Universul, octombrie 1891 (Anul 8, nr. 259-283)
1891-10-27 / nr. 283
ANUL VIII No. 283 "a noul abonament extraordinar cu premii al ziarului „Universul“ cu începere de la — 1 Noembrie 1891 — t • i f X’eri.trv. 3 luxii : In capitală......................lei 5.50 ,, județe . * * • • * ti V. BMT PREMII 4 volume din romanele noastre ilustrate după alegere și 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. La abonații din capitală pentru 3 luni, 12 an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică cuvertură de masă, de trestie zugrăvită. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, deoarece aresta prea mult transportul. Pentru © 1 u.n.r . In capitală......................lei 11.— „ județe ....... .. 14.— W* PREMII 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 culori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă și 6 volume din romanele noastre ilustrate y—după alegere. Pentru ixn. a..n.: în capitală..................lei 21.50 „ județe......................„ 2750 PREMII 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ în 18 colori. 1 portret al lui „Alexandri“ in 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă, 9 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. g$§[ Toți nouii abonați cari vor plăti peste costul abonamentului, lei 6 în capitală, ți lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minutar și opritor. |]Ț|IP* Administrația ziarului regii forts mult pe onor, persona ce trimit bani pentru abonament, să bine-voiască a ne înștiința prin scrisore,dacă au mai fost abonate sau nu. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administr. ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. CALENDAR PE 1891 Ortodox Sâmbătă, 26 Octombre. — Ț Martir: Dimitrie. Catolic Sâmbătă, 7 Noembre. — Engelbert Malachia. Soarele răsare la 6.47 ; apune la 4.40. București, 26 Octombre 1891. t DREPTURI ESCEPȚIONALE . Am vorbit ieri de memoriul învățătorilor din Argeș, arătându-ne dorința ca e- 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe Duminecă, 27 Octombre (8 Noembre) 1891, mai primejdioși decât cei mari. Atâta că lucrul nu se poate realiza. Pentru această nouă inamovibilitate ar trebui o revizuire a constituției, imposibil de făcut în acest sens, învățătorii rurali vor remâne cetățeni și nu vor ajunge senatori inamovibili în miniatură. O velociftedistă atacată de hoti.— (Vezi pagina III). Templul acesta de interes, pe care ei l-a fi dovedit întru ce privește chestia reformei școlare se fie imitat. Am omis, cu intenție, de a cita— pentru că merită să fie discutate în deosebi — două dintre dezideratele învățătorilor argeșeni, privitoare la drepturile politice escepționale, pe cari le reclamă. Iată cuprinsul lor: — învățătorii rurali se pot alege în consiliul județean. —Invețătorii rurali fac parte de-a dreptul din consiliul comunal. * * * Intru ce privește punctul d’ântâi, nici nu mai e de discutat, nici o interdicție nu cade asupra învățătorilor în ce privește putința de a se alege în consiliul județean. învățătorul, după constituția nóstră, nu e pus într’o poziție excepțională. Cetățeanul își are toate drepturile și, —• precum, pentru exercitarea drepturilor sale politice— agricultorul trebuie să-și lase plugul, negustorul prăvălia,— și învățătorul rural va fi nevoit să-șî lase vremelnic școala ca să-șî exercite drepturile de ales. In această vreme, el va căuta să fie înlocuit de cineva, pentru ca mersul școalei să nu fie împiedicat; și ceea ce nu se face pentru profesorii de la gimnazii și de la universitate, unde munca și răspunderea sunt mai mici, nu se poate face în nici un chip pentru învățătorul de la sat, lăsându-l să-și părăsească școala fără de înlocuitor. * * * Punctul al doilea din reclamațiile „politice“ ale învățătorilor din Argeș, e cu totul eronat. — Dacă în cel asupra câruia vorbirăm mai sus e o simplă greșală de „înțeles,“ aci e o greșală de „fond“. Omenirea a luptat și luptă pentru desființarea privilegiilor; pentru aceasta s’a versat prea mult sânge și destulă cerneală. Țăranul, în deosebi, are nevoie de a’șî reclama drepturi egale cu clasele celei’alte ale societății care ’1 apasă. In sat ai: Primar, care te bate ; Perceptor, care îți explorează nevoile, și îi pune toba la ușă. Proprietar sau arendaș, cari, pe lângă că-ți plătesc puțin mugea, te îngroapă în datorii, cu dobînzî, peste dobînzi. Atâta-î mai trebuie țăranului și „senator inamovibil,“ adică învățător „de drept“ membru al consiliului comunal. * * * Lasă că ar fi în contra tuturor legilor noastre, dar ar fi foarte primejdios. La sat, ca învățători, nu se duc numai oameni buni, fiii de țărani. O parte însemnată dintre dascălii de sat sunt orășeni. Oamenii oarecum culți, face mai lesne prieteșug cu primarul, cu preceptorul, cu arendașul și cu preotul. „Interesul poartă fesul“ zice un proverb trivial în formă, dar adevărat în fond. In loc de atâția stăpâni țăranul ar mai avea unul în persoana învățătorului „membru inamovibil“ în consiliul comunal și de aceea de interesul lui e ca cererea, de care vorbim, să nu se îndeplinească. * ♦ * Stăpânii cei mici de multe ori sunt DIN AUSTRIA Corespondența parte a ziarului „ Universul" Viena, 23 Octombre. Semne de război. O impresie foarte neplăcută a făcut aci și în celelalte două capitale ale triplei alianțe, chipul în care Țarul, ducându-se de la Fredensborg în Crimeea, a trecut pe teritoriul german. Nici mai cu seamă, emoțiunea a fost la culme, aflându-se că împăratul Rusiei a străbătut imperiul german fără a se întâlni cu împăratul Wilhelm sau cu vr’un membru din familia lui, atunci când se anunțase pozitiv o întrevedere. Nu doar că-și făcea cineva iluzii că o astfel de întrevedere ar fi schimbat intru - ceva situația. Ea ar fi avut caracterul unei simple politețe. Cu atât mai mult însă atitudinea Țarului pare gravă. Pentru ca densul să refuze împăratului Wilhelm satisfacția slabă a unei întrevederi de curtoazie, trebue ca relațiile personale dintre amândoi monarhii să fie tot așa de rele ca și acelea dintre guvernele și popoarele lor. Astfel se explică aci fuga prin Germania, a țarului, căruia de altfel i s’a pus la dispoziție o armată întreagă gorf a-i asigura călătoria neîmpedicată. Activitatea cehilor Pe toate domeniile vieței publice cehii se încearcă acum să facă în Viena propagandă pentru limba și cultura lor. Vresc să bată un cuiă lung și ascuțit în lniina Germaniei, așa zic austriacii. Fondarea unei școale cehe în a zecea circonscripție a Vienei (Favoriten), a fost, întâiul pas care a rămas multă vreme singuratec până ce, după impulsiunea naționaliștilor din Praga, s’a înființat aci o societate cu menire de a întruni silințele a celor 200 mii cehi din Viena (cifra este dată de cehi) pentru recucerirea vechiului oraș pentru ideea slavă. In biserică, societatea Metodia și Chiril înființată cu ocazia serbărei de o mie de ani a introducerei creștinismului în Boemia, n’a voit să rămână mai prejos de politiciani. O primă încercare a capilor acelei societăți de a introduce în biserică limba cehă a dat de piedici mari. De curând se făcu a doua încercare, cerăndu-se ca predicele în biserica din circonscripția Favoriten să se fie în limba cehă. Arhiepiscopul Vienei a refuzat învoirea după sfatul primit chiar de la preotul bisericei căruia ’i era teamă ca o schimbare așa bruscă de limbă, să nu ’i alunge clienții cei mai bogați. La adevăr, sunt foarte mulți cehi în acea dă conscripție însă mai toți sunt lucrători săraci. Dăunăzî se formă în sfîrșit o nouă scietate cehă cu denumirea de „Vegherea cehă la Dunăre.“ Scopul acestei societăți este să arate străinătății că Austria este o putere slavă. Fapta unui nebun La Oberhollabrunn, un individ tocmit ca gonaș de o societate de vânători din Viena, a înebunit de o dată pe când își aștepta tovarășii ca să plece în pădure. A împușcat pe doi flăcăi care se apropiaseră să’l întrebe dacă trebue să mai aștepte mult, și a spart capetele la trei trecători cu patul puștei. A croit-o apoi de fugă. Câțiva gardiști abia l’au prins afară din oraș într’un moment când se oprise să’și încarce pușca. Nenorocitul a fost transportat la spital și aci a izbit rău în cap cu piciorul pe