Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)
1890-10-28 / nr. 250
CALENDAR FE 1890 Ortodox Sâmbătă 27 Octombre.—St. Nestor și St Dumitru. Catolic Sâmbătă 8 Noembre.—St. Gottfried. Sereie răsare la 6.48 ; apune la 4.40. Eifemeride 27 Octombre 1595. — Mihaiu Bravul ia Giurgiul și omoră pe toți Turcii din cetate. 15 Obiecte GRATIS . La abonații, uniVERSULUI DE LA 1 NOEMBRIE a. c. „Universul 1’ politic cotidian deschide un abonament extraordinar mătoare cu premiile ur-Pentru 3 luni în capitală Lei 5.50 . 3 „ „ județe „ 7.50 PREMII 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 1 volum, Universul Literar pe 3 luni, 1 sticluță de parfum fin și Unul din următorele obiecte după alegere : O frumoisă broșă pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diamantului, cu o frumoisă păsărică la mijloc sau o mică toaletă de buzunar, de piele fină, colorată și brodată în mătase, care conține un pieptine, o oglindă și un tir buton sau o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifel și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11.— „ 6 „ „ județe „ 14.— PREMII 1 Calend. american cu foi zilnica pe 1891. 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 3 volume. Universul Literar pe timp de 6 luni. 1 mică sticluță de parfum fin și Unul din obiectele de mai sus, dupe alegere. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— „ 1i județe „ 27.— W” PREMII 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 1891. 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891 . 2 romane de 3 volume fiecare. Universul Literar pe timp de un an. 1 mică sticluță de parfum fin și Tote cele trei obiecte de mai sus. Banii se trimit la administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 19 (casa propriă) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abonamentului. N.B. Toate romanele cari au urmare nu se pot da separat, trebue luat întregul roman. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume decât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult, pentru fiecare volum numai 10 bani. O agitație nouă București 28 Octombre. De câtva timp, observăm o mișcare care ne dă mult de gândit. Tinerimea română de dincoace, indignată de cele petrecute în urmă în Transilvania, cu persecutarea ziariștilor români, cu închiderea școlilor românești, începe a se manifesta ca corp. In deosebi, cum știți cititorii noștri, studenții universității din București, s’au întrunit și au delegat un „comitet de acțiune“, întru sprijinirea fraților de dincoace în lupta lor care devine din ce în ce mai grea. Iată un rezumat al ședinței acesteia importante, ținută miercuri, cea dintâi în felul ei: La această întrunire a asistat un număr considerabil de studenți. S’a ales ca președinte al adunărei, d. Mehedinți. D-sa, după ce expune pe scurt motivul convocărei, dă cuvîntul d-lui Vicol, care face istoricul cestiunei ardelene, arată suferințele și persecuțiunile ce îndură Românii de dincolo din toate punctele de vedere, din partea Ungurilor și termină propunând o moțiune care să protesteze contra purtărei Ungurilor. Mai vorbesc d-nii Bogdan și Dan, tot relativ la prigonirile ce îndură Românii de dincolo, după care se dă cuvântul d-lui Mendonicii, care vorbește pentru mijloace mai drastice. Moțiunea o găsește că e bună și e de părere să se voteze chiar în astă seara, dar nu e destul numai atât, ci sa arată că pentru Unguri, numai o moțiune este puțin. Căci ei, sub scutul împărăției lor, stau la noi, mai bine decât la ei acasă și cum Românii de dincolo, la ei acasă sunt persecutați și goniți; pentru toate aceste o simplă moțiune nu e destul, purtarea lor trebue plătită cu aceeași monedă. D-sa propune alegerea unui comitet care să redacteze un memorandum în limba franceză și română și în care să se arate lumei întregi ce sunt ungurii și persecuțiile ce îndură românii de dincolo, comitetul să mai fie însărcinat să agite permanent Gestiunea ardeleană. Mai vorbesc d-nii Dragomirescu, Lupulescu, Rusu și Negulescu, dupe care se votează în unanimitate următoarea moțiune a d-lor Mendovici, Vicol, Lupulescu. Cuprinsul moțiunii votate l-am dat cititorilor noștri ieri. S’a mai propus și votat în unanimitate următoarea moțiune : „întrunirea studenților recunoscând importanța ce o are presa în agitațiunile naționale, roagă cu multă insistență întreaga „presă română să intervină puternic în Gestiunea persecutarei fraților noștrii de dincolo,“ ei pentru independența lor, desigur pentru aceasta nu vor avea nevoie de pretexte ca cele răspândite prin foile engleze. __________________ Levant * * * Fie siguri inimoșii studenți că presa își va face datoria; ea a luat deja de mult inițiativa pentru lupta în contra persecutării fraților noștri. Dar, tot această presă, îi sfătuiește că nu, cum s’a întâmplat și cu manifestul trimis peste munți, în urma căruia au fost expulzați mai mulți români de dincolo, să provoace prin lipsa de moderații, represalii și mai mari ca cele în contra cărora cu toții protestăm. De aceea, credem că ar fi bine ca ori ce va face comitetul ales, ori ce va face studențimea, să fie adânc gândit și, pre cât se poate de moderat, pentru a nu crea o poziție și mai critică fraților de dincolo. Duminecă, 28 Octombre (9 Noembre) 1890 DIN TURCIA Corespondența parte a ziarului „ Universulu Constantinopol, 24 Octombre. Greva bisericească Patriarhul nostru a cum pățit-o cu porunca d’a se închide toate bisericile creștine. Telegraful v’a anunțat cred despre scandalul întâmplat la biserica ortodoxă din Galata. Refaliații de aici voind să prăznuiască pe sfîntul lor protector, Gerasim, și găsind biserica închisă, au spart ușa, au intrat în biserică și și-afi făcut rugăciunile fără popă. Poliția turcească nu s-a supărat. In adevăr, și convine stăpânirei otomane acest fel de manifestații cari dovedesc că poporul nu vrea să știe de politica patriarhului, că lui ie de libertatea obicenuințelor lui vechi. Tulburări sângerose în Armenia Chiar azi se primește adi vestea că o bandă de armeni, supuși ruși, a trecut granița turcească și a atacat un detașament de soldați la satul Gaasma lângă fruntaria rusâscă. Armenii înarmați au năvălit pe teritoriul turcesc ca să provoace o răscoală între Armenii Turciei. Trupe Speranțele armenilor Mesurî “r îndată ce s’a aflat despre acestă năvălire la Erzerum, s’au trimis trupe pentru urmărirea turburătorilor. Nu se știe incă până în momentul de față dacă trupele acestea s’au întâlnit cu turburătorii. E probabil însă că aceștia din urmă se vor fi și grăbit a se refugia pe teritoriu rusesc, nereușind a provoca nici o răcolă în Armenia. Niște agenți ai comitetului armean din Londra răspândesc zgomotul printre Armenii supuși ruși că Englitera va interveni în curând în favoarea lor. Li se spune că ar fi vorba de crearea unui principat armean vasal al imperiului otoman. Agenții comitetului armean din Londra se servă de kurzi, pe cari îi escită contra armenilor ca să provoace tulburări. Guvernul turcesc a luat măsuri foarte serioase ca să apere pe armeni de ori ce excese din partea Kurzilor. Deja s’au stabilit cordoane militare între satele armene și cele kurde. Prin urmare știrile ce se răspândesc prin ziarele engleze că vexațiunile Kurzilor ar fi făcut inevitabilă o apropiată răscoală a armenilor, sunt cu totul neîntemeiate. Acest pretext nu s’a dat și nu se va permite să se dea armenilor. Din alte pricini poate se vor răscula și întâmplări din țară Două logodnice păcălite Se scrie din Iași că un oarecare individ Froim Rafailovici fiind logodit cu o fată Rachel Solomonovici din strada Sărăriei No. 7 cu 4 zile înaintea nuntei numitul a înșfăcat suma de lei 1200 în numerar și Un omuic ce logodnica sa i ar fi promis ca zestre, luând’o la sănătoasa. Numitul nu s’a găsit nici până astăzi, deși se zice că ar fi ascuns la familia sa din orașul Botoșani. Un caz identic s’a întâmplat acu zece zile. Un tînăr din Botoșani știa să captiveze inima fetei unui argintar, logodinduse peste puține zile. Fata a reușit după o muncă cinstită a-și agonisi suma de 500 lei care i-au depus împreună cu 1000 lei dați de cumnatul ei, la un alt giuvaergiu G, ca bani de zestre. Cu o zi înainte de nuntă tînărul de la Botoșani a venit în Iași prezentându-se cu mireasa la argintarul G. pentru a-șî scoate zestrea, a doua zi având a se face nunta. Insă în acea zi șarlatanul de logodnic a dispărut cu banii lăsând pe nefericita logodnică cu buzele umflate. — Biata fată e în disperare. Cadavru misterios Miercuri s’a găsit înecat într’o fântână dintr’o mahala din Iași, un tînăr în etate de vreo 25 ani. Cazul a fost comunicat i pâi Chiiiilii. 1 ■* Crimă oribilă Ni se scrie din Bacău de cătră corespondentul nostru, că zilele aceste individul loan Manole, de profesiune agricultor, în urma unei neînțelegeri ce avuse cu un alt muncitor Manole, acest din urmă l’a pândit pe celalt în seara de 20 Octombre, și l’a omorît. După cercetările făcute s’a aflat că mortea ar fi provenit din loviturile ce i-ar fi dat cu un topor în cap. Criminalul a dispărut. Parchetul a ordonat urmărirea și depunerea criminalului în arestul județului. Țarevici la Viena (Prin fir telegrafic) Viena, 25 Octombre. Țarevici a sosit azi la 2 ore. El a fost primit la gară de către Impérat și Arhiducii Charles-Louis, Francois - Ferdinand d’Este, Regnier, Wilhelm, guvernorii civili și militar, președintele poliției, personalele ambasadei și consulatului rusesc, împăratul și arhiducii Charles-Louis și Wilhelm purtau uniforma rusească și Țarevici uniforma austriacă; împăratul a îmbrățișat pe Țarevici care a avut aceiași primire cordială și din partea arhiducilor. In timpul revistei companiei de onoare, musica a cântat imnul rusesc. Parcursul de la gară la Hofburg s’a făcut în trăsură deschisă; Țarevici era la dreapta împăratului; o mulțime enormă era grămădită pe străzi și aclama călduros. Țarevici a făcut o vizită Arhiducelui Charles Louis la care a stat aproape o jumătate oră, apoi Arhiducilor Francois Ferdinand d’Erie, Regnier și Victor și ambasadorului principe Lobanov. După aceea a mers de a depus o coroană pe mormântul Arhiducelui Rudolf. Pretutindeni pe unde trecea Țarevici era mulțime enormă. Toți membrii corpului diplomatic și au depus cărțile lor la palat. S’a dat apoi un prânz de gală la Schoenbrunn la care au luat parte toți Arhiducii, Arhiducesa Marie Thérèse cu cele două fiice ale sale, principele Lobanov și tot personalul ambasadei rusești, miniștrii contele Taaffe, Bauer, Kallay, Orery, șeful diviziunei Szpegenyi.—După masă s’a ținut cerc. Țarevici s’a întors la Viena la Hofburg, unde împăratul a venit să 1 găsească pentru a-l conduce la operă. — La orele 10 împăratul și Țarevici au mers la gara de sud unde așteptau principele Lobanov și personalul ambasadei. După ce și-a luat rămas bun în modul cel mai cordial de la împărat, Țarevici a plecat la Triest.