Universul, octombrie 1891 (Anul 8, nr. 259-283)

1891-10-26 / nr. 282

ANUL V­T­ No. 282. Prețul Redus 9 din­ noul abonament extra­ordinar cu premii al ziarului „ Unive­rsul “ , cu începere de la — INoembrie 1891 Pentru 3 luni ,­­n capitală :......................lei 5.50 „județe.................................. 7.— §PI“ PREMII 4 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere și 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. La abonații din capitală pentru 3 luni, Vn an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică cuvertură de masă, de tres­tie zugrăvită. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, de­oare­ce ar costa prea mult transportul. jPen.tr-«. <3 lin.an­ . lei capitală.......................lei 11. — „ județe * • . . . ..­­pST- PREMII 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 culori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă și 6 volume din romanele noastre ilustrate­­ dupe alegere. jPers.tr-­. ian. an, în capitală..................lei 21.50 județe......................„ 27.50 B9* PREMII ~&s 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ în 18 colori. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. 9^volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. Toți nouri abonați cari vor plăti peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cai deșteptător, minu­tar și opritor. HSp“" Administrația ziarului rogă forte mult pe onor, persane ce trimit bani pentru abonament, să bine-voiască a ne înșciința prin scrisore,dacă au mai fost abonate sau nu. Banii se vor trimite direct prin m­andat poștat la administra zia­rului UNIVERSUL», str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. CALENDAR PE 1891 Ortodox Vineri, 25 Octombre. — Marcian și 1 Martirie. Catolic Vineri, 6 Noembre. — Leonhard. Soarele răsare la 6.46; apune la 4.42. București, 25 Octombre 1891. TS învățământul sătesc Primiri de la d. C. Dobrescu-Argeș, de­putat, o scrisoare prin care ne înștiințează 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe Sâmbătă^26^ că învățătorii din județul Argeș, avend în vedere că a venit la ordinea zilei, legea școalelor, s’au­ întrunit și au desbătut mult timp între dânșii asupra reformei învăță­­mîntului popular, redactând un memorii. „Eu — (învățătorii) — adaogă d. Do­brescu,—doresc ca memoriul ce-l trimit să fie dezbătut și de „Universul“, ca obser­­vațiunile, critica ce ziarul va face se pro­­voce lin curent în opinia publică“. „Sigur, mai zice d-sa, de interesul osebit ce tot­deauna până acum ați arătat pentru învățâmîntul popular și chestiile cari pri­vesc ridicarea sa, — vă mulțumesc mai dinainte de ospitalitate.“ Iată, de­sigur, o ospitalitate pe care „Universul“ n’o va refuza, — de­oare­ce singurul merit pe care și-l atribuie , de a se ocupa, de nevoile poporului, de a a­­păra pe cei mici prin situația lor socială, dar foarte mari prin serviciile pe cari le aduc societății — de muncitorii săteni în specie, de toți muncitorii în general. In chestia aceasta,­­ atât de mare, căci de la rezolvarea ei depinde viitorul popo­rului român, ne-am mai ocupat ; părerile noastre ni le-am arătat, dar, acolo unde nu e de­cât o singură părere, nu poate ieși lumină adevărată. E adevărată întru toate vorba francezului: „Lumea toată are mai multă minte decât Voltaire“ — și de la Voltaire până la noi e departe ca de la cer la pământ. Iată punctele esențiale ale reformei în­­vățămîntului popular, propuse de învăță­torii argeșeni: Statul, guvernul, se înlesnească împru­muturi pentru clădirea localurilor de școlă în fie­care comună,— unde lipsesc localuri higienice, comode,­ care împrumut se va plăti prin anuități și amortisment, cu ze­cimi puse pe veniturile comunale și ju­dețene. Aceste localuri vor fi ast­fel clă­dite, în­cât se serve complect și fetelor și băeților, mai având și dependințe pentru exercitarea artelor domestice și rurale. Fie­care școală va fi înzestrată cu câte 10 hectare de pământ, cu grădina sa de exerciții, cu curtea sa proprie asemenea pentru exerciții și recreație. In corpul de clădire al școalei vor fi dependințe anume pentru locuința învățătorilor și învățătoa­relor, întreținerea în bună stare, repara­­țiunea localurilor de școală vor fi obli­gatorii pentru Stat. Mobilierul, aparatele didactice, toate mijloacele cele mai noi de predare a învă­­țămîntului, sunt procurate de stat. Ch­el­­tuelile pentru acestea sunt obligatorii și se vor prevede cu sancțiune în legea or­ganică a învățămîntului. Mobilierul și zestrea didactică va fi a­­ceeași în școala rurală ca și în cea ur­bană. Intre cheltuelile obligatorii pentru stat, județe și comune, vor fi: înființarea trep­tată de musee școlare și de biblioteci pe lângă fie­care școală rurală. Fie­care școală rurală va avea două cursuri: unul elementar, primar, a cărui calitate și conținut va fi întocmit ca cel primar urban, iar alt curs va fi practic: acest din urmă va deștepta și va pregăti aptitudinile copiilor, fâcându-le o educa­­țiune utilitară. Acolo unde interesele eco­nomice locale vor cere, statul, comuna, județul va înființ­a, treptat, ferme, ateliere, etc., cum de asemenea și învățători ma­eștri ambulanți pen­tru formarea meseria­șilor, artisanilor, agricultorilor, economilor de vite, etc. In fie­care plasă sau­ plaitt, în fie­care regiune, se va înființa câte o școală prac­tică după felul activităților locale, și din caii vor­eși mai târziu­ fermieri, conducă­­tori de cursuri practice, etc. Personalul corpului didactic rural va fi: doi învățători pentru bieți, cursul primar, două învățătoare pentru fete la fie­care școală. In cătunele depărtate de reședință, prel­ații tineri, fiind în viitor salariați de stat,­­ vor conduce școale sucursale sub direc­­țiunea școalelor de reședință. Școalele su­cursale sunt obligatorii, iar pentru susți­nerea lor vor contribui proporțional statul, comuna, județul. Titlu de învățător și de învățător e va fi general, pentru personalul primar urban și rural;—însărcinarea egală, pregătirea, titluri egale ;—școalele normale de pregă­tire aceleași, drepturile aceleași. Nici o cinsticțiune nici o deosebire ie­­rarh­ică pentru învățătorii primari urbani și rurali. Salariul învățătorului primar rural va fi același cu al învățătorului primar urban. Inamovibilitatea învățătorului primar iu genere, stabilitatea sa în funcțiune, fixi­tatea sa voluntară în comuna ce -și alege, trebue să fie principii în legea organică a invățămîntului. Urmează oare­care dispoziții privitoare la revizori, despre care ne vom ocupa In deosebiri. După aceasta sunt expuse oare­cari ce­reri ale învățătorilor argeșeni, în mare parte drepte, pentru lărgirea drepturilor lor politice, cum­ și în privința obligativi­tății, pentru dânșii de a face memorii cu privire la nevoile școalei, pentru exami­­narea cărților didactice, etc. Iată cererea din urmă a dascălilor ar­­geșeni: „Ministrul instrucțiunei publice, fiind un personagiu politic, cum de asemenea tot personalul său administrativ central și in­tern, n’au­ nici un amestec, fie direct, fie indirect la recrutarea membrilor corpului didactic în genere, cum și la aplicarea pedepsei de destituire. Să esclude absolut dintre pedepse: per­mutarea silită“. Vom cerceta pe rînd aceste cereri, ea­­puind și ideile noastre. DIN RUSIA Corespondența parte a ziarului „ Universul” Petersburg, 20 Octombre. Bănie sângeroasă între studenții ruși și germani Dăm­ăzi, studenții de la universitatea din Dorpat dădeau un bal în folosul ca­marazilor lor săraci. Pe la sfîrșitul petre­cere­, studenții germani din corporația „Curonia“ (Curlanda), supărați de câte­va insulte ale rușilor și nevestelor lor au­ în­ceput și ei să insulte pe doamnele ruse cari asistați la serbare, și unul din ei, baronul Drachenfels a împins îndrăzneala până să rupă hainele soției judecătorului de pace. S’a născut d’aci o bătae care s’a ter­minat cu darea afară din localul balului a studenților germani. Insă aceștia s’au­ întors curend în număr mare, înarmați cu săbii și revolvere. Atunci s’a produs o învălmășală sângeroasă. Germanii, întărîtațî, intonară cântecul Wacht am Rhein și strigară: „Trăiască împăratul Wilhelm!“ Hușii aui cântat ca răspuns, imnul rusesc și marsilieza. Ațîțarea a crescut. Revolverele fură puse în funcție și după ce s’au­ schimbat un număr de gloanțe, germanii s’au­ retras, fiind mult mai puțini. Rușii îi urmăriră, pătrunseră în localul corporației Coronia, sfărâmară mobilele, geamurile și stricară pereții, apoi def­eră foc casei. A doua zi rușii și-au­ reînceput isprăvii. Mai multe case locuite de negustorii ger­mani și câte­va locuinți d’ale studenților au­ fost încălcate și pustiite. Poliția, ținănd firește cu studenții ruși, pe cari se spune

Next