Universul, octombrie 1891 (Anul 8, nr. 259-283)

1891-10-27 / nr. 283

ANUL VIII No. 283 "a noul abonament extra­ordinar cu premii al ziarului „Universul“ cu începere de la — 1 Noembrie 1891 — t • i­ f X’eri.trv. 3 lu­xii : In capitală......................lei 5.50 ,, județe . * * • • * ti V. BMT PREMII 4 volume din romanele noastre ilustrate după alegere și 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. La abonații din capitală pentru 3 luni, 12 an și 1 an se mai acordă ca premiu­ gratis o mică cuvertură de masă, de tres­tie zugrăvită. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, de­oare­ce ar­esta prea mult transportul. Pentru © 1­ u.n.r . In capitală......................lei 11.— „ județe ....... .. 14.— W* PREMII 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 culori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă și 6 volume din romanele noastre ilustrate y—după alegere. Pentru ixn. a..n.: în capitală..................lei 21.50 „ județe......................„ 27­50 PREMII 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ în 18 colori. 1 portret al lui „Alexandri“ in 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă, 9 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. g$§[ Toți nouii abonați cari vor plăti peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, ți lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. |]Ț|IP* Administrația ziarului regii forts mult pe onor, persona ce trimit bani pentru abonament, să bine-voiască a ne înștiința prin scrisore,dacă au mai fost abonate sau­ nu. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administr. zia­rului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. CALENDAR PE 1891 Ortodox Sâmbătă, 26 Octombre. — Ț Martir: Dimitrie. Catolic Sâmbătă, 7 Noembre. — Engelbert Ma­­lach­ia. Soarele răsare la 6.47 ; apune la 4.40. București, 26 Octombre 1891. t­ DREPTURI ESCEPȚIONALE . Am vorbit ieri de memoriul învățători­lor din Argeș, arătându-ne dorința ca e- 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe Duminecă, 27 Octombre (8 Noembre) 1891, mai primejdioși de­cât cei mari. Atâta că lucrul nu se poate realiza. Pentru această nouă inamovibilitate ar trebui o revizuire a constituției, imposibil de făcut în acest sens, învățătorii rurali vor remâne cetățeni și nu vor ajunge senatori inamovibili în mi­niatură. O velociftedistă atacată de h­oti.— (Vezi pagina III). Templul acesta de interes, pe care ei l-a fi dovedit întru ce pr­ivește chestia reformei școlare se fie imitat. Am omis, cu intenție, de a cita— pen­tru că merită să fie discutate în deosebi — două dintre dezideratele învățătorilor argeșeni, privitoare la drepturile politice escepționale, pe cari le reclamă. Iată cuprinsul lor: — învățătorii rurali se pot alege în consiliul județean. —Invețătorii rurali fac parte de-a dreptul din consiliul comunal. * * * Intru ce privește punctul d’ântâi, nici nu mai e de discutat, nici o interdicție nu cade asupra învățătorilor în ce priveș­te putința de a se alege în consiliul ju­dețean. învățătorul, după constituția nós­­tră, nu e pus într’o poziție excepțională. Cetățeanul își are toate drepturile și, —• precum, pentru exercitarea drepturilor sale politice— agricultorul trebuie să-și lase plugul, negustorul prăvălia,— și învăță­torul rural va fi nevoit să-șî lase vremel­nic școala ca să-șî exercite drepturile de ales. In această vreme, el va căuta să fie în­­­locuit de cine­va, pentru ca mersul școa­­lei să nu fie împiedicat; și ceea­ ce nu se face pentru profesorii de la gimnazii și de la universitate, unde munca și răspun­derea sunt mai mici, nu se poate face în nici un chip pentru învățătorul de la sat, lăsându-l să-și părăsească școala fără de înlocuitor. * * * Punctul al doilea din reclamațiile „po­litice“ ale învățătorilor din Argeș, e cu totul eronat. — Dacă în cel asupra câruia vorbirăm mai sus e o simplă greșală de „înțeles,“ aci e o greșală de „fond“. Omenirea a luptat și luptă pentru des­­ființarea privilegiilor; pentru aceasta s’a versat prea mult sânge și destulă cer­neală. Țăranul, în deosebi, are nevoie de a’șî reclama drepturi egale cu clasele cele­i’alte ale societății care ’1 apasă. In sat ai: Primar, care te bate ; Perceptor, care îți explorează nevoile, și îi pune toba la ușă. Proprietar sau arendaș, cari, pe lângă că-ți plătesc puțin mugea, te îngroapă în datorii, cu dobînzî, peste dobînzi. Atâta-î mai trebuie țăranului și „senator inamovibil,“ adică învățător „de drept“ membru al consiliului comunal. * * * Lasă că ar fi în contra tuturor legilor noastre, dar ar fi foarte primejdios. La sat, ca învățători, nu se duc numai oameni buni, fiii de țărani. O parte însemnată dintre dascălii de sat sunt orășeni. Oamenii oare­cum culți, face mai lesne prieteșug cu primarul, cu preceptorul, cu arendașul și cu preotul. „Interesul poartă fesul“ zice un proverb trivial în formă, dar adevărat în fond. In loc de atâția stăpâni țăranul ar mai avea unul în persoana învățătorului „membru i­­namovibil“ în consiliul comunal și de aceea de interesul lui e ca cererea, de care vor­bim, să nu se îndeplinească. * ♦ * Stăpânii cei mici de multe ori sunt DIN AUSTRIA Corespondența parte a ziarului „ Universul" Viena, 23 Octombre. Semne de război. O impresie foarte neplăcută a făcut aci și în cele­l­alte două capitale ale triplei alianțe, chipul în care Țarul, ducându-se de la Fredensborg în Crimeea, a trecut­­ pe teritoriul german. N­ici mai cu seamă, emoțiunea a fost la culme, aflându-se că împăratul Rusiei a străbătut imperiul german fără a se întâlni cu împăratul Wilhelm sau cu vr’un mem­­­­bru din familia lui, atunci când se anun­­­­țase pozitiv o întrevedere.­­ Nu doar că-și făcea cine­va iluzii că o ast­fel de întrevedere ar fi schimbat intru - ceva situația. Ea ar fi avut caracterul­­ unei simple politețe. Cu atât mai mult însă atitudinea Țarului pare gravă. Pentru ca densul să refuze împăratului Wilhelm satisfacția slabă a unei întreve­­­­deri de curtoazie, trebue ca relațiile per­­­­sonale dintre amândoi monarhii să fie tot așa de rele ca și acelea dintre guvernele și popoarele lor. Ast­fel se explică aci fu­ga prin Ger­­mania, a țarului, căruia de alt­fel i s’a pus la dispoziție o armată întreagă gorf a-i asigura călătoria neîmpedicată. Activitatea cehilor Pe toate domeniile vieței publice cehii se încearcă acum să facă în Viena pro­­pagandă pentru limba și cultura lor. Vr­­esc să bată un cuiă lung și ascuțit în l­­niina Germaniei, așa zic austriacii. Fondarea unei școale cehe în a zecea circonscripție a Vienei (Favoriten), a fost, întâiul pas care a rămas multă vreme sin­­guratec până ce, după impulsiunea națio­­naliștilor din Praga, s’a înființat aci o societate cu menire de a întruni silințele a celor 200 mii cehi din Viena (cifra este dată de cehi) pentru recucerirea vechiului oraș pentru ideea slavă. In biserică, societatea Metodia și Chiril înființată cu ocazia serbărei de o mie de­ ani a introducerei creștinismului în Boem­ia, n’a voit să rămână mai pre­jos de poli­­ticiani. O primă încercare a capilor acelei so­­cietăți de a introduce în biserică limba cehă a dat de piedici mari. De curând se făcu a doua încercare, cerăndu-se ca predicele în biserica din circonscripția Favoriten să se fie în limba cehă. Arhiepiscopul Vienei a refuzat învoirea după sfatul primit chiar de la preotul bisericei căruia ’i era teamă ca o schimbare așa bruscă de limbă, să nu ’i alunge clienții cei mai bogați. La­ adevăr, sunt foarte mulți cehi în acea d­­ă conscripție însă mai toți sunt lucrători săraci. Dăunăzî se formă în sfîrșit o nouă s­­­cietate cehă cu denumirea de „Vegherea cehă la Dunăre.“ Scopul acestei societăți este să arate străinătății că Austria este o putere slavă. Fapta unui nebun La Oberhollabrunn, un individ tocmit ca gonaș de o societate de vânători din Viena, a înebunit de o dată pe când își aștepta tovarășii ca să plece în pădure. A împușcat pe doi flăcăi care se apropi­­aseră să’l întrebe dacă trebue să mai aș­tepte mult, și a spart capetele la trei trecători cu patul puștei. A croit-o apoi de fugă. Câți­va gardiști abia l’au prins afară din oraș într’un moment când se oprise să’și încarce pușca. Nenorocitul a fost transportat la spital și aci a izbit rău în cap cu piciorul pe

Next