooperare a statului și bise­ricei, și să se îndepărteze tot ce ar putea tul­bura armonia dintre ele. Trebuie să se pă­răsească odată pentru tot­deauna părerea că statul fără biserică, sau biserica fără stat să caute a dezlega cestiunea socială, cu atât mai mult trebu­ie îndepărtată credința că cestiunea socială nu privește nici pn stat nici pe biserică, și că totul trebuie lăsat în seama inițiativei private, jocului liber al for­țelor sau chiar luptei pentru existență.“ Incheindu șî manifestul, prelații cer pen­tru biserică o influență predominantă în șco­ilă și în educațiunea tinerime!. Cercurile liberale privesc cu ochi răi ma­­nifestațiunea episcopatului german, care crede c’a venit vremea să-și recapete vechia putere. Chestia cărnei Deschiderea parțială a fruntariei despe Au­stria pentru importul vitelor n’a avut decât o înrîurire foarte mică asupra prețului căr­nei, care a rămas tot foarte urcat. O agitație energică s’a început, pentru a obține de la guvern să deschidă fruntaria despre Rusia. In adevăr în guvernământul Poltav a­re un escedent de vite foarte însemnat ; dacă s’ar permite intrarea vitelor rusești, prețul căr­nei s’ar coborî cu 50 la sută. Ie probabil că guvernul prusian va ceda. Pedeapsă meritată V’am vorbit în diferite rînduri despre ră­mășaguri nebunești ce fac unii oameni că vor bea sau vor mânca cantități extra­ordi­­nare. Acest soi de rămășaguri se lățise foarte mult și de aceea justiția a început să fie severă. Un cârciumar din Bamberg a fost osândit la închisoare, zilele astea, pentru că a dat trei litre de rachiu unui tînăr care se prin­sese rămășag cu niște prieteni că le va bea deodată. Cârciunarul avea știință de ră­mășag. Tînărul bău rachiul, dar după două zile mari._______ Me­yer, întâmplări din țară Un accident la Craiova Un accident, care ar fi putut avea foarte triste urmări, s’a întâmplat Miercuri sera în strada Smârdan, din Craiova, la d-na lo­j­niță Vițeleanu (cârciumar.) Un băiat din prăvălie s’a dus în pivniță să scotă vin. Cum pivnița era aproape’plină de butaie de vin nou, care a început să fermenteze (iarba), băiatului i a venit rău­ și a căzut jos, țipând. La țipetele lui a a­­lergat birjarul Farcaș. Dar și acestuia tot așa i s’a întâmplat. Auzind și d-nu Smarandache Nicolau ți­petele nenorociților, au intrat în pivniță ca să le dea ajutor, dar i-a fost imposibil ame­țind și densul. Cu ajutorul mai multor cetățeni și cu mari silințe, abia s’au putut scoate­ afară cei că­zuți, aproape morți și prin concursul medi­cal dat la moment, după un timp de aprope de două ore și­ au­ putut veni câte puțin în simțire. D­l Smarandache Nicolaui a rămas în cău­tare la domiciliul său, iar cei­lalți au fost transportați la spital. Persoanele care cu ri­­șicul vieței lor au scos din pivniță pe cei trei indivizi căzuți simt: Ștefan Dinu Lampagiu, Nae Mihai Viziti­u din str. Părului, Antonie Ioana văduva din mah. Sf. Gheorghe nou No. 90, Sache Ar­­ghirescu din mah. Sineasca și Niță Iliescu sergent de jandarmi de la poliție. Mulțumim acestor persone precum și d-lor doctori Koscovshi și Vercescu cari gi-au dat ajutorul medical celor trei victime. Omorul din Dorohoiu Am publicat săptămâna trecută știrea de­spre omorul din Dorohoiu. Azi dăm amănun­tele următoare: Evreul Perecher, antreprenorul mai mul­tor lucrări din comuna Dorohoiu, a fost îm­pușcat sunt vre­o 4—5 zile. El venia de la Herța, întovărășit de servitorul său. In pădure a fost împușcat, nu se știe de cine, iar servitorul a scăpat, dând biciu cailor. Servitorul este numai puțin rănit la un de­get. Perch­er a fost găsit a doua zi mort și cu capul zdrobit într-un mod oribil. Mobilul crimei nu se cunoaște. E de observat că anul trecut tot în ace­lași loc și cam tot în aceleași condițiuni s’a împușcat un alt evreu, chemat martor la Iași într’un proces de senzație, intentat unui notabil din Herța. Curier judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Curtea cu jurați din Iași Procesul fostului prefect Cortazzi Sâmbătă 22 Septembre a venit înaintea Curții cu jurați din Iași procesul intentat d-lor P. H. Cortazzi, maior Luțescu și G. Petrovanu. Curtea era presidată de d. Mir­­cea. Inculpații erau aparați de d-nii V. Gheor­­ghian, M. Sipsom, T. B. Luțescu, C. Lepă­­d­atu, At. Gheorghiu, A. Suciu, etc. Pacien­ții erau reprezentați de d. I. Barozzi. Foto­liul ministerului public era ocupat de d. prim­-procuror T. Canari. D. M. Lipsom a ridicat incidentul pre­­scripțiunei, de­oare­ce delictul fiind calificat de Curtea de Casație ca un delict politic, în specie electoral, se prescrie după două luni de la săvârșirea lui. Vorbește apoi d. I. Barozzi, și în urmă d. Canari face rechi­zitoriul. D. V. Gheorghian a făcut cuvenita replică, stabilind caracterul politic al aface­­rei cum și prescriptiunea. Curtea, deliberând, a admis incidentul prescripțiunea, achitând pe inculpați de ori­ce penalitate, atât pentru delict politic, cât și pentru delict electoral. Curtea cu jurați din Craiova Două condamnări­lor s’a judecat la Curtea cu jurați din Craio­a procesul spărgătorilor bisericei sf.

Next