Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)

1890-10-05 / nr. 230

Universul No. 230 Belgia.—Scene tumultoase s’au petrecut la Universitatea din Bruxelles în ziua de 1 Octombrie, cu prilejul intrării în funcțiune a noului rector, d. Philippson. Studenții au întrerupt de mai multe ori discursul recto­rului, strigând: „Jos Prusacul!“ Poliția a intervenit și s’a născut o bătaie generală, în care acesta a fost învinsă. Studenții au­ alungat apoi din localul universității pe rec­tor și pe primarul Buls, care prezida solem­nitatea.* « * Danemarca.—Camerele s’au întrunit din nou. Landsthingul a ales pe d. Liebe ; Fol­­ket­ingul pe d. Hoegsbro, ambii vechi pre­ședinți. Bugetul a fost prezintat cu un deficit de 3.554.000 corone.* Serbia. — Ni se scrie din Belgrad că regina Natalia pregătește un memoriu pe care o va trimite Scupcnneî și în care cere să se precizeze drepturile ei ca mamă a re­gelui Alexandru, pentru ca să poată prive­­ghia educațiunea lui. Dacă răspunsul Scup­cineî nu va fi favorabil, Natalia va părăsi pentru tot­dea­una Serbia și se va stabili în Francia.­­ La 1 Octombre s’a inaugurat noua școală normală de institutori pentru Mace­donia. Absolvenții acestei școale vor fi o­­­bligați să profeseze în comunele sîrbești din Macedonia.­­ Zilele astea, mai mulți oameni politici însemnați au înființat o lojă masonică, subt auspiciile marii loje simbolice a Ungariei. Acestui fapt i se dă oare­care însemnă­tate politică. Până acum nu exiști în Bel­grad decât o singură lojă, dependentă de marele Orient italian.* * * America. — Contele de Paris, preten­dentul la tronul Franței, în călătoria sa la­­ New-York, a fost foarte neplăcut surprins. Intrând în marea sală a muzeului de... .„antichități“, îî fu izbită privirea de cheia Bastiliei, trimeasă în urma revoluției celei mari de către generalul Lafayette ilustrului patriot american Franklin.­­ Un violent incendiu a izbucnit în hotelul Putnam­ din Charleston. Șase pa­­­ isageri au pierit în flăcări. O femeie a sărit­­ de la al doilea etaj cu un copil în brațe. Amândoi au rămas morți. Ilustrația noastră Am relevat la vreme însemnătatea ma­nevrelor germane de est-timp, la care a luat parte și flota. Luptele s’au terminat la 6 ore dimineța. In ziua de 10 Septembre st. n. împăratul a adunat numai de­­ cât ,pe ge­nerali și pe ofițerii de stat major lângă mo­numentul de la Düppel și a făcut critica manevrelor. Acest moment îl înfățișează ilustrația noastră de azi: în mijloc împăratul Wil­helm ; lângă iei prințul Earlc, comandantul Incrucișătorului „Trena“ ; puțin mai departe, amiralul Deinhardt și toată ofițerimea care asculta cu religiozitate vorbele împăratului. Regele la Craiova <Coresi i, particulară a ziarului „ Universul”. Craiova 3 Octombre. Ziua de ieri, regele a întrebuințat a­cu ■vizitarea institutelor și autorităților Craiovei. înainte de dejun, M. S. a mers la Bucovăț, unde a vizitat cu mult interes penitenci­arul și tăbăcăria. Intorcându-se în oraș, regele a vizitat liceul Carol I, institutul de fete „Lazăr Oteteleșanu“ și biserica Sf. Ilie, la a­­ căreia reconstruire se lucrează încă. Pretutindeni impresiile culese de rege sunt mulțămitoare. După ce a detunat, M. S. a primit auto­ritățile civile și militare și a urmat cu in­spectarea începută dimineața, vizitând spita­lul Filantropiei, externatul secundar de fete și școala de meserii. La masă, M. S. a întrunit pe mai multe persoane de distincție, magistrați, proprie­tari și ofițeri superiori. O manifestație organisată de comercianții craioveni, cu torțe și muzică, veni la cuar­­tierul regal și aclamă pe rege și pe moște­nitor. Unul din manifestanți rosti o căldu­roasă cuvântare. Regele și moștenitorul se arătară mulțămițî. Seara, iluminație și focuri de artificie, Lume foarte multă pe stradă. La 8 ore și jumătate, regele și principele Ferdinand s’au dus la teatru unde s’a dat o representație de gală. La intrarea în sală se intonă imnul național, ascultat în pi­cioare de tot publicul. La ieșirea din teatru, un numeros public reconduse pe suveran la gazdă. Azi dimineață, regele a vizitat podul de fier de pe Jiu al casei ferate Craiova-Ca­­lafat. La 2 ore după amiazi, regele și princi­pele Ferdinand părăsesc Craiova pentru a se întoarce la București, unde vor sosi la 7 ore 15 minute. O cugetare pe zi Ori­ce om are altă patrie în patria sa: o­­rașul, satul în care s’a născut. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Animale rătăcite La secția a 6-a să află un berbec și o oaie, găsiți rătăcind pe strade. Poate că pă­­rechia voia să admire natura măreață, de­ci arându și amor. Se vede că omenii sunt stăpâni, căci câți bărbați și dame, în vre­mea aceea, nu-și vor fi făcut curte chiar în centru, iar nu la marginea orașului. Dar așa e soarta 09­, să fie și tunsă și făcută cotlet! — La secția 47 se află o vacă care de asemenea o plecase la plimbare. Póte căuta biata Julieta un Romeo. Oamenii sunt însă pentru denșiî mumă, pentru alții ciumă. Ce egoiști! Se vede că sunt ei la putere... O Moarte grabnică A fost dus la spitalul Colțea cadavrul fe­­meei Marița, care, pe când se ducea să re­clame Poliției că nu o primește în spital, a murit în trăsura cu No. 374. Crima din calea Grivitei S’a condus secției 23 Lina Floarea, din calea Griviței No. 146, că a omorît un co­pil ca de doua luni, ce’l avea pentru a’l crește de la femeea Marița, al cărei domi­ciliu nu se cunoaște. Cadavrul, din ordinul d­lui procuror Mavius, s’a transportat la spitalul Colțea. Copilă găsită S’a lăsat în păstrarea d-lui Christen Pas­­tramagiu, din calea Călărași No. 213, o co­pilă anume Lina de 3—­5 ani, găsită rătă­cită pe stradă­[ TJn sfat ]pe zi Ca să scăpăm găinile de paraziți, trebue să le punem la dispoziție nisip și cenușă, să ținem curate cuibarele și sa le spălăm des cu sublimat corosiv 5 la sută sau cu gaz sau cu acid fenic. Acesta din urmă e periculos însă și tre­bue sâ-l întrebuințăm cu luare aminte. Calendare pe anul 1891 Poimâine vor apare următoarele calendare pentru anul 1891: „Calendarul Universului“, un frumos vo­lum de peste 100 de pagine, hârtie sati­nată, ilustrații din cele mai frumoase, între cari: portretul lui Alecsandri, al prințului Al. Cuza și al prințului N. Bibescu. Mate­rie bogată și originală: Gr. H. Grandea, Marion, Teleor, Carol Scrob și alții. Pre­țul­­ leu, „Calendarul american“, foi zilnice, carto­nul colorat și ilustrat cu o frumoasă ilus­trație originală. Prețul 1 lefi. „Calendarul de perete“, colorat și foarte frumos ilustrat cu portretele lui Alecsandri și ale principilor Al. Cuza și N. Bibescu. Hârtie satinată. Prețul 10 bani. „Calendarul portativ“, care, afară de ma­teria calendaristică, conține și foi albe pen­tru note, tariful telegrafo-poștal, noul tarif al căilor ferate române și alte notițe trebu­incioase. Mic volum de peste 100 pagini, hârtie satinată. Prețul 10 bani. Lucruri din taío lumea Separație pentru 375 mii de lei. — Un proces interesant se judecă la Balti­more : John Liebrecht cere importatorului de marmură William H. Evans, 75,000 dolari pentru că i-a răpit dragostea nevestei. Perechea Liebrecht trăi fericită și în ar­monie 15 ani, din 1872 până în 1887, când intră în casa lor Evans, cu care de­­veniră repede intimi. Evans rămase în curînd văduv și îndată după aceea d-na Liebrecht începu să fie ge­loasă de bărbat și să-l amenințe cu divorțul Evans, prieten bun cu amândoi soții, sfă­tui pe Liebrecht să lipsească d’acasă câte­va zile... spunendu-i că aceasta va fi un leac admirabil pentru gelozia nevestei. Liebrecht ascultă povața dar la întoar­cere nu mai era cu putință nici o înțele­gere și Evans î i spuse că mai bine ar con­simți să divorțeze de nevastă. Liebrecht iară îl ascultă, dar îndată după divorț, Evans se însură cu nevasta prieti­nului și plecă să se plimble în Europa. Liebrecht îi cere acum 75.000 dolari pentru că i-a furat dragostea nevestei. O expenență curioasă.­­ Un medic vienez, profesorul Stricker, a făcut o expe­riență foarte curioasă. După ce­ a însenzibilizat un câine, l-a tă­iat așa în­cât inima să rămâne descoperită și­­ i-a aplicat un instrument numit „epis­cop“ care a reprodus pe perete imaginea mă­rită a inimei. A putut ast­fel studia în timp de o ju­mătate de ceas toate mișcările inimei cu o precizie desăvîrșită. D. Stricker declară că această experiență are o mare însemnătate, din puntul de ve­dere medical. HAZ — Barbatu-meu și cu mine nu ne certăm nici­odată înaintea copiilor. Când e cearta 3 — aproape să izbucnească, îl trimetem să se plimbe. — De asta—răspunse Păcală, aleargă și strigă mereu copiii d-vostră pe stradă ! sub­ Dumininica, 7 Octombrie, orele 10 dimi­­neța, se va sfinți frumosa biserică din Cătu­nul „Progresul“, aprope de Biserica Belu, pe șoseaua Giurgiu. Această biserică a fost construită din obolul credincioșilor.­­ S-a confirmat definitiv de licențiat în far­macie Constantin Tucic în postul de farma­cist la spitalul de copii din capitală. O S’a aprobat ca text didactic opul intitu­lat: „Câte­va biografii ale maeștrilor cele­bri“, lucrat de d-șora Elena Moșoiu, profe­­soră la externatul secundar de fete No. 1 Capitală. O D. d-r Th. Stihi, s’a numit profesor cu titlul suplinitor la catedra de igienă de la șcala comercială din Iași. O D. I. Peruianu s’a numit suplinitor la catedra de dreptul administrativ, constitu­țional, comercial și economia politică de la șcala comercială din Craiova. O D. inginer I. Catargi, directorul școalei teh­nice din Iași, s’a însărcinat cu suplini­rea catedrei de elemente de drum de fier și conducerea machinelor de la acea scrisă. O­r. căpitan Alexandru Cătuneanu, din cor­pul flotilei noastre, după o lipsă de doui ani în străinătate și în flotila franceză, s-a re­întors zilele aceste în Galați. Căpitan Cătuneanu a fost însărcinat de ministrul nostru de resbel, spre a face acest voiagiu. Pe cât suntem informați, d-sa a fost îmbarcat pe 3 bastimente de resbel fran­case : Marengo, Epervier și Annamite; a fost prin America în orașele Panamei, în ale Afri­­cei și făcând în urmă turul total al Asiei s-a reîntors la Havre, de unde a stat 5 luni la observatorul de astronomie din Pa­ris spre a face practică. Cum s’a reîntors în Galați, comandamen­tul flotilei l’a însărcinat cu direcția școalei copiilor de marină. Este singurul­ căpitan român care pănă azi a făcut acest lung voiagiu și a fost no­tat eminamente elogios de șefii flotei fran­ceze. ■ Q Ni se scrie că d. Nicolae Popilian, fost profesor, atât la liceul român din Bitolia cât și la externatul No. 2 de fete din ca­pitală, s’a stins în seara zilei de 30 Sep­­t­embre 1890. înmormântarea s’a făcut ieri la 3 ore p­r. str. Spit. Mărcuța. O Din pricina grămădirei mai a întregului parc de vagoane la Pitești, de zece zile nu s’a mai încurcat cereale din nici o gară. O Sâmbătă la 6 curent va avea loc concur­sul pentru ocuparea a 3 posturi de medici comunali. Sunt 12 concurenți. O Ministerul instrucției a decis crearea unei clase de preparație și practică pentru elevii scoalei normale superioare. Ieri s’a afișat în capitală convocarea ale­gătorilor pentru alegerea noului consiliu co­­­munal, care se va efectua în zilele de 4 și 6 Noembre. O Marți seara societatea Presei a ținut șe­dința anunțată. Erau față peste 50 mem­brii. S’a votat în unanimitate propunerea de a se acorda d­lui Paul Scorțeanu, care e bolnav, un ajutor de lei 400. S’a citit da­rea de seamă asupra serbărilor date la Oppler, din care rezultă că beneficiul net al acestor serbări, scoțându-se toate cheltuelile, este de 8100 lei, plus obiecte rămase în valoare de lei 2500. S’a ales o comisiune, compusă din d-nii Dutel, I. Nenițescu, și I. Popescu, pentru a cerceta aceste socoteli și a raporta socie­­tățea.­­ D. Dr. Aurel Mureșianu, directorul „Ga­zetei Transilvaniei,“ din Brașov, a plecat Duminică după prânz, cu trenul accelerat, la Clușiu, unde a fost citat pentru a se supune pedepsei de închisoare, ce i-a dic­­tat-o tribunalul de presă din Clușiu. D-sa a trebuit să plece imediat de­oare­ce cere­rea de amânare pentru afacerilor sale pri­vate și familiare a fost respinsă prin ordi­nul de la 2 Octombre st. n. al procurorului superior din Tergu-Mureșului. Dl. Dr. Mu­reșianu fu incungiurat de un număr frumos de amici și cunoscuți cari veniseră la gară pentru a-i zice rămas bun. O Ieri s’a ținut licitația pentru curățirea Borcei. In caz când rezultatul va fi nega­tiv, ministerul lucrărilor publice va face lucrarea în regie. O Jov. Ieri a început examenul pentru admiterea în școala da sub­ofițer­ de la Bistrița. Comisiunea examinatoare e compusă din d-ni­ Colonel Cristodorescu, maior Căpita­novici și locotenent Mirinescu. Candidații sunt în număr de peste 180. Locuri vacante sunt 38. D In urma aplicărei legal cumulului, au ră­mas varante trei­zeci și două de posturi de medici la căile ferate și anume: patru la București, trei la Ploești, câte două la Bu­zău, Galați, Craiova, Târgoviște, Severin și Bacău, căte unul h Giurgiu, Călărași, Foc­șani, Pașcani, Fălticeni, Dorohoiu, Botoșani, Caracăl, Câmpu­ Lung, T.­Măgurele, Pitești, Brăila, Constanța și R.­Sărat. Doritorii de a le ocupa să se adreseze către Direcțiunea generală a căilor ferate pănă Lunea vizare 8 Octombre curent. o D. Manu a isbutit să cumpere la Viena pe prețul de 110,000 de fiorini, un vas pe Dunăre, cu șlepurile lui necesare, care va ridica la fie­care transport 1,500 de tone, adică un milion și jum. de khilograme de sare. Piesele principale ale flotilei vor fi fă­cute la cea dintâi și casă de construcții din Viena, P. Mayer , iar mașinale în atelierele d-lui Escherwyss din Elveția. Direcțiunea regiei se ocupă acum cu ban­­diera flotilei. Peste 15 zile vom vedea la Giurgiu cel dintâi transport de sare pe Dunăre sub ban­­dieră românească.­­ Ministerul domeniilor și comerciului, ce­rând avizul camerei de comerciu asupra u­­nui proect de lege pentru încuraj­area cul­turii gândacilor de mătase, s’a ales pentru a studia acest proiect o comisiune compusă din d-niî Zerlenti, N. Popovici și Vintilă Rosetti. O comisiune compusă din d niî Andrei Popovici și V. Rosetti se va pronunța asu­pra înființării școlilor de adulți. Pentru resolvarea celei de a treia cestu­me, pe care a pus’o ministerul comerciului, pri­­vitóre la modificările de introdus în legea comerciului ambulant, s’au însărcinat d-nii Mirea, Ioaid, N. Popovici și V. Rosetti. O Yine știre din Cernăuți că d. George Baron Vasilcu, fiul căpitanului Bucovinei Alexandru dr. Vasilcu, și-a serbat in ziua de 5 Octombre, cununia cu domnișoara Elisa de Plenovici, fiica proprietarului din Mindic (Bassarabia). O Camera de comercia s’a întrunit și marți seara și a discutat cestiunea privitoare la comercianții cari desfac marfa cu preț redus. S’a hotărît a se opri cei cari s’au cerut autorisațiunea Camerei de comerciu și a se numi o comisiune care să facă descinderi locale spre a se asigura să desfacerea este in regulă. O La Praga se Va ține la primă­vara viitore o expoziție reguieolară, la care vor participa și românii din Transilvania. o D. Nicolae Blaremberg prim etor al spi­talelor civile, s’a întors de la moșia sa Sturdzeni. O Pe sâmbătă este fixată inaugurarea ofi­cială a noului bulevard, la care va asista și M. S. Regele. C­on ședința de la 1 Octombre curent, s’a ales biuroul Ateneului: D. N. Krețulescu, președinte­; C. Esarcu și V. Al. Ureche, vice-președinți; Gr. Manu, C. I. Stăncescu , G. Marian și Ionescu Gion secretari; G. Tătarescu, casier; O D. G. C. Costaforu va fi numit advocat al Eforiei spitalelor civile, în locul d-lui Ru­dolf Cretulescu.­ ­ Consiliul comunal al capitalei va fi con­vocat pentru lunea viitare. In acel consiliu se va discuta raportu­l comisiunei însărcinate cu facerea situați­unei casei primăriei de fosta administrațiu­ne a consiliului comunal Cariagdi.­­ Comisiunea de control aleasă de către Societatea presei, compusă din d nil I. Du­tel, I. Nenițescu și I. Popescu, pentru ve­rificarea socotelilor serbărilor de la Rașca și de la Oppler, a lucrat afară. Diseară, ședință în localul din strada Doamnei, casa „Naționala.“ . ’O Cu trenul de ieri seară d. Lascar Catar­­giu a plecat la moșia­­ sale din Covurlui. Săptămâna viitare se va reîntorce în Bu­curești.­­ Prețurile cerealelor în portul Brăilei se mențin ast­fel: Grâu 56 lbr, 11 lei. — 57 lbr, 11,65 ; — 60 lbr. 12,75. Porumb 61 lbr. 7,80. Secară 51y4 lbr. 7,85. Ovăz 70 libre 12,25. Orz 44l/g lbr. 6,25. Sosirile sunt foarte mici mai cu seamă pe uscat, din pricina lipsei vagoanelor care au fost grămădite la Pitești pentru trans­portarea armatei.­ Marți, la 9 Octombre, M. S. Regele va inaugura lucrările podului peste Dunăre, pu­nând piatra fundamentală a pilei-culee de Vineri 5 (17) Octombre 1890 la Fetești. Cu această fuziune un docu­ment și monete se vor depune sub piatra fundamentală. Invitații vor fi transportați pe două căi. Unii, în mic număr din causa dificultății transportului, vor merge prin insulă și pe Borcea la Fetești; cei­lar­ți vor călători prin Giurgiu și cu un vapor la Fetești. „Te-Deumul“ și ceremonia simbolară va fi urmată de un prânz de 120 persone. Seara, M. S. Regele va merge în Călărași, iar invitații se vor înapoia la București tot prin Giurgiu. O S’a acordat antreprenorul săîei băilor Efo­riei permisiunea de a da localul, clubului liberal-național, pentru a ține întrunirea pu­blică proectată de aceștia pe ziua de du­minecă. O D. G. Panu a sosit ieri de dimineață în Capitală. O Azi la orele 11 și jumătate se va ține un consiliu de miniștri la Palat, sub președen­­ția regelui. D D. profesor dr. Negreanu își începe luni 8 Octombre cumul săli de fizică la facul­tatea de științe. D-sa va trata anul acesta asupra­ t­ermodinamicei. O Mitropolitul Moldovei și Suceavei va numi în postul de director al cancelariei, în lo­cul vacant, pe unul dintre licențiații în teologie din București.­­­­iferiți prefecți au­ fost în București pentru a da seama de lucrarea de șosele din județele lor, lucrare care a fost împinsă cu activitate. Lipsa de personal teh­nic a adus însă în multe locuri pierderi sim­țitoare. O­­ seară la ora 8 a sosit in capitală M. S. Regele și prințul moștenitor. Tote auto­ritățile Civile si militare se aflau la gară, precum și o musică militară. Trăsura regală a fost escortată până la Palat de escadronul gendarmilor călări. PITMnB sau OM de ficat de Irilüűwaköbök cu catramina­ preparat printr-o metodă specială de d. dr. Bertelli.—Superior tuturor pl­urilor de Morun cunoscute până acum. Mamelor veghistoare și îngrijitoare ce au speciala și amoroasa în­grijire de copiii lor, și care știe câtă valore poate să aibă un remediu dat la timp și cu înțelepciune, recomandăm în caz de trebuință fie pentru a reîntări organismul, fie pentru a combate rahitida, scrofule, íinfatismul și tu­bercule, de a înt­ebuința plăcutul și forte re­comandatul PITJELLOR. Acest remediu pe lângă bine­facerile lui este și economic de ori­ce se ia în dose mai mici și, ceea ce este și mai important, este că se poate lua în ori­ce stagiune.­Uleiul de morun, preparat de d-rul Bertelli, are o triplă putere decât tóte oleurile cunoscute până acum. El este și de un gust forte bin­­­e plăcut ca o licitoare, și nu aduce scârbă și desgust. Este foarte mistuibil----Prețul unei sticle mari lei 4,50. s­e găsește numai la d-na dr. M. Georgescu, strada Brezoianu 19, București. DEPEȘI Defici­ul bugetar francez Paris 2 Octombre. Miniștrii au căzut de acord asupra mij­loacelor ce trebue luate pentru a se acoperi deficitul de 19 milioane ; 11 milioane vor fi procurate de nouăle taxe votate asupra melasei și orezului; alte 12 milioane vor fi acoperite cu taxele asupra specialităților farmaceutice și higienice , așa fel că nu nu­mai că deficitul va fi acoperit, dar va mai rămâne și un excedent de 4 milioane. Consiliul de miniștri a mai decis să pre­zinte Camenilor două tari­e ;­i unul maximal pentru națiunele cari n’ar acorda Franciei nici un avantaj, și altul minimal care se va aplica Statelor cu cari Francia ar avea vre­un acord. Guvernul va putea de la sine să aplice provizoriu tariful minim al națiu­­nelor cari ar acorda Franciei avantagie, dar atunci decisiunea oamenilor va fi necesară pentru ca această măsurii să devie defini­tivă. Tarifele în Spania. Serboia Madrid, 2 Octombre. Comisiiunea tarifelor s-a pronunțat, cu 14 voturi contra 11, în favoarea reînoirei tra­tatelor de comerț, dar fără clauza națiune celei mai favorizate. O depeșă oficială din Maniile anunță că corăbiile de război­ spaniole trimise să pe­depsească pe locuitorii insulei Panape (Ca­refine) a bombardat orașul Mutafani.­Tru­pele debarcate au­ ocupat pozițiunile indi­genilor.—Spaniolii au avut 19 soldați morț și răniți; indigenii au perdut 150 de oa­meni. Incendiu In Londra Londra 2 Octombre. In incendiul de ieri au perit 5 uvriere ș 1 uvrier. — 11 persoane sunt grav rănite Deschiderea Dietelor Viena, 2 Octombre. Dietele provinciale au­ fost deschise azi prin manifestări de lealitate și devotament pentru împărat. Președintele Dietei din Bu­

Next