Universul, octombrie 1891 (Anul 8, nr. 259-283)
1891-10-26 / nr. 282
ANUL VT No. 282. Prețul Redus 9 din noul abonament extraordinar cu premii al ziarului „ Universul “ , cu începere de la — INoembrie 1891 Pentru 3 luni ,n capitală :......................lei 5.50 „județe.................................. 7.— §PI“ PREMII 4 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere și 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. La abonații din capitală pentru 3 luni, Vn an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică cuvertură de masă, de trestie zugrăvită. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, deoarece ar costa prea mult transportul. jPen.tr-«. <3 lin.an . lei capitală.......................lei 11. — „ județe * • . . . ..pST- PREMII 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 culori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă și 6 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. jPers.tr-. ian. an, în capitală..................lei 21.50 județe......................„ 27.50 B9* PREMII ~&s 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ în 18 colori. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. 9^volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. Toți nouri abonați cari vor plăti peste costul abonamentului, lei 6 în capitală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cai deșteptător, minutar și opritor. HSp“" Administrația ziarului rogă forte mult pe onor, persane ce trimit bani pentru abonament, să bine-voiască a ne înșciința prin scrisore,dacă au mai fost abonate sau nu. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administra ziarului UNIVERSUL», str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. CALENDAR PE 1891 Ortodox Vineri, 25 Octombre. — Marcian și 1 Martirie. Catolic Vineri, 6 Noembre. — Leonhard. Soarele răsare la 6.46; apune la 4.42. București, 25 Octombre 1891. TS învățământul sătesc Primiri de la d. C. Dobrescu-Argeș, deputat, o scrisoare prin care ne înștiințează 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe Sâmbătă^26^ că învățătorii din județul Argeș, avend în vedere că a venit la ordinea zilei, legea școalelor, s’au întrunit și au desbătut mult timp între dânșii asupra reformei învățămîntului popular, redactând un memorii. „Eu — (învățătorii) — adaogă d. Dobrescu,—doresc ca memoriul ce-l trimit să fie dezbătut și de „Universul“, ca observațiunile, critica ce ziarul va face se provoce lin curent în opinia publică“. „Sigur, mai zice d-sa, de interesul osebit ce totdeauna până acum ați arătat pentru învățâmîntul popular și chestiile cari privesc ridicarea sa, — vă mulțumesc mai dinainte de ospitalitate.“ Iată, desigur, o ospitalitate pe care „Universul“ n’o va refuza, — deoarece singurul merit pe care și-l atribuie , de a se ocupa, de nevoile poporului, de a apăra pe cei mici prin situația lor socială, dar foarte mari prin serviciile pe cari le aduc societății — de muncitorii săteni în specie, de toți muncitorii în general. In chestia aceasta, atât de mare, căci de la rezolvarea ei depinde viitorul poporului român, ne-am mai ocupat ; părerile noastre ni le-am arătat, dar, acolo unde nu e decât o singură părere, nu poate ieși lumină adevărată. E adevărată întru toate vorba francezului: „Lumea toată are mai multă minte decât Voltaire“ — și de la Voltaire până la noi e departe ca de la cer la pământ. Iată punctele esențiale ale reformei învățămîntului popular, propuse de învățătorii argeșeni: Statul, guvernul, se înlesnească împrumuturi pentru clădirea localurilor de școlă în fiecare comună,— unde lipsesc localuri higienice, comode, care împrumut se va plăti prin anuități și amortisment, cu zecimi puse pe veniturile comunale și județene. Aceste localuri vor fi astfel clădite, încât se serve complect și fetelor și băeților, mai având și dependințe pentru exercitarea artelor domestice și rurale. Fiecare școală va fi înzestrată cu câte 10 hectare de pământ, cu grădina sa de exerciții, cu curtea sa proprie asemenea pentru exerciții și recreație. In corpul de clădire al școalei vor fi dependințe anume pentru locuința învățătorilor și învățătoarelor, întreținerea în bună stare, reparațiunea localurilor de școală vor fi obligatorii pentru Stat. Mobilierul, aparatele didactice, toate mijloacele cele mai noi de predare a învățămîntului, sunt procurate de stat. Cheltuelile pentru acestea sunt obligatorii și se vor prevede cu sancțiune în legea organică a învățămîntului. Mobilierul și zestrea didactică va fi aceeași în școala rurală ca și în cea urbană. Intre cheltuelile obligatorii pentru stat, județe și comune, vor fi: înființarea treptată de musee școlare și de biblioteci pe lângă fiecare școală rurală. Fiecare școală rurală va avea două cursuri: unul elementar, primar, a cărui calitate și conținut va fi întocmit ca cel primar urban, iar alt curs va fi practic: acest din urmă va deștepta și va pregăti aptitudinile copiilor, fâcându-le o educațiune utilitară. Acolo unde interesele economice locale vor cere, statul, comuna, județul va înființa, treptat, ferme, ateliere, etc., cum de asemenea și învățători maeștri ambulanți pentru formarea meseriașilor, artisanilor, agricultorilor, economilor de vite, etc. In fiecare plasă sau plaitt, în fiecare regiune, se va înființa câte o școală practică după felul activităților locale, și din caii voreși mai târziu fermieri, conducători de cursuri practice, etc. Personalul corpului didactic rural va fi: doi învățători pentru bieți, cursul primar, două învățătoare pentru fete la fiecare școală. In cătunele depărtate de reședință, prelații tineri, fiind în viitor salariați de stat, vor conduce școale sucursale sub direcțiunea școalelor de reședință. Școalele sucursale sunt obligatorii, iar pentru susținerea lor vor contribui proporțional statul, comuna, județul. Titlu de învățător și de învățător e va fi general, pentru personalul primar urban și rural;—însărcinarea egală, pregătirea, titluri egale ;—școalele normale de pregătire aceleași, drepturile aceleași. Nici o cinsticțiune nici o deosebire ierarhică pentru învățătorii primari urbani și rurali. Salariul învățătorului primar rural va fi același cu al învățătorului primar urban. Inamovibilitatea învățătorului primar iu genere, stabilitatea sa în funcțiune, fixitatea sa voluntară în comuna ce -și alege, trebue să fie principii în legea organică a invățămîntului. Urmează oarecare dispoziții privitoare la revizori, despre care ne vom ocupa In deosebiri. După aceasta sunt expuse oarecari cereri ale învățătorilor argeșeni, în mare parte drepte, pentru lărgirea drepturilor lor politice, cum și în privința obligativității, pentru dânșii de a face memorii cu privire la nevoile școalei, pentru examinarea cărților didactice, etc. Iată cererea din urmă a dascălilor argeșeni: „Ministrul instrucțiunei publice, fiind un personagiu politic, cum de asemenea tot personalul său administrativ central și intern, n’au nici un amestec, fie direct, fie indirect la recrutarea membrilor corpului didactic în genere, cum și la aplicarea pedepsei de destituire. Să esclude absolut dintre pedepse: permutarea silită“. Vom cerceta pe rînd aceste cereri, eapuind și ideile noastre. DIN RUSIA Corespondența parte a ziarului „ Universul” Petersburg, 20 Octombre. Bănie sângeroasă între studenții ruși și germani Dămăzi, studenții de la universitatea din Dorpat dădeau un bal în folosul camarazilor lor săraci. Pe la sfîrșitul petrecere, studenții germani din corporația „Curonia“ (Curlanda), supărați de câteva insulte ale rușilor și nevestelor lor au început și ei să insulte pe doamnele ruse cari asistați la serbare, și unul din ei, baronul Drachenfels a împins îndrăzneala până să rupă hainele soției judecătorului de pace. S’a născut d’aci o bătae care s’a terminat cu darea afară din localul balului a studenților germani. Insă aceștia s’au întors curend în număr mare, înarmați cu săbii și revolvere. Atunci s’a produs o învălmășală sângeroasă. Germanii, întărîtațî, intonară cântecul Wacht am Rhein și strigară: „Trăiască împăratul Wilhelm!“ Hușii aui cântat ca răspuns, imnul rusesc și marsilieza. Ațîțarea a crescut. Revolverele fură puse în funcție și după ce s’au schimbat un număr de gloanțe, germanii s’au retras, fiind mult mai puțini. Rușii îi urmăriră, pătrunseră în localul corporației Coronia, sfărâmară mobilele, geamurile și stricară pereții, apoi deferă foc casei. A doua zi rușii și-au reînceput isprăvii. Mai multe case locuite de negustorii germani și câteva locuinți d’ale studenților au fost încălcate și pustiite. Poliția, ținănd firește cu studenții ruși, pe cari se spune