Universul, decembrie 1890 (Anul 7, nr. 279-301)

1890-12-08 / nr. 285

Anil VII.—No. 285 CALENDAR PE 1890 Ortodox Vineri 7 Decembre. — P. Ambrosiu și Sf. Filotea. Catolic Vineri 19 Decembre.—Namisia. Sereie răsare la 7—31; apune la 4—21. Efemeride 1 7 Decembre 1601. — Șerban Basarab ocupă tronul Țerei după moartea lui Mi­­h­ail Bravul. W­ Grăbiți-ve!! de­ore­ce acest abonament extraordi­nar este numai pentru o lună de zile. De la 15 DECEMBRIE a. c­„Universul 11 politic cotidian deschide un abonament extraordinar cu premiile ur­mătoare : Pentru 3 luni în capitală Lei 5.50 „­3 „ „ județe „ 7.75 üSp­ PREMII 11Ș3 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 1 volum, Universul Literar pe 3 luni. 1 sticluță de parfum fin și Unul din următorele obiaete, dupe alegere: O frumustt broșă pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diamantului?, cu o frumosa păsărică la mijloc, sau­ o mică toaletă de buzunar, de piele fină, colorată și brodată în mătase, care conține un pieptine, o o­­glindă și un tir buton, sau o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifel și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lel II. — „ 6 „ „ județe „ 14.25 PREMII 1 Calend­ american cu foi zilnica pe 1891. 1 Calendar al „Universului“ pe 189L 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 3 volume. Universul Literar pe timp de 6 lunii. 1 mică sticluță de parfum fin și Unul din obiectele de mai sus, după a­­legere, adică sau o broșa, sau­ o toaletă,sau o călimară. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— „ „ „ județe „ 27.50­09* PREMII . 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 1891. ^ 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 2 romane de 3 volume fie­care. Universul Literar pe timp de un an, 1 mică sticluță de parfum fin și Tóte cele trei obiecte de mai sus, adică o broșa, o toaletă și o călimară. Banii se trimit la administrația ziarului­­ ți „Universul“, stra­da Brezoianu No. 19 (casa propriă) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abona­mentului. Abonații de prin comunele rurale, când ne vor trimite costul abonamen­tului, vor bine-voi a ne indica și oficiul poștal cel mai apropiat pentru a le trimite premiul acolo, de­oare­ce poșta (mesagerii) refuză de a primi pachetele pentru comunele rurale. N.B. Toate romanele cari au urmare nu se pot da separat; trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume de­cât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult, pentru fie­care volum numai 80 bani. București, 7 Decembre. Fucționarii mici și loteriile Funcționarii de la grefele tribunalelor din țară au­ petiționat ministerului justiției, cerând să li se sporească salariile. In urma reformei magistraturii și a ur­cării succesive a salariilor magistraților, se drept să se facă ceva și pentru funcțio­­nogirii grefelor, cari sunt încărcați cu muncă grea și nu sunt plătiți în proporție cu a­­ceastă muncă. Ministrul justiției, întrebat în parlament, a răspuns că cererea i se pare întemeiată și că va ruga pe­ comisia bugetară să con­simtă la o­ urcare a salariilor funcționari­lor de la grefe. . * * * ție, acoperindu’și fața. In acest moment—zice d. La bruyare,—o văd venind pe șeful gării cu un om ® are Intervenție „îndată, mă scol și me duc la dânșii. — „D. Lamperier, mi se pare, zic. — Eu sunt, zise șeful gării. — Iată o scrisoare de la d. Regnaul. M’a însărcinat pe lângă aceasta să-ți fac complimente. Pe când citea, comisarul se uita și el de la spatele mele, la răvaș. Padlewski era tot fixat de agenți. — Ce pot face, zise d. Lamperier pentru d-ta ? — Nimic, zise d. La bruyare, sunt foarte fericit că-ți fac cunoștința: călătoresc cu trei prieteni. îmi dai voie să ți-î prezint ? Alerg după Padlewski și tovarășii lui, îl prezint șefului gării, ca doctor la un duel, sub numele Wolf; șeful îl prezintă comisarului. Acesta pleacă. — Scăpaserăm în parte de bucluc. Padlewski e acum în America. Povestirea crimei La Turin, Padlevski povesti în amă­nunt d-lui de Labrugăre cum comisese crima. — Știi, zise Padlevski, după ce ne o­­prirăm se privim la fereastra unei libră­rii, la care era espusă o grav­ă repre­­sentând crima, făcută de tovarășul meu, ce e cu istoria bombelor ? Un rus, care părea a fi bogat, se sta­bili la Paris la începutul anului 1890, și să puse în relații cu câți­va dintre refugiații politici. El î i convinse că era momentul po­trivit ca să dea o lovitură mare, le dădu mijloace ca să o pregătească și trimise apoi pe cei mai hotărâți dintre dânșii. La hotar fură prinși în­dată, căci poliția era­­ avizată. Mi să propuse să mă duc și eu, dar, nu știu de ce, avut bănuieli și refuzam. Știu ce s’a întâmplat, bieții oameni trimiși se aleseră cu spânzurătoarea, unii, iar­ alții cu munca silnică pe viață în minele din Siberia; cei rămași în Paris au fost a­­restați. Aflarăm că cel care făcuse complotul era generalul Seliverstof. Acesta simțise nevoia de a face curtea autocratului și de a-și dovedi zelul... Când aflam­ aceasta, hotărîiu moartea­ trădătorului. Dar, mai înainte voia­ să fiu sigur de vinovăția lui. Făcum­ o anchetă amănunțită, întrebam pe toți oamenii cari puteau­ să-mi dea informații, și ast­fel adu­nam o serie de dovezi absolute. . Trebuia să m’apropiu de omul pe care-l­ osândisem singur, in întregimea conștiinței mele, căci trebue să se știe bine că nimeni nu mi-a cunoscut planul,—nimeni nu m’a ajutat. Toate istoriile privitoare la oare­care ordine de execuții de la vre-un comi­tet terorist, de subsidii date ca să mi se vie în ajutor pentru executarea planului meu, sunt închipuiri. Cât despre Mendel­sohn, l-ași fi pus cel din urmă în curent, căci știu cât de rău­ ar fi pentru refugiații politici ruși, dacă el ar fi expulzat din Franța. Atunci am intrat la d. de Bernhof, cu o leafă ridicolă, dar care-mi era de ajuns ca să mănânc pane și să beau apă. Știam că Seliverstof era la Paris, știam de asemene că cunoștea puțin pe Bernhof și că, prin acesta, într’o zi puteam să intru la ge­neral. Intâin, fusu trimes la oțelul de Baden ca să duc o invitație, care fu refuzată. A doua oară, la 18 Noiembre, mă în­­torsem­. Mă dusești numai ca să capăt în­credere, negândindu-mă în acea dimineață că a bătut ceasul. Știam că Seliverstol era forte bănuelnic, foarte dibacil, și credeam că vor mai trece săptămâni, pănă când să fiu primit de dânsa. Spre marea mea mirare, când mă pre­­zintam­, la 11 ore și jumătate, fui intro­dus la general, monumentul lui Alecsandru al 11-lea al Rusiei. —(Vezi pag. III-a.) Aceasta ne aduce să ne gândim la un mare defect al organizării administrațiilor noastre publice. In afară de aceia că munca nu ie bine distribuită, ceia ce face că în unele ra­muri publice avem prea mulți funcționari iar în altele prea puțini, în toate fără ex­­cepție găsim aceiași nedreptate : lefuri prea mari alături cu lefuri prea mici. Sunt funcțiuni prea gras plătite, și sunt altele, imensa majoritate, plătite așa de puțin în­cât te miri cum pot titularii lor să trăiască cu lefuri așa de infime. Funcționarii mici sunt foarte rău remu­nerați, cu tote că iei muncesc mai mult. Această nedreptate ar trebui curmată. In toate ramurile ar fi necesară o bună revizuire a muncii: se nu fie într’un loc funcționari mai mulți de­cât trebuie, iar în alt loc prea puțini. Apoi, să se reducă ceva din len­­ile cele mari și să se sporească salariile mici, așa ca toți funcționarii publici să fie plătiți o­­menește. O asemenea reformă ar moraliza admi­nistrația publică mai mult decât toate legile. Guvernul care ar sevîrși-o, ar face un mare act de dreptate Același lucru trebuie să-l semnalăm astăzi. Luați ziarele „Românul“, „Bucarest“, „Constituționalul“, „Voința națională“, „In­­dépendance roumaine“ cu data de 6 No­­embre, și veți găsi in ele cursuri și re­clame de ale bancherilor ne dați în jude­cată, recomandând tot soiul de bonuri cu prime. Apoi ziarele toate calcă legea, fără ca totuși parchetul să le tragă la respundere. In fața acestei stări de lucruri, camera de comerciu din București a crezut de cu­viință să se ocupe de cestiune. Camera a hotărît să ceară ministerului justiției să înceteze urmăririle permițând vânzarea și să se aducă un proiect pentru o nouă lege a loteriilor. Prin acest proiect, lovindu-se jocul ade­vărat de loterii, se cere să se permită comercial de bonuri ale împrumuturilor cu prime, cari au o valoare reală și sunt rambursabile. None ni se pare că aceasta ie singura soluțiune rațională și ministrul justiției va trebui s-o primească. Vom vedea, producea vara, se produce și iarna, înghe­țând tuburile, se simte o lipsă mare de apă. Municipalitatea e alarmată. Am vorbit în amănunt despre proce­darea parchetului față cu negocia­ții de bonuri ale împrumuturilor cu premii și am denunțat opiniunii publice revoltătoarea nedreptate de a se trage în judecată numai șapte, pe când sunt sute și sute de ban­cheri, în capitală și în provincie, cari fac același comerț. Am arătat de asemenea, cu dovezi, că, pe când cei șapte sunt trași în judecată, alții urmează acest comerciu și publică chiar acum reclame pentru diferite loturi și chiar procese. DIN FRANȚA Corespondență parte a ziarului „ Universulu Paris. Frigul Hotărît, iarna aceasta, de care nu ne bucurăm de loc, e foarte grea. Lucrul fu­sese prezis, nu știu cu ce judecată, dar prezicerea s’a împlinit, dovadă că sunt profeți cari au trecere chiar în țara lor. In toate nopțile, frigul e de zece până la cinci­spre­zece grade. Negustorii de lemne și de cărbuni sunt încântați, dar numai ei se bucură, împreună cu patina­torii, de acest frig prea prelungit. O nouă chestie să deschide, din cauza frigului. Lipsa de apă, care de obicei și la fuga lui Padlevski V’am trimis deja amănunte asupra asa­sinării generalului rus Seliverstof, la Paris. Numele ucigașului s’a aflat p e tot un rus, anume Padlewski. El a dispărut fără ca se poată fi prins. Iată amănunte asupra afacerii, amănunte date de d. Georges de Labruyère, redactor la „l’Eclair“. Acesta face povestirea zicând că e autorizat de însuși ucigașul. De la 18 Noembre, data omorului lui Seliverstof, până la 3 Decembre, nihilistul Stanislav Alexandrov Padlevski a trăit li­niștit la Paris, pe când agenții ruși îl cău­­tau prin alte părți. Acum, după comiterea crimei, el a fugit, dar și-a luat așa de bune măsuri și și-a constituit o personalitate artificială atât de dibacil, în­cât, ori­unde s’ar duce azi Padlewski, e la adăpost. Nihilistul ucigaș așa a știut să se trans­forme, încât dacă s’ar prezintă la vre-un bal al ambasadei ruse, ar fi primit cu cele mai mari onoruri de către reprezintanții țarului. Duielul Fuga s’a făcut cu ajutorul ziaristului Labruyère și iată cum. S’a simulat un duiel. D. Labruyere zise într’o zi unui prie­ten : „Am un duiel, care nu se poate face aci. Vreau să plec în străinătate“. Plecară și ajunseră la Modane, (gară la granița dintre Franța și Italia) cu Pad­levski. Descinseră la bufet și cerură câte o cafea. Aproape îndată, doi agenți ai siguran­ței din Italia se așezară lângă ei și-l exa­minară. Oamenii aveau de­sigur fotografia lui Padlevski în buzunar, erau să-l cunoască și se-l aresteze. Padlevski a avut ca complice ziarul „le Temns“, pe care-l „citea“ cu mare aten­­ tată ’n fața Emoția mea, urmează ucigașul, fu mare, căci nu hotărîsem să fac ceva în ziua a­­ceea. Deciseră să lucrez după întâmplare. Mă introduseră în cabinetul lui de lucru și mirarea-mi fu și mai mare, când văzui

Next