Universul, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 5-24)
1891-01-15 / nr. 10
Universal No. 10 Lucruri din toti lumea Filosofia rîsului. La Paris a apărut o carte unică în literatura franceză: „Lumea comicăriei și a rîsului“, care are în cap acesta cugetarea lui Chamfort: „Cea mai perdută din tóte zilele este aceea când cineva n’a rîs“. Ciudat fenomen mai e și rîsul zice autorul. Un om cade pe stradă, toți rîd; la teatru, un spectator vede un om îmbrăcat grotește, îl aude spunând o prostie, făcând o aluziune sau un quiproquo, ibucnește de rîs; un om care citește începe de o dată să facă niște strâmbături ciudate, ca un nebun. Cu tote astea ele în tote mințile și e sănătos. A fost numai electrizat de o scenă comică. Departe de a suferi, el petrece , încercă una din cele mai vii bucurii pe care pate să le simtă omul. Ne aflăm aci în fața a două probleme de resolvat: I) Care sunt căușele exteriore ale rîsului ? II) Care sunt căușele lui interiore ? Pentru a ajunge la deslegarea lor, autorul plecă din acest principiu că tot ce este contrar idealului absolut al perfecțiunii omenești, ațîță râsul și produce un efect comic. Idealul acesta cuprinde tóte aspectele naturii nóstre, tóte raporturile nóstre cu lumea exteriore, și cu semenii noștri. De aci sunt mai multe feluri de comic : comicul material, comicul intelectual,comicul moral. Să luăm pe cel d’ântei din aceste feluri. Fiind dat că omul trebuee să fie frumos, orice cusur îl face comic. Prea marea slăbiciune, grăsimea, piciorele și mâinile prea lungi și prea scurte, o cocoașă înainte sau îndărăt, un nas enorm, o bărbie disproporționată provocă dorința de unde. Bâlbâitul și copelagia sunt cause de rîs Strănuturile continue ale lui Basile în „Bărbierul de Sevila“ provocă rîsul spectatorilor. Urîțimea fisică nu mai provocă însă visul când este însoțită de suferință. Tóte mișcările stângace care pricinuesc accidente mici produc ilaritate. Căscatul, sughițul, râgâitul ca și distracția procură materie autorilor de piese teatrale. Slăbiciunea spiritului, extravaganțele, miaceala, exagerațiile de sentiment sau de patimă sunt asemenea un izvor de haz și compun comicul intelectual. Căsătoria cu nepotrivirile de caracter, cu luptele dintre soți, cu necredințele mutuale și cu toate fantasiile capricioase au dat teatrului scene foarte comice. Relațiile dintre doi soți care se hărțuiesc mereu, formează comicul moral. Talon morse?..— Revestește din, Washipgtoh’că secretarul,de agricultoru, d. Ruși, se ocupă de câtva timp cu organizarea unei expediții pentru explorarea renumitei regiuni a Coloradului, numită Valea Morței. Acesta întinsă regiune este cu totul necunoscută până acum. Tot ce se știe este că lipsește cu desăvârșire apa acolo și că domnește o așa căldură încât corpurile animalelor moarte nu se descompun. Membrii expediții mei vor fi obligați să ia provision de apă și de merinde pentru dânșii și pentru catarii lor. Este însă îndoială că animalele au să pută suporta până la capăt căldura din acea teribilă vale. Expediția va fi împărțită în două grupuri ; unul va intra in Valea Mortei prin Nevada de sus și cel l alt prin California de jos. Se crede că e aur mult în acea vale. Anul trecut un miner intră în vale și găsi cadrarul unui alt miner; lângă cadavru era o doniță plină cu bucăți de aur cât pumnul._______________________ Ilustrația nostra Dăm azi portretul unui vechi militar care, prin industria postavului, a adus mari servicii țării. Portretul e al d-lui colonel Eugeniu Alcaz, fost în mai multe rânduri deputat și senator. Colonelul Alcaz a dăruit statului după cum se știe, fabricele sale de postav. Asemene fapte vorbesc de sine și n’au nevoie de comentarii. Numai un suflet patriotic și generos poate să le săvârșească. D. colonel Alcaz reprezintă actualmente în Senat județul Neamțu. ȘTIRI Societatea albaneză „Dritta“ din capitală, al cărei preșidente este d. N. Naciu, directorul ziarului „Squiputari“, organizează un bal public pentru mărirea fondului societăței. O Ceremonia funebră pentru înmormântarea lui Toma Brătianu se va face la biserica Sf. loan din Pitești, azi Luni, la ora 1 p. m. de unde cortegiul va porni la comuna Luicî, plaiul Loviștea, la biserica familiei. O D. Ionescu Gion va ține Duminică 20 Ianuarie curent, ora 8 și jumătate seara, o conferință asupra orașului București in timpul revoluțiunei franceze din 1789. Intrarea liberă Locurile reservate în loji un leu. O Ancheta în afacerea scandalurilor de la Ploești o continuă cu mare activitate de judecător de instrucție. Peste trei patru zile se va da ordonanța definitivă în această afacere. Deliqvenții vor fi trăvniși pentru a fi judecați de judecătoria de pace din Ploești, pentru faptul de bănie fără răniri grave. Or. general Ipătescu, a cărui boală am anunțat-o, a obținut un concediu și va pleca in streinătate, spre a se supune unei operațiuni. Societatea Comercianților de băuturi spirtase din București va da un Mare bal deschis fară tombolă în seara de mercur, 16 Ianuarie curent, în marea sală a Băilor Eforiei. Această Societate fiind representanta celei mai întinse bresle de comerciu din țară, balul seu promite a fi unul dintre cele mai splendide baluri de societăți. De aceea, îndemnăm pe cetitorii noștri, a nu perde ocasiunea de a visita acest bal, unde vor găsi destule distracțiuni. Prețurile întrăreî destul de cuviineiose: 15 lei loja, 6 lei pentru o familie și 3 lei pentru o persoană. Biletele de intrare se pot găsi spre vândare chiar de acum la d. Președinte G. Dobriceanu, Calea Victoriei No. 97, la d. Gâmbrîi Tănase Tonescu Calea Victoriei No. 178, și la toți domnii membri din consiliul de administrațiune al acestei Societăți. De la 30 Decembre 1890 până la 6 Ianuarie 1891, s-a născut în Iași 51 copii vii. Din acești 51 copii vii, 40 au fost legitimi și 11 nelegitimi; 25 au fost băeți și 26 fete; 17 au fost din părinți creștini, și 34 din părinți israeliți. Au decedat 48 de persoane, din care scoțându-se 13 decese de persoane venite din afară și decedate în oraș, rezultă numai 33 de decese ; de sex bărbătesc au fost 30, de sex femeesc 16; creștini au fost 26, israeliți 20. Cauzele principale ale deceselor au fost: Tuberculoza Pulmonară 7 cazuri, Pneumonia 4 cazuri și Enterită 2 cazuri. In urma boalelor de infecțiune, nici un un caz letal. © . D. doctor Victor Smervoî s’a numit definitiv, în baza concursului depus, în postul de medic comunal la despărțirea II din orașul Iași, pe care îl ocupa provisoriu. D D. Dumitru Voiculescu, fost controlor fiscal, este numit controlor clasa II, în locul aflat vacant prin decedarea titularului I. Radulianu. Luni. 1 3 — In consiliul de miniștri trecut s’au depus referatele pentru acordarea privilegiilor ce se dau conform legei industriale, următoarelor fabrici din țară: Fabrica Stella din București, parfumerie, săpunuri și produse chimice. Frații Axerio, București, ipsos. Gr. Alexandrescu, București; tăbăcărie. I. Bonim, București; frînghie. C. G. Oppler, București; lămpi. I. Parisot , C-nig, T.-Jiu; cherestea. I. Albele, junior, București; cămătărie. I. Grigorescu, Dâmbovița; rafinărie de petrol, N. C. Vămeșescu,ț R.-Vâlcea ; cherestea. Consiliul de miniștri s’a ocupat zilele acestea de creditul de 9.075.001 franci pe care ’i cere ministrul lucrărilor publice pentru construcțiuni de vagoane, gaze, gărage, halte și altele, cerute de direcția căilor ferate românii . La 27 ianuarie, societatea Crucea roșie Din România își va alege consiliul de administrație pe o periodă de trei ani. Prințul Al. Știrbeiy, membru în consiliul de administrație a căilor ferate, prepară o lucrare importantă. D-sn cauză a stabili prețul exact de construcțiune a căilor noastre ferate. O depeșe din Viena scrie că d. general Manu, care a sosit la 11 curent acolo, nu va pleca la București, decât azi luni, ca să poată asista la deschiderea Camerei. O Biletele pentru balul societăței funcționarilor publici, ce să dă în teatrul național la 29 ianuarie 1891, se află de vânzare la toți membrii consiliului central de administrație al societăței și la biroul societatei Strada Smârdan No. 11 . D. Niculescu Dorobanțu re numit procuror la tribunalul Argeș, în locul D-lui Gussi, demisionat. , D. Tălpeanu, supleant la tribunalul Dolj, e numit procuror la același tribunal. D. Izvoreanu i e numit judecător supleant la același tribunal. Se depeșază din Viena că d. Văcărescu, ministrul României, a presentat condoleanțele sale familiei celebrului architect Schmid care a construit primăria din Viena și care a murit ieri. O Numerul ofițerilor însărcinați cu lucrări de topografie și getodesie va fi sporit și anul acesta. Ministerul de război vrea să se termine cât mai curând harta topografică a României. 1 . D. general Vlădescu, ministru de război, se întoarce de seară de la Târgu-Jiu. O D. Văcărescu, ministrul nostru la Bruxella, va reprezenta pe rege la înmormântarea prințului Balduin. O Casa Dreyfus din Paris a început a face mari cumpărări de cereale la Botoșani și in nordul Moldovei. Din Iași se scrie, că exportul grâului și al porumbului mai cu seamă continuă pe o scară foarte întinsă cu căile ferate. Zilnic se fac cumpărat! cu prețuri în urcare. O „Indépendance Roumaine“ spune ca guvernul bulgar ar fi dat ordin trupelor trimese la frontiera sârbă să se întoarcă îndărăt. Trupele vor fi desconcentrate. Primăria de Iași,a cumpărat pe preț de 300.000 lei casai D-lui Nunuțu Rosnoveanu, pentru a instala în ea administrația Municipalitățea de Iași. Rîul Moldova a înghețat. Parchetul din Iași a fost înștiințat despre disparițiunea unui impiegat al casier Oriei Vaslui, Costache Halanga, care a delapidat suma de peste 4000 lei. O Circulă prin Galați zgomotul că senatorul Gălățean Urechia ar stărui pe lângă cetățeni pentru crearea unui Atheneu Gălățan. D-nul D. C. Butculescu a trimis Comitetului Societăței Presei următoarea adresă: Domnilor membrii. Potrivit misiune! ce mi-ați încredințat ca organizator al balului societăței presei și conform dorinței manifestată la unanimitate în seara de Marți corent de comitetul general de organizare, în privința patronagiului acestui bal, am onoare de a vă face cunoscut că d-na Irina Gr. Sutzu a bine-voit a primi patronagiul balului societăței noastre. De azi înainte putem considera, că succesul acestui bal este pe deplin asigurat având în capul nostru o personă așa de distinsă a căreia ospitalitate, filantropizm și civilitate au ajuns proverbiale. Din’ parte-mi n’am decât să me bucur de onoarea ce ’mi ați acordat, ca să pot ajunge la un rezultat atât de viu dorit. Vă rog, domnilor membri, și sunt sigur că veți bine-voi a aviza imediat pe d-niî membri ai presei, că dornna Irina Gr. Sutzu a fixat ziua de Duminică 13 corent ora 2 și luni. p. m., pentru primirea vizitei delegațiunei presei. Primiți, domnii mei, asigurarea osebitei mele stime și considerațiuni. Organizator 1. C. Butculescu. DEPEȘI Demers diplomatic Sofia, 12 Ianuarie. Guvernul englez și cel italian au făcut la Sofia aceleași demersuri, pe care le-au făcut cabinetele din Viena și din Berlin în chestia nihiliștilor. Grevă proiectată Pisburg, 12 ianuarie. Se află că dl. Dillon, organizatorul Uniunei lucrătorilor americani, ar fi primit înștiințarea că minerii din America, proiectează pentru 1 Maiu o grevă în masă în favoarea zilei de lucru de 8 ceasuri ; se bizue până acum pe o jumătate de milion de participanți. Inmormêntare Bruxel, 12 Ianuarie. înmormântarea principelui Balduin s’a fixat pentru Joia viitoare. larjiă Charkov, 12 Ianuarie. Mai multe sate din Sud-Estul Rusiei sunt acoperite mai cu totul de zăpadă ; mai multe persoane au murit de frig.— Comunicația cu drumurile de fer este cu neputință; telegrafele sunt neatinse. Morți în mină Genzelkirchen, 12 Ianuarie. Până azi dimineață s’au scos din mina Hibernia unde s’a produs explosiunea de gazuri, 44 morți și 32 răniți; lipsesc încă 4 lucrători. Privilegii de bancă Paris, 12 Ianuarie. Proectul pentru prelungirea privilegiului băncii Franciei până la 31 Decembre 1920 va fi depus azi.—Condițiunile sunt următoarele: Banca va vărsa Statului o sumă anuală de 2 Va milioane de la 1898; până la această epocă ea va vărsa 1.700.000. —Banca renunță la orice interes asupra avansului permanent de 140 milioane al tesaurului; ea va primi de acum înainte deposite de titluri în toate sucursalele, al cărui immer se va mări. —Dacă împrejurările ar obliga-o să ridice scontul mai mult de 5 %, beneficiile cari ar proveni din acest fapt nu se vor distribui acționarilor ci vor servi ca să mărească fondul social; maximul emisiunei biletelor se va urca de la 3/s până la 4 miliarde. OCHII DRACULUI PARTEA A PATRA Berta, crezând că în casă nu se afla decât bătrâna servitoare germană, îi trecu prin gând să fugă, deschizându-și singură ușile închisorii. ’Era curagioasă și desigur nu s’ar fi dat înapoi din fața unei lupte corp la corp cu temnicera ei, dar trebui să renunțe la proectul ei de fugă descoperind că, afară de grădinar, mai era în vilă și un alt servitor, neamț, un fel de dobitoc, mai totdeauna beat de rachiu, care îndeplinea slujba de fecior. Și ea strigase iarăși: — Doamne, n’am speranță decât în tine, protege me, apără-me! Berta fusese adusă duminică la villa. Miercuri nu primi vizita bavarezului. O afacere importantă îl ținuse la Paris $au poate că lăsase pe tânăra fată să se mai gândească. A doua zi când se prezintă, avea aerul trist, încerca un mijloc nou de seducere. * — Sufer mult, zise el Bertiî. O rugă să aibă milă de el. Necăpătând nimic, nici măcar o privire, făcu o mișcare de necaz. Le stăpâni însă. Scoase din buzunar mai multe cutii, le desfăcu și le arată Bertiî care rămase nepăsătoare. Erau giuvaeruri foarte frumoase : cercei, un inel, o broșe, o brățară. — Berta, zise el, e un cadou ce’țî fac. ■— Mulțumesc, d-le, nu port giuvaeruri, răspunse ea cu răceală. . •—• Ești foarfe dificilă, zise el. •— Nu cer nimic decât libertatea, nu vreau altceva de la d-ta. — Ah! strigă el, o să -mi pierz răbdarea. Ea dete din umeri cu dispreț. El închise cutiile, le puse în buzunar și eși. — Domne, strigă tânăra fată desperată, n’o să ai milă de mine ? Servitorea aștepta pe stăpânul seu. — Ei bine, d-le, întrebă ea, am izbutit ? — Nu, a refuzat giuvaierurile, nici nu s’a uitat la ele; cu blândețea vezeu bine că n’o să obțiă nimic. Ii vorbesc, nu’mi răspunde. Lasă-mă să plec, dă’mi drumul, mereu acelaș refren. — Nu ie din pasările acelea cărora le place colivia și dacă aș fi înlocui d-tale... — Ce ai face ? — Ași lăsa-o să zbare. — Nu, nu. — N’o să capeți nimic de la ea, d-le, fata asta nu se fată ca multe altele, ie o virtute! — Dar tocmai pentru că se cinstită și înțeleaptă o iubesc, căci o iubesc, Pulcherio, o iubesc! — Oh! știu bine, căci altfel... — Da, dacă n’așî iubi-o, dacă nu mi-așî fi pus în minte să me fac iubit, din ziua ântâî ași fi putut sâ’î înving împotrivirea. Dar ea în cele din urmă are se cedeze. •— Crezi? — N’o să aibă încotro. Bătrână servitute dete din cap. •— Nu ea, d-le, ei d-ta o să cedezi. Vizita de a doua zi nu schimbă întru nimic situațiunea, dar Blousmann plecă amenințând pe fată că o să întrebuințeze forță. Berta era foarte speriată. Plânse. Vai! biata copilă nu mai putea decât să plângă. Petrecu o noapte grozavă fără să poată să închiză ochii. Tremura mereu. Ii era frică să nu vază pe bavarez apărând deodată în odaia ei. In sfârșit ziua apăru. Se liniști puțin. Până la două ceasuri după amiazi, fusese liniștită, dar când văzu venind ceasul în care Blousman sosia la villă, o neliniște grozavă o cuprinse. Ii era frică. La cel mai mic zgomot simția un fior în tot corpul. Se gândi la mama ei, la soră-sa, și striga înebunită. — Doamne, Doamne! Nu’mi trimețî pe nimeni în ajutor ? Se ducea la fereastră și se uita în depărtare, dar, vai! nimic nu’i anunța ajutorul ce cerea. Acest ajutor nu ’i mai spera și ea și zicea, scuturată de o tremurătură convulsivă. _ — Sunt pierdută !••• Marți, 15 Ianuarie (27 Ianuare) 1891 Regimul evreilor Petersburg, 12 Ianuarie. „Nevoie Vremea“ află că Senatul a decis de a nu autoriza cumpărarea de proprietăți de către evrei decât în împrejurimele orașelor și satelor unde acești evrei sunt înscriși de la 1858 (înainte de 27 August același an). Condoleanțe Roma, 12 Ianuarie Senatul a reluat azi lucrările sale.—D. Crispi a aprobat inițiativa luată de d. Alfred în expresiunea regretelor Senatului trimeasă regelui Belgiei; el a arătat marele merite ale dinastiei belgiana; el a adăugat: este bine ca Italia care se găsește în aceeași cale de libertate ca Belgia să trimeată acesteia cuvinte de condoleanță. Regina Spaniei Madrid, 12 Ianuarie. Regina Regentă este mai bine , dar este obligată să rămâie în pat. Inundații Paris, 12 ianuarie. Numeroase inundări se produc în regiunea din Nord în urma topirei zăpezilor. Orașul St. Quentin este inundat în parte, mai multe case S’au dărâmat în timpul nopții. La Salonel, la 6 kilometre d’Amiens, inundația s’a produs pe neașteptate, orice comunicație cu celelalte localități este întreruptă. Botez Petersburg, 12 Iaaunrie. Botezul ultimului fiu al marelui duce Constantin Constantinovici se va face la 26 ianuarie. Navigație deschisă Anvers, 12 Ianuarie. Navigația pe Escaut va reîncepe mâine Curier financiar săptămânal Bursa noastră a fost slabă. Târgul acțiunilor cu deosebire a lăsat mult de dorit. Băncile Naționale n’au cooptat în bursă, de câte 3—4 operațiuni in toată săptămâna; cursul staționar, la 1470—1473 pe termen. Naționalele de asigurare au atins repede 410 și Construcțiunile 123 pe termen. S’au încheiat în bursă câteva, transacțiuni în 5 °/6 perpetuu, municipale București și fondare rurale 5%. Celect’iității au cotat 101/2, 5 °/o comunal 961/2 , fondarul rural 5% 991/2 și 5% urban 96.40. Atât creditul urban din Iași cât și cel rural din București convoacă pe societari în adtunare generală ordinară pentru ziua de 10 (22) Martie viitor. 5 °/0 amortisabil cotează în târgul liber 100:1/4, 4% 853/4 și 6% rural convertit 1017a-5% comunal din 1883 face 96. Fondarele rurale 7 °/0 au încheiat cu 10274, 7% urban 1027, Șl G ° o 1017*, foste fară cupoane. Acțiunile Dacia România cotez în târgul liber 356. » In devise s’au încheiat: Ceh : Londra 25.27—32; Paris 104.40— 30 ; Viena 2.22—30; Berlin 124,50—40— 20; 3 luni: Londra 24.15—17; Paris 99.70—85; Viena 2.20—187*; Berlin 123.35—40—15. Solrile din ultimul moment anunță cursuri ferme pe piețele străine. MARELE MAGAZIN de HSaa Chriftsaîâ și CaBrîtărlă Subsemnatul fac cunoscut enormele clientele și on public că am aranjat din nou Prăvălia mea din str. Carol No. 72 sub hotel Dacia cu tot felul de obiecte de Marchetărie și Cuțitărie precum și asortamente de bricegărie franțuzească cu prețurile cele mai moderate.—Rog pe on. mea clientelă și on public de a me onora cu comandele d-lor ca și până acuma. Cu stimă 1535 Raiciu Gancoi F. in . Zile mai buni Cele două trăsuri, plecând din strada Richer, ajunseră în curând la Ville d’Avray. In cea d’ânteî se aflau comisarul de poliție, agentul Perrot și Pivoine. Nu era fi încă cinci ceasuri. Un cupefi, care trecu ca fulgerul, lua înaintea celor două trăsuri. •— Ie bancherul, zise Pivoine. — El! Ești sigură ? — Da, d-le comisar , l’am zărit, s’apoi i-am recunoscut cupeu. — Cu atât mai bine , o să ne arate drumul. Birjar, dă bici cailor, trebuie să ajungem odată cu cupeul la casa la care mergem. Birjarul biciui caii cari o luară în galop. Celalt birjar făcu ca tovarășul seu, cari o luară în galop. Cuplul se opri, von Blousman se dete jos. (Va urma)