Universul, iulie 1891 (Anul 8, nr. 170-197)

1891-07-31 / nr. 197

ANUL VII. No. 197. CALENDAR PE 1891 Ortodox Marți 30 Iulie.—Ap. Sila și Silvan. Catolic­­ Marți 11 August.—Tiburgiu. . Res. soarelui la 4.59; apusul la 7.10. £ s­­­ân­.--—.. I ____ București, 30 Iulie 1891. mm m mm Ziarele au început de câte­va zile să dis­cute iarăși chestia bătăiei în armată. In urma mai multor denunțări prin presă, despre brutalități ce s’ar fi săvârșit în u­­nele regimente, un număr de ofițeri ho­­tărîseră—cum am anunțat și noi—să con­­doce o întrunire a întregului corp ofițe­resc din capitală ca să discute ce se de făcut. Această hotărîre a reîmprospătat discu­ția în ziare. Părerea noastră i e de mult cunoscută.­­Ne-am pronunțat tot­d’a­una contra bătă­­iei, care pe lângă că i e ilegală, are drept urmare de a demoraliza pe soldați. „ Intru nimic nu ne-am schimbat părerea; și astăzi ea în­tot­d’auna suntem adversari ai brutalităților, partizani hotărîți ai res­pectului legilor. Aceia dintre ofițeri cari au păcatul de a bate, trebuie să se gîndească că bătaia a fost în legile țerei noastre, regulamen­­­tată ca ori­care altă pedeapsă. iei tre­buie să se gândească că, dacă bătaia a­­ fost isgonită din legi, trebuie să fi fost motive puternice pentru aceasta ; în sfîrșit, n’ar trebui să uite că tendința omenirii Î e ca bătaia să fie izgonită și din mora­­i­­uri, cum a fost isgonită din legi. Presa nu'șî împlinește de­cât o sfântă ■ datorie când denunță ’ brutalitățile ce se- Vîrșesc unii militari; prin aceasta ea a­­fluce un serviciu terei, contribuind la ve­­ghearea respectării legilor și influențând asupra moravurilor. Dar pentru ca acesta să fie rezultatul amestecului presei în viața de cazarmă, se­­ cere ca denunțările să fie drepte și făcute , fără cea mai mică pasiune; alt­fel ziarele se coboară la rolul de instrumente încon­­șciente ale tuturor răzbunărilor de cazarmă, mari și mici, și periclitează disciplina, fără ,de care o armată se pierdută. Asemene­a e nevoie să nu se facă toată ofițerimea solidară cu greșelile câtor­va din membrii sei. In ori­ ce corp, se găsesc­ oameni liniștiți fî? oameni violenți, oameni blânzi și oa­meni cruzi, buni și reî. Nu ie drept ca cei buni să sufere pen­tru cei reî, să fie făcuți respunzători de păcatele acestora. Lucrând fără patimă, silindu-ne cu toții să facem ca legile să fie respectate, vom ajunge mai curînd se dezrădăcinăm teri­­­bilul rău care se numește bătaia în armată, a prea multor evrei. In toate aceste raporturi, se face să se observe încurcăturile pe cari le produce în­ toate statele europene popolația evreasca. „Dacă Rusia,—zice un raport al mare­­lui vizir—dacă Austro-Ungaria, Germania,­ state bine constituite din punct de vedere politic, au să sufere atâta din cauza prea mulților evrei, ce va fi cu Turcia, în care sunt deja prea multe elemente de tulbu­­rare ? „In ce privește Palestina—urmează ra­­portul—nu trebuie se uite M. Voastră că ea e un teritoriu sfînt pentru Creștini. O­ mare invazie de evrei, întemeindu-se pe tit­lurile legate de proprietate și acaparând pămentul sfînt, cu mânăstirile, bisericele, etc. de pe dînsul, ar izbi în dreptul moral al creștinilor, drept protejat de Rusia și de Franța. Poarta s-ar afla, în acest caz, în mare, încurcătură, obligată fiind de a ține samă de titlul legal de proprietate a evreilor și în același timp de reclamațiile Crești­nilor. Măsuri propuse Consecința tuturor acestor raporturi e că guvernul trebuie să fie aspru cu primi­rea evreilor emigranți și să impedice in­trarea lor nu numai în Palestina ci și în toate celelalte localități ale Turciei. Pentru ca stabilirea evreilor în imperiu se fie îngreuiată, se vor lua măsuri pentru interzicerea absolută a intrării lor în anume provincii, iar în cele­l­alte supuindu-i obli­gativității ca să se dedea culturii pămân­tului, un timp determinat. Aceasta condiție, combinată cu restricții ce se vor face în ce privește repartizarea pământului arabil și altele, crede Poarta că vor fi îndestulătoare ca să fie izgoniți evreii. Teama cea mare a guvernului otoman e mai ales primejdia intinderea cămetei între țărani, mai vârtos în negocierile în care e lipsă mare de brațe. Ceea ce e mai curios, este că proectele privitoare la evrei espuse mai sus sunt e­­laborate personal de M. S. Sultanul. Cuirasate noul O iradea comunicată ministrului mari­nei îi ordonă să construiască șase cuira­­sate, aducând plăcile din Franța. Această construire e ordonată aci pen­tru ca să se dea de lucru muncitorilor din țară. Pentru facerea cuirasatelor se vor chel­tui 50 de milioane. Guvernul a găsit o combinație pentu ca, treptat, să aibă banii trebuincioși. Din momentul în care aceste cuirasate s’au părut necesarii, din causa desvoltări flotilei ruse și celei grecești, ministrul de finanțe n’a avut de­cât să se înscrie în buget, pe poruncă, zicând Inh­alah! (mila lui D-zeă). Crima din Bagdat O crimă oribilă s’a comis la Bagdat. Muhamet Eddin, un bancher bogat din acest oraș, își bănuia pe una din neves­tele sale, foarte frumoasă, că’l înșela cu un servitor. El puse pe alți doi servitori ai săi să­­ lege pe femee și pe servitorul bănuit, a­­­­poi îi îngropă de vii în grădină.­­ Poliția află, peste câte­va zile numai, des­­­­pre această crimă,­­ Muhamet Eddin, a fost arestat. Cadavrele nenorociților s’au aflat în te­­renul gradinei. Levant. DIN TURCIA Corespondența, parte a ziarului „ Universul 11 Constantinopole, 95 lulls. Poarta și Bulgaria Lucruri nouă se petrec întru ce privește relațiile Porții cu Bulgaria. După audiența a­cordato d-lor Nacevicî și Vuk­ovicî, cari enunțară intențiile grecilor în Macedonia, guvernul a lăsat se se subînțeleagă că va numi un agent diplomatic la Sofia. Aceasta, se înțelege că ar avea o im­p­ortanță mare, fiind o recunoaștere din­artea­ Turciei a actualului stat bulgăresc.­­ D. de Nelidof, ambasadorul Rusiei, a intervenit imediat ca se puie bețe în roate încercării bulgarilor. El spuse sultanului că acestui act Rusia nu-­ ar putea da de­­ ­ Bani în Capitală—10 Bani în Județe Un Vulon trăsnit. — (Vezi pag. 3-a) a cât o însemnare ostilă care acum e a­­mică atât de statornică a imperiului o­­toman. Conciliare imposibilă Poarta, în urma observațiilor sultanului, s’a gândit atunci se facă o conciliare. Iusuf­ Riza-pașa fu trimis la ambasada rusă, ca­re se încerce de a explica lucrul. El zise că guvernul imperial otoman e gata se numească la Sofia „un funcționar“ prieten al Rusiei. Dădu iarăși a înțelege că s’ar numi în acest post Gaddan-efendi, cunoscut ca dușman înverșunat al Angliei și al Austriei. Dar pentru Rusia, aci nu e o chestie de persoane, ci o chestie de principiu și ambasadorul respinse limpede aceste propuneri. Guvernul otoman e cu atât mai încur­cat, cu cât Austria se zice că ar fi dis­pusă să facă presiune hotărîtoare asupra Turciei, ca aceasta să recunoască statul bulgar. Anglia, pe de altă parte, și ea in­tervine. Sir William White, ambasadorul Marii Britanii, în adevăr, a primit ordin să fie imediat aci ca se sprijinească cu tărie acțiunea austro-ungară pe lângă Sultan. Cele­l­alte puteri centrale, cum și Franța, se țin într’o rezervă relativă în ce privește chestia aceasta. Iată cinci factori politici puși în acti­vitate prin denunțările Nacovici-Vulcovici: Situația e foarte încurcată. Chestia evreiască Poarta, care era destul de bine dispusă pentru e­vrei, până în vremile din urmă, acum se arată dușmănoasă imigrării aces­tei rase în Imperiu. S’au adresat mai multe raporturi confi­dențiale Sultanului, în care consilierii săi îi arată ca primejdioasă stabilirea în Putem Miercuri, 31 Iulie Q 5 August) 1891 Întâmplări din țară Bilete de bancă mîncate de șoareci (Dobrogea) Mai acum câte­va zile, doi șoareci mari de câmp (guzgani) au mâncat două bilete de bancă de căte 100 lei și 10 a câte 20 lei ale lui loan Nicolae, cioban la d. Petre Magi Stoianof, din cătunul Casimcea, pen­dinte de comuna Chiragii plasa Mangalia. Pe lîngă acestea era și un napoleon da gor care și el dispăruse. Banii înfășurați

Next