Universul, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 5-24)

1891-01-15 / nr. 10

Universal No. 10 Lucruri din toti lumea Filosofi­a rîsului.­ La Paris a apă­rut o carte unică în literatura franceză: „Lumea comicăriei și a rîsului“, care are în cap acesta cugetare­a lui Chamfort: „Cea mai perdută din tóte zilele este aceea când cine­va n’a rîs“. Ciudat fenomen mai e și rîsul­ zice au­torul. Un om cade pe stradă, toți rîd; la teatru, un spectator vede un om îmbrăcat grotește, îl aude spunând o prostie, făcând o aluziune sau un quiproquo, ibucnește de rîs; un om care citește începe de o dată să facă niște strâmbături ciudate, ca un ne­bun. Cu tote astea el­e în tote mințile și e sănătos. A fost numai electrizat de o scenă comică. Departe de a suferi, el petre­ce , încercă una din cele mai vii bucurii pe care pate să le simtă omul. Ne aflăm aci în fața a două probleme de resolvat: I) Care sunt căușele exteriore ale rî­­sului ? II) Care sunt căușele lui interiore ? Pentru a ajunge la deslegarea lor, au­torul plecă din acest principiu că tot ce este contrar idealului absolut al perfecțiu­nii omenești, ațîță râsul și produce un e­­fect comic. Idealul acesta cuprinde tóte as­pectele naturii nóst­re, tóte raporturile nós­­tre cu lumea exteriore, și cu semenii noș­tri. De aci sunt mai multe feluri de comic : comicul material, comicul intelectual,­­co­micul moral. Să luăm pe cel d’ântei din aceste feluri. Fiind dat că omul trebuee să fie frumos, ori­ce cusur îl face comic. Prea marea slăbiciune, grăsimea, piciorele și mâinile prea lungi și prea scurte, o co­coașă înainte sau îndărăt, un nas enorm, o bărbie disproporționată provocă dorința de unde. Bâlbâitul și copelagia sunt cause de rîs Strănuturile continue ale lui Basile în „Bărbierul de Sevila“ provocă rîsul spec­tatorilor. Urîțimea fisică nu mai provocă însă vi­sul când este însoțită de suferință. Tóte mișcările stângace care pricinuesc accidente mici produc ilaritate. Căscatul, sughițul, râgâitul ca și distracția procură materie autorilor de piese teatrale. Slăbiciunea spiritului, extravaganțele, mi­­­aceala, exagerațiile de sentiment sau de patimă sunt asemenea un izvor de haz și compun comicul intelectual. Căsătoria cu nepotrivirile de caracter, cu luptele dintre soți, cu necredințele mu­tuale și cu toate fantasiile capricioase au dat teatrului scene foarte comice. Relațiile dintre doi soți care se hărțuiesc mereu, formează comicul moral. Talon morse?..— Re­vestește din, Wa­shipgtoh’că secretarul,­de agricultoru, d. Ruși, se ocupă de cât­va timp cu orga­nizarea unei expediții pentru explorarea renumitei regiuni a Coloradului, numită Valea Morței. Acesta întinsă regiune este cu totul ne­cunoscută până acum. Tot ce se știe este că lipsește cu desăvârșire apa acolo și că domnește o așa căldură în­cât corpurile animalelor moarte nu se descompun. Mem­brii expediții mei vor fi obligați să ia pro­vision­ de apă și de merinde pentru dân­șii și pentru catarii lor. Este însă îndoială că animalele au­ să pută suporta până la capăt căldura din acea teribilă vale. Expediția va fi împărțită în două gru­puri ; unul va intra in Valea Mortei prin Nevada de sus și cel­ l­ alt prin California de jos. Se crede că e aur mult în acea vale. Anul trecut un miner intră în vale și găsi cadrarul unui alt miner; lângă ca­davru era o doniță plină cu bucăți de aur cât pumnul._______________________ Ilustrația nostra Dăm azi portretul unui vechi militar care, prin industria postavului, a adus mari servicii țării. Portretul e al d-lui colonel Eugeniu­ Al­caz, fost în mai multe rânduri deputat și senator. Colonelul Alcaz a dăruit statului după cum se știe, fabricele sale de postav. Asemene fapte vorbesc de sine și n’au nevoie de comentarii. Numai un suflet pa­triotic și generos poate să le săvârșească. D. colonel Alcaz reprezintă actualmente în Senat județul Neamțu. ȘTIRI Societatea albaneză „Dritta“ din capi­tală, al cărei preșidente este d. N. Naciu, directorul ziarului „Squiputari“, organi­zează un bal public pentru mărirea fon­dului societăței. O Ceremonia funebră pentru înmormântarea lui Toma Brătianu se va face la biserica Sf. loan din Pitești, azi Luni, la ora 1 p. m. de unde cortegiul va porni la comuna Luicî, plaiul Loviștea, la biserica familiei. O D. Ionescu Gion va ține Duminică 20 Ianuarie curent, ora 8 și jumătate seara, o conferință asupra orașului București in tim­pul revoluțiunei franceze din 1789. Intrarea liberă Locurile reservate în loji un leu. O Ancheta în afacerea scandalurilor de la Ploești o continuă cu mare activitate de ju­decător de instrucție. Peste trei patru zile se va da ordonanța definitivă în această afacere. Deliqvenții vor fi trăvniși pentru a fi judecați de judecătoria de pace din Plo­ești, pentru faptul de bănie fără răniri grave. O­r. general Ipătescu, a cărui boală am anunțat-o, a obținut un concediu și va pleca in streinătate, spre a se supune unei operațiuni.­­ Societatea Comercianților de băuturi spirtase din București va da un Mare bal deschis fară tombolă în seara de mercur, 16 Ianuarie curent, în marea sală a Băilor Eforiei. Această Societate fiind representanta celei mai întinse bresle de com­erciu din țară, balul seu promite a fi unul dintre cele mai splendide baluri de societăți. De aceea, îndemnăm pe cetitorii noștri, a nu perde ocasiunea de a visita acest bal, unde vor găsi destule distracțiuni. Prețurile întrăreî destul de cuviineiose: 15 lei loja, 6 lei pentru o familie și 3 lei pentru o persoană. Biletele de intrare se pot găsi spre vândare chiar de acum la d. Președinte G. Dobriceanu, Calea Vic­toriei No. 97, la d. Gâmbrîi Tănase Tonescu Calea Victoriei No. 178, și la toți domnii membri din consiliul de administrațiune al acestei Societăți.­ ­ De la 30 Decembre 1890 până la 6 Ia­nuarie 1891, s-a născut în Iași 51 copii vii. Din acești 51 copii vii, 40 au­ fost le­gitimi și 11 nelegitimi; 25 au fost băeți și 26 fete; 17 au­ fost din părinți creștini, și 34 din părinți israeliți. Au­ decedat 48 de persoane, din care scoțându-se 13 de­cese de persoane venite din afară și de­cedate în oraș, rezultă numai 33 de de­cese ; de sex bărbătesc au fost 30, de sex femeesc 16; creștini au­ fost 26, israeliți 20. Cauzele principale ale deceselor au­ fost: Tuberculoza Pulmonară 7 cazuri, Pneumonia 4 cazuri și Enterită 2 cazuri. In urma boalelor de infecțiune, nici un un caz le­tal. © . D. doctor Victor Smervoî s’a numit de­finitiv, în baza concursului depus, în pos­tul de medic comunal la despărțirea II din orașul Iași, pe care îl ocupa provisoriu­. D D. Dumitru Voiculescu, fost controlor fiscal, este numit controlor clasa II, în lo­cul aflat vacant prin decedarea titularului I. Radulianu. Luni. 1­ 3 — In consiliul de miniștri trecut s’au de­pus referatele pentru acordarea privilegii­lor ce se dau conform legei industriale, următoarelor fabrici din țară: Fabrica Stella din București, parfume­­rie, săpunuri și produse chimice. Frații Axerio, București, ipsos. Gr. Alexandrescu, București; tăbăcărie. I. Bonim, București; frînghie. C. G. Oppler, București; lămpi. I. Parisot , C-nig, T.-Jiu; cherestea. I. Albele, junior, București; cămătărie. I. Grigorescu, Dâm­bovița; rafinărie de petrol, N. C. Vămeșescu,ț R.-Vâlcea ; cherestea.­­ Consiliul de miniștri s’a ocupat zilele acestea de creditul de 9.075.001­ franci pe care ’i cere ministrul lucrărilor publice pentru con­strucțiuni de vagoane, gaze, gărage, halte și altele, cerute de direcția căilor ferate românii . La 27 ianuarie, societatea Crucea roșie Din România își va alege consiliul de ad­ministrație pe o periodă de trei ani.­­ Prințul Al. Știrbeiy, membru în consili­ul de administrație­­ a căilor ferate, prepa­ră o lucrare importantă. D-sn cauză a sta­bili prețul exact de­ construcțiune a căilor noastre ferate. O depeșe din Viena scrie că d. general Manu, care a sosit la 11 curent acolo, nu va pleca la București, de­cât azi luni, ca să poată asista la deschiderea Camerei. O Biletele pentru balul societăței funcțio­narilor publici, ce să dă în teatrul națio­nal la 29 ianuarie 1891, se află de vân­zare la toți membrii consiliului central de administrație al societăței și la biroul societatei Strada Smârdan No. 11 . D. Niculescu Dorobanțu re numit­ pro­curor la tribunalul Argeș, în locul D-lui Gussi, demisionat. , D. Tălpeanu, supleant la tribunalul Dolj, e numit procuror la același tribunal. D. Izvoreanu i e numit judecător suple­­a­nt la același tribunal.­­ Se depeșază din Viena că d. Văcărescu, ministrul României, a presentat condolean­țe­le sale familiei celebrului architect Schmid care a construit primăria din Viena și care a murit ieri. O Numerul ofițerilor însărcinați cu lucrări de topografie și getodesie va­ fi sporit și anul acesta. Ministerul de război vrea să se termine cât mai curând harta topogra­fică a României. 1 . D. general Vlădescu, ministru de război, se întoarce de seară de la Târgu-Jiu. O D. Văcărescu, ministrul nostru la Bru­­xella, va reprezenta pe rege la înmormân­tarea prințului Balduin. O Casa Dreyfus din­ Paris a început a face mari cumpărări de cereale la Botoșani și in nordul Moldovei. Din Iași se scrie, că exportul grâului și al porumbului mai cu seamă continuă pe o scară foarte în­tinsă cu căile ferate. Zilnic se fac cumpă­ra­t! cu­ prețuri în urcare. O „Indépen­dance Roumaine“ spune ca gu­vernul bulgar ar fi dat ordin trupelor tri­mese la frontiera sârbă să se întoarcă în­dărăt. Trupele vor fi desconcentrate. Primăria de Iași,a cumpărat pe preț de 300.000 lei casai D-lui Nunuțu Rosno­­veanu, pentru a instala în ea administra­ția Municipalitățea de Iași. Rîul Moldova a înghețat.­­ Parchetul din Iași a fost înștiințat des­pre disparițiunea unui impiegat al casie­r O­riei Vaslui, Costache Halanga, care a de­lapidat suma de peste 4000 lei. O Circulă­ prin Galați zgomotul că sena­torul Gălățean Urechia ar stărui pe lângă cetățeni pentru crearea unui Atheneu Gă­­lățan.­­ D-nul D. C. Butculescu a trimis Comi­tetului Societăței Presei următoarea a­­dresă: Domnilor membrii. Potrivit misiune! ce­­ mi-ați încredințat ca organizator al balului societăței presei și conform dorinței manifestată la unani­mitate în seara de Marți coren­t de comi­tetul general de organizare, în privința pa­­tronagiului acestui bal, am onoare de a vă face cunoscut că d-na Irina Gr. Sutzu a bine-voit a primi patronagiul balului socie­tăței noastre. De azi înainte putem considera, că suc­cesul acestui bal este pe deplin asigurat având în capul nostru o personă așa de distinsă a căreia ospitalitate­, filantro­­pizm și civilitate au­ ajuns proverbiale. Din’ parte-mi n’am de­cât să m­e bucur de onoarea ce ’mi ați acordat, ca să pot ajunge la un rezultat atât de viu dorit. Vă rog, domnilor membri, și sunt sigur că veți bine-voi a aviza imediat pe d-niî membri ai presei, că dornna Irina Gr. Sutzu a fixat ziua de Duminică 13 corent ora 2 și luni. p. m., pentru primirea vizi­tei delegațiunei presei. Primiți, domnii mei, asigurarea osebitei mele stime și considerațiuni. Organizator 1­. C. Butc­ul­es­cu. DEPEȘI Demers diplomatic Sofia, 12 Ianuarie. Guvernul englez și cel italian au făcut la Sofia aceleași demersuri, pe care le-au făcut cabinetele din Viena și din Berlin în chestia nihiliștilor. Grevă proiectată P­isburg, 12 ianuarie. Se află că dl. Dillon, organizatorul Uni­­unei lucrătorilor americani, ar fi primit înștiințarea că minerii din America, pro­iectează pentru 1 Maiu o grevă în masă în favoarea zilei de lucru de 8 ceasuri ; se bizue până acum pe o jumătate de mi­lion de participanți. Inmormêntare Bruxel, 12 Ianuarie. înmormântarea principelui Balduin s’a fixat pentru Joia viitoare. larjiă Charkov, 12 Ianuarie. Mai multe sate din Sud-Estul Rusiei sunt acoperite mai cu totul de zăpadă ; mai multe persoane au murit de frig­.— Comunicația cu drumurile de fer este cu neputință; telegrafele sunt neatinse. Morți în mină Genzelkirchen, 12 Ianuarie. Până azi dimineață s’au­ scos din mina Hibernia unde s’a produs explosiunea de gazuri, 44 morți și 32 răniți; lipsesc încă 4 lucrători. Privilegii de bancă Paris, 12 Ianuarie. Proectul pentru prelungirea privilegiu­lui băncii Franciei până la 31 Decembre 1920 va fi depus azi.—Condițiunile sunt următoarele: Banca va vărsa Statului o sumă anuală de 2 Va milioane de la 1898; până la această epocă ea va vărsa 1.700.000. —Banca renunță la ori­ce interes asupra avansului permanent de 140 milioane al tesaurului; ea va primi de acum înainte deposite de titluri în toate sucursalele, al cărui immer se va mări. —Dacă împreju­rările ar obliga-o să ridice scontul mai mult de 5 %, beneficiile cari ar proveni din acest fapt nu se vor distribui acțio­narilor ci vor servi ca să mărească fondul social; maximul emisiunei biletelor se va urca de la 3­­/s până la 4 miliarde. OCHII DRACULUI PARTEA A PATRA Berta, crezând că în casă nu se afla de­cât bătrâna servitoare germană, îi trecu prin gând să fugă, deschizându-și singură ușile închisorii. ’Era curagioasă și de­sigur nu s’ar fi dat înapoi din fața unei lupte corp la corp cu temnicera ei, dar trebui să renunțe la proectul ei de fugă descoperind că, afară de grădinar, mai era în vilă și un alt ser­vitor, neamț, un fel de dobitoc, mai tot­­deauna beat de rachiu, care îndeplinea slujba de fecior. Și ea strigase iarăși: — Doamne, n’am speranță de­cât în tine, protege­ me, apără-me! Berta fusese adusă duminică la villa. Miercuri nu primi vizita bavarezului. O afacere importantă îl ținuse la Paris $au­ poate că lăsase pe tânăra fată să se mai gândească. A doua zi când se prezintă, avea ae­rul trist, încerca un mijloc nou de seducere. * — Sufer mult, zise el Bertiî. O rugă să aibă milă de el. Necăpătând nimic, nici măcar o privire, făcu o mișcare de necaz. Le stăpâni însă. Scoase din buzunar mai multe cutii, le desfăcu și le arată Bertiî care rămase ne­­păsătoare. Erau giuvaeruri foarte frumoase : cercei, un inel, o broșe, o brățară. — Berta, zise el, e un cadou ce’țî fac. ■— Mulțumesc, d-le, nu port giuvaeruri, răspunse ea cu răceală. . •—• Ești foarf­e dificilă, zise el. •— Nu cer nimic de­cât libertatea, nu vreau alt­ceva de la d-ta. — Ah! strigă el, o să -mi pierz răb­darea. Ea dete din umeri cu dispreț. El închise cutiile, le puse în buzunar și eși. — Domne, strigă tânăra fată desperată, n’o să ai milă de mine ? Servitorea aștepta pe stăpânul seu. — Ei bine, d-le, întrebă ea, am izbutit ? — Nu, a refuzat giuvaierurile, nici nu s’a uitat la ele; cu blândețea vez­eu bine că n’o să obțiă nimic. Ii vorbesc, nu’mi răspunde. Lasă-mă să plec, dă’mi drumul, mereu acelaș refren. — Nu ie din pasările acelea cărora le place colivia și dacă aș fi înlocui d-tale... — Ce ai face ? — Ași lăsa-o să zbare. — Nu, nu. — N’o să capeți nimic de la ea, d-le, fata asta nu se fată ca multe altele, ie o virtute! — Dar tocmai pentru că se cinstită și înțeleaptă o iubesc, căci o iubesc, Pulche­­rio, o iubesc! — Oh! știu bine, căci alt­fel... — Da, dacă n’așî iubi-o, dacă nu mi-așî fi pus în minte să me fac iubit, din ziua ântâî ași fi putut sâ’î înving împotrivirea. Dar ea în cele din urmă are se cedeze. •— Crezi? — N’o să aibă în­cotro. Bătrână servitute dete din cap. •— Nu ea, d-le, ei d-ta o să cedezi. Vizita de a doua zi nu schimbă întru nimic­ situațiunea, dar Blousmann plecă a­­menințând pe fată că o să întrebuințeze forță. Berta era foarte speriată. Plânse. Vai! biata copilă nu mai putea decât să plângă. Petrecu o noapte grozavă fără să poată să închiză ochii. Tremura mereu. Ii era frică să nu vază pe bavarez apărând de­o­dată în odaia ei. In sfârșit ziua apăru. Se liniști puțin. Până la două ceasuri după amiazi, fu­sese liniștită, dar când văzu venind cea­sul în care Blousman sosia la villă, o ne­liniște grozavă o cuprinse. Ii era frică. La cel mai mic zgomot simția un fior în tot corpul. Se gândi la mama ei, la soră-sa, și striga înebunită. — Doamne, Doamne! Nu’mi trimețî pe nimeni în ajutor ? Se ducea la fereastră și se uita în de­părtare, dar, vai! nimic nu’i anunța a­­jutorul ce cerea. Acest ajutor nu ’i mai spera și ea­­ și zicea, scuturată de o tre­­murătură convulsivă. _ — Sunt pierdută !••• Marți, 15 Ianuarie (27 Ianuare) 1891 Regimul evreilor Petersburg, 12 Ianuarie. „Nevoie Vremea“ află că Senatul a decis de a nu autoriza cumpărarea de proprie­tăți de către evrei de­cât în împrejurimele orașelor și satelor unde acești evrei sunt înscriși de la 1858 (înainte de 27 August același an). Condoleanțe Roma, 12 Ianuarie Senatul a reluat azi lucrările sale.—D. Crispi a aprobat inițiativa luată de d. Al­fred în expresiunea regretelor Senatului trimeasă regelui Belgiei; el a arătat ma­rele merite ale dinastiei belgiana; el a a­­dăugat: este bine ca Italia care se găse­ște în aceeași cale de libertate ca Belgia să trimeată acesteia cuvinte de condoleanță. Regina Spaniei Madrid, 12 Ianuarie. Regina Regentă este mai bine , dar este obligată să rămâie în pat. Inundații Paris, 12 ianuarie. Numeroase inundări se produc în regiu­nea din Nord în urma topirei zăpezilor. Orașul St. Quentin este inundat în parte, mai multe case S’au­ dărâmat în timpul nopții. La Salonel, la 6 kilometre d’Amiens, inundația s’a produs pe neașteptate, ori­ce comunicație cu cele­lalte localități este întreruptă. Botez Petersburg, 12 Iaaunrie. Botezul ultimului fiu al marelui duce Constantin Constantinovici se va face la 26 ianuarie. Navigație deschisă Anvers, 12 Ianuar­ie. Navigația pe Escaut va reîncepe mâine Curier financiar săptămânal Bursa noastră a fost slabă. Târgul ac­țiunilor cu deosebire a lăsat mult de do­rit. Băncile Naționale n’au cooptat în bur­să, de câte 3—4 operațiuni in toată săp­tămâna; cursul staționar, la 1470—1473 pe termen. Naționalele de asigurare au a­­tins repede 410 și Construcțiunile 123 pe termen. S’au­ încheiat în bursă câte­va, transac­­țiuni în 5 °/6 perpetuu, municipale Bucu­rești și fondare rurale 5%. Cele­ct’iității au cotat 101/2, 5 °/o comu­nal 961/2 , fond­arul rural 5% 991/2 și 5% urban 96.40. Atât creditul urban din Iași cât și cel ru­ral din București convoacă pe societari în a­­dtu­nare generală ordinară pentru ziua de 10 (22) Martie viitor. 5 °/0 amortisabil cotează în târgul liber 100:1/4, 4% 853/4 și 6% rural convertit 1017a-5% comunal din 1883 face 96. Fond­arele rurale 7 °/0 au încheiat cu 10274, 7% urban 1027, Șl G °­ o 1017*, foste fară cupoane. Acțiunile Dacia România cotez în târ­gul liber 356. » In devise s’au încheiat: Ceh : Londra 25.27—­32; Paris 104.40— 30 ; Viena 2.22—30; Berlin 124,50—40— 20; 3 luni: Londra 24.15—17; Paris 99.70—85; Viena 2.20—187*; Berlin 123.35—40—15. Solrile din ultimul moment anunță cur­suri ferme pe piețele străine. MARELE MAGAZIN de HSaa­ Ch­riftsaîâ și CaBrîtărlă Subsemnatul fac cunoscut enor­­mele cli­entele și on­ public că am aranjat din nou Prăvălia mea din str. Carol No. 72 sub hotel Dacia cu tot felul de obiecte de Mar­­chetărie și Cuțitărie precum și asortamente de bricegărie franțuzească cu prețurile cele mai moderate.—Rog pe on. mea clientelă și on­ public de a me onora cu comandele d-lor ca și până acuma. Cu stimă 1535 Raiciu Ganc­oi F. in . Zile mai buni Cele două trăsuri, plecând din strada Richer, ajunseră în curând la Ville d’A­­vray. In cea d’ânteî se aflau comisarul de poliție, agentul Perrot și Pivoine. Nu era fi încă cinci ceasuri. Un cupefi, care trecu ca fulgerul, lua înaintea celor două trăsuri. •— Ie bancherul, zise Pivoine. — El! Ești sigură ? —­­ Da, d-le comisar , l’am zărit, s’apoi i-am recunoscut cupeu. — Cu atât mai bine , o să ne arate drumul. Birjar, dă bici cailor, trebuie să ajungem odată cu cupeul la casa la care mergem. Birjarul biciui caii cari o luară în galop. Celalt birjar făcu ca tovarășul seu, cari o luară în galop. Cuplul se opri, von Blousman se dete jos. (Va urma)

Next