Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)

1890-10-28 / nr. 250

CALENDAR FE 1890 Ortodox Sâmbătă 27 Octombre.—St. Nestor și St Dumitru. Catolic Sâmbătă 8 Noembre.—St. Gottfried. Sereie răsare la 6.48 ; apune la 4.40. Eifemeride 27 Octombre 1595. — Mihaiu Bravul ia Giurgiul și omoră pe toți Turcii din cetate. 15 Obiecte G­RATIS . La abonații, uniVERSULUI DE LA 1 NOEMBRIE a. c. „Universul 1’ politic cotidian deschide un abonament extraordinar mătoare cu premiile ur-Pentru 3 luni în capitală Lei 5.50 . 3 „ „ județe „ 7.50 PREMII 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 1 volum, Universul Literar pe 3 luni, 1 sticluță de parfum fin și Unul din următorele obiecte după alegere : O frumoisă broșă pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diamantului, cu o frumoisă păsărică la mijloc sau o mică toaletă de buzunar, de piele fină, color­ată și brodată în mătase, care conține un pieptine, o o­­glindă și un tir buton sau o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifel și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11.— „ 6 „ „ județe „ 14.— PREMII 1 Calend. american cu foi zilnica pe 1891. 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 3 volume. Universul Literar pe timp de 6 luni. 1 mică sticluță de parfum fin și Unul din obiectele de mai sus, dupe a­­legere. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— „ 1i județe „ 27.— W” PREMII 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 1891. 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891 . 2 romane de 3 volume fie­care. Universul Literar pe timp de un an. 1 mică sticluță de parfum fin și Tote cele trei obiecte de mai sus. Banii se trimit la administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 19 (casa propriă) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abona­mentului. N.B. Toate romanele cari au urmare nu se pot da separat, trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai mult­e volume de­cât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult, pentru fie­care volum numai 10 bani. O agitație nouă București 28 Octombre. De cât­va timp, observăm o mișcare care ne dă mult de gândit. Tinerimea română de dincoace, indignată de cele petrecute în urmă în Transilvania, cu persecutarea zia­riștilor români, cu închiderea școlilor româ­nești, începe a se manifesta ca corp. In deosebi, cum știți cititorii noștri, stu­denții universității din București, s’au în­trunit și au delegat un „comitet de acțiune“, întru sprijinirea fraților de dincoace în lupta lor care devine din ce în ce mai grea. Iată un rezumat al ședinței acesteia im­portante, ținută miercuri, cea dintâi în felul ei: La această întrunire a asistat un număr considerabil de studenți. S’a ales ca președinte al a­dunărei, d. Mehedinți. D-sa, după ce expu­ne pe scurt motivul convocărei, dă cuvîntul d-lui Vicol, care face istoricul cestiunei ardelene, arată suferin­țele și persecuțiunile ce îndură Românii de dincolo din toate punctele de vedere, din partea Ungurilor și termină propunând o moțiune care să protesteze contra purtărei Ungurilor. Mai vorbesc d-nii Bogdan și Dan, tot relativ la prigonirile ce îndură Românii de dincolo, după care se dă cuvântul d-lui Mendo­­nicii, care vorbește pentru mijloace mai dras­tice. Moțiunea o găsește că e bună și e de părere să se voteze chiar în astă­ seara, dar nu e destul numai atât, ci sa arată că pen­tru Unguri, numai o moțiune este puțin. Căci ei, sub scutul împărăției lor, stau la noi, mai bine de­cât la ei acasă și cum Românii de dincolo, la ei acasă sunt perse­cutați și goniți; pentru toate aceste o sim­plă moțiune nu e destul, purtarea lor tre­bue plătită cu aceeași monedă. D-sa propune alegerea unui comitet care să redacteze un memorandum în limba fran­ceză și română și în care să se arate lu­­mei întregi ce sunt ungurii și persecuțiile ce îndură românii de dincolo, comitetul să mai fie însărcinat să agite permanent Ges­tiunea ardeleană. Mai vorbesc d-nii Dragomirescu, Lupu­­lescu, Rusu și Negulescu, dupe care se vo­tează în unanimitate următoarea moțiune a d-lor Mendovici, Vicol, Lupul­escu. Cuprinsul moțiunii votate l-am dat citi­torilor noștri ieri. S’a mai propus și votat în unanimitate următoarea moțiune : „întrunirea studenților recunoscând impor­­­tanța ce o are presa în agitațiunile națio­nale, roagă cu multă insistență întreaga „presă română să intervină puternic în Ges­tiunea persecutarei fraților noștrii de din­colo,“ ei pentru independența lor, de­sigur pentru aceasta nu vor avea nevoie de pretexte ca cele răspândite prin foile engleze. __________________ Levant * * * Fie siguri inimoșii studenți că presa își va face datoria; ea a luat deja de mult inițiativa pentru lupta în contra persecutării fraților noștri. Dar, tot această presă, îi sfătuiește că nu, cum s’a întâmplat și cu manifestul trimis peste munți, în urma căruia au fost expul­­zați mai mulți români de dincolo, să pro­voace prin lipsa de moderații, represalii și mai mari ca cele în contra cărora cu toții protestăm. De aceea, credem că ar fi bine ca ori ce va face comitetul ales, ori ce va face studen­țimea, să fie adânc gândit și, pre cât se poate de moderat, pentru a nu crea o po­ziție și mai critică fraților de dincolo. Duminecă, 28 Octombre (9 Noembre) 1890 DIN TURCIA Corespondența parte a ziarului „ Universulu Constantinopol, 24 Octombre. Greva bisericească Patriarh­ul nostru a cum pățit-o cu po­runca d’a se închide toate bisericile creștine. Telegraful v’a anunțat cred despre scandalul întâmplat la biserica ortodoxă din Galata. Refaliații de aici voind să prăznuiască pe sfîntul lor protector, Gerasim, și găsind bi­serica închisă, au spart ușa, au intrat în bi­serică și și-afi făcut rugăciunile fără popă. Poliția turcească nu s-a supărat. In adevăr, și convine stăpânirei otomane acest fel de manifestații cari dovedesc că poporul nu vrea să știe de politica patriar­­h­ului, că lui i­­e de libertatea obicenuin­­țelor lui vechi. Tulburări sângerose în Armenia Chiar azi se primește adi vestea că o bandă de armeni, supuși ruși, a trecut granița turcească și a atacat un detașament de sol­dați la satul Gaasma lângă fruntaria rusâscă. Armenii înarmați au năvălit pe teritoriul turcesc ca să provoace o răscoală între Ar­menii Turciei. Trupe Speranțele armenilor Mesurî “r­ îndată ce s’a aflat despre acestă năvălire la Erzerum, s’au trimis trupe pentru urmă­rirea turburătorilor. Nu se știe incă până în momentul de față dacă trupele acestea s’au întâlnit cu turbu­rătorii. E probabil însă că aceștia din urmă se vor fi și grăbit a se refugia pe terito­riu rusesc, ne­reușind a provoca nici o ră­­­colă în Armenia. Niște agenți ai comitetului armean din Londra răspândesc zgomotul printre Armenii supuși ruși că Englitera va interveni în cu­rând în favoarea lor. Li se spune că ar fi vorba de crearea unui principat armean vasal al imperiului otoman. Agenții comitetului armean din Londra se servă de kurzi, pe cari îi escită contra armenilor ca să provoace tulburări. Guvernul turcesc a luat măsuri foarte se­rioase ca să apere pe armeni de ori­ ce ex­­cese din partea Kurzilor. Deja s’au stabilit cordoane militare între satele armene și cele kurde. Prin urmare știrile ce se răspândesc prin ziarele engleze că vexațiunile Kurzilor ar fi făcut inevitabilă o apropiată răscoală a ar­menilor, sunt cu totul neîntemeiate. Acest pretext nu s’a dat și nu se va permite să se dea armenilor. Din alte pricini poate se vor răscula și întâmplări din țară Două logodnice păcălite Se scrie din Iași că un oare­care individ Froim Rafailovici fiind logodit cu o fată Rachel Solomonovici din strada Sărăriei No. 7 cu 4 zile înaintea nuntei numitul a înșfă­cat suma de lei 1200 în numerar și Un om­uic ce logodnica sa i ar fi promis ca zestre, luând’o la sănătoasa. Numitul nu s’a găsit nici până astă­zi, de­și se zice că ar fi as­cuns la­ familia sa din orașul Botoșani. Un caz identic s’a întâmplat acu zece zile. Un tînăr din Botoșani știa să capti­veze inima fetei unui argintar, logodindu­­se peste puține zile. Fata a reușit după o muncă cinstită a-și agonisi suma de 500 lei care i-au depus împreună cu 1000 lei dați de cumnatul ei, la un alt giuvaergiu G, ca bani de zestre. Cu o zi înainte de nuntă tînărul de la Botoșani a venit în Iași pre­­zentându-se cu mireasa la argintarul G. pen­tru a-șî scoate zestrea, a doua zi având a se face nunta. Insă în acea zi șarlatanul de lo­godnic a dispărut cu banii lăsând pe nefe­ricita logodnică cu buzele umflate. — Biata fată e în disperare. Cadavru misterios Miercuri s’a găsit înecat într’o fântână dintr’o mahala din Iași, un tînăr în etate de vre­o 25 ani. Cazul a fost comunicat i pâi Chiiii­lii. 1 ■* Crimă oribilă Ni se scrie din Bacău­ de cătră coresponden­tul nostru, că zilele aceste individul loan Manole, de profesiune agricultor, în urma unei neînțelegeri ce avuse cu un alt mun­citor Manole, acest din urmă l’a pândit pe cel­alt în seara de 20 Octombre, și l’a o­morît. După cercetările făcute s’a aflat că mortea­­ ar fi provenit din loviturile ce­­ i-ar fi dat cu un topor în cap. Criminalul a dispărut. Parchetul a ordonat urmărirea și depunerea criminalului în arestul județului. Țarevici la Viena (Prin fir telegrafic) Viena, 25 Octombre. Țarevici a sosit azi la 2 ore. El a fost primit la gară de către Impérat și Arhiducii Charles-Louis, Francois - Ferdinand d’Este, Regnier, Wilhelm, guvernorii civili și mi­litar, președintele poliției, personalele amba­sadei și consulatului rusesc, împăratul și arhiducii Charles-Louis și Wilhelm purtau uniforma rusească și Țarevici uniforma aus­triacă; împăratul a îmbrățișat pe Țarevici care a avut aceiași primire cordială­ și din partea arhiducilor. In timpul revistei com­paniei de onoare, musica a cântat imnul ru­sesc. Parcursul de la gară la Hofburg s’a făcut în trăsură deschisă; Țarevici era la dreapta împăratului; o mulțime enormă era grămădită pe străzi și aclama călduros. Țarevici a făcut o vizită Arhiducelui Charles Louis la care a stat aproape o ju­mătate oră, apoi Arhiducilor Francois Ferdi­nand d’Erie, Regnier și Victor și ambasa­dorului principe Lobanov. După aceea a mers de a depus o coroană pe mormântul Arhiducelui Rudolf. Pretutindeni pe unde trecea Țarevici era mulțime enormă. Toți membrii corpului di­plomatic și au depus cărțile lor la palat. S’a dat apoi un prânz de gală la Schoen­­brunn la care au luat parte toți Arhidu­cii, Arhiducesa Marie Thérèse cu cele două fiice ale sale, principele Lobanov și tot per­sonalul ambasadei rusești, miniștrii contele Taaffe, Bauer, Kallay, Orery, șeful diviziu­­nei Szpegenyi.—După masă s’a ținut cerc. Țarevici s’a întors la Viena la Hofburg, unde împăratul a venit să 1 găsească pentru a-l conduce la operă. —­ La orele 10 împă­ratul și Țarevici au mers la gara de sud unde așteptau principele Lobanov și perso­nalul ambasadei. După ce și-a luat rămas bun în modul cel mai cordial de la împărat, Țarevici a plecat la Triest.

Next